5,159 matches
-
iar pentru viitor să ști că voi fi prietenul și apărătorul tău. Clar ? -Da, am înțeles! Sunteți un om de onoare și mă bazez pe cuvântul dumneavoastră. -Crina a închis telefonul, s-a întins pe canapea și cu ochii în tavan, se gândea la ce va urma, îi era teamă, dar avea și încredere în Mihai, se vedea ocrotită de el. După întâlnirea cu Crinuța a dat telefon Mihaelei, i-a răspuns robotul că nu poate fi contactată. Inima bărbatului a
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
am văzut grădina, am mâncat, săru’ mâna pentru masă... --Ce vorbă e asta? se miră Costache. Nu ți-au plăcut castraveciorii? --Am spus eu așa ceva? Bineînțeles că vreau să cumpăr, dar, dacă nu-mi spui prețul... Costache fixă privirea în tavan: --Da’...Tu cât dai pe ei? --Nu, tu să-mi spui cu cât îi vinzi! Ai zis că-i dai de pomană, dar eu vreau să cumpăr. Începu jocul negocierii, ca un ritual de împerechere la păsări, în prag de
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
al acelei cămăruțe sărmane, cum nu mai văzusem în realitate și era la fel ca bordeiul. Așternutul era ponosit, rupt, paiele ieșeau prin el, odată cu acele oribile vietăți, iar eu mă trezeam în acel loc,vedeam mișunând din pereți și tavan din așternut, peste tot, șoareci, șerpi, păianjeni.Eram atât de înfricoșată și doream să fug. Nu reușeam însă, ceva mă împiedica să o fac. Atunci,țipând în vis,mă trezeam înfricoșată și nu mai reușeam să închid ochii de teamă
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
destul de tare pentru a intra într-o aventură care friza SF-ul. Dar nu putea renunță, trebuia să știe tot. O pisica mai speriată decât ea, trecu fulgerător pe lângă picioarele ei. Răsuflă ușurată: - Potaia naibii! Se simțea miros de scorțișoară. Tavanul era din geamuri. Privi luna rotundă. Nu era prietena ei, nu înțelegea de ce toți poeții o elogiau. Doar o cățea rece. Chestie de glande. “Hmmm” ... în colț zări un scrin mare. Era plin cu poze și scrisori. Mâine va citi
ENIGMA (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378993_a_380322]
-
masă însângerată de carne prin care patru medici hăcuiau, tăiau, coseau, toți concentrați, toți cu fețele acoperite de măști. Cum era oare posibil ca ea să fie cea de pe masă și în același timp... Privea scena de la nivelul lămpii de pe tavan... medicii lucrau cu febrilitate. Își zise: ,, Sunt tot eu... Aida! Mă simt bine acum, ușoară ca un fulg... și simt o dorință ciudată de a părăsi această cameră de a mă îndepărta, de a fi liberă. Acum dau curs dorinței
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
dau curs dorinței, am început deja să mă îndepărtez... am trecut dincolo de ușă și cobor multe scări...o infinitate, în spirală. Am tot coborât așa, până am ajuns într-o sală mare cu pereții transparenți, cu ușa toată din sticlă, tavanul era și el transparent și prin el vedeam bolta nopții semănată cu miliarde de stele și galaxii, întocmai ca pe o hartă fără margini agățată de un colț al lunii în formă de seceră. Sala aceea unde eu ajunsesem coborând
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
datează de pe timpul romanilor. Acolo este amenajat un fel de orășel subteran. În adâncul pământului, în imensa cavernă străjuită de pereții de sare, se află terenuri de sport, locuri de joacă și delectare pentru copii și chiar o bisericuță cu tavanul și pereții străjuiți de masivul de sare. Aerul sărat de aici este chiar recomandat celor cu probleme de astm. Și dacă turistul se află în zonă poate alege și stațiunea Govora, dar și orașul Horezu cu vestitele ateliere de ceramică
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
dincolo de care pot - și trebuie - să întâlnesc fericirea mult așteptată. Pe atunci, la acele începuturi, nu bănuiam marile catastrofe pe care avea să le aducă viitorul apropiat în viața mea zbuciumată. Dacă aș fi știut ... * * * Visam cu ochii ațintiți în tavan. Mă simțeam din nou împlinit, așa cum nu mai fusesem de foarte multă vreme. Lângă mine Adina respira ușor, regulat. Dormea un somn de copil, fără de griji. Părul ei blond și răsfirat se întindea șerpuitor pe suprafața albă a pernei, părând
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
am băut. - Lasă că nu pleci diseară. Aveți unde dormi. Sunt camere destule. Radu se uită spre Adriana, ridicând din sprâncene întrebător. Ea îi răspunse ridicându-și umere a semn că "tu știi". El îi făcu semn cu degetul spre tavan, adică vor înnopta la mansardă. Ea confirmă din cap. Aceste lucruri fiind stabilite, plecă după sticla cu vinul natural al tatălui. Aveau părinții lui câteva sute de butuci de viță, undeva pe o colină. - Doar nu vrei să pleci așa
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
bariton, ridicând-o treptat până la înălțimea becului care se sparse cu zgomot. Am închis ochii, iluzia absolută se consumase, voiam să spunem și noi ceva, nu știam cum, răzbunarea profesorului era completă, străbătea coridorul cântând, iar noi acopeream pereții și tavanul cu privirile noastre disperate de atâta tăcere. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: A rămas singur / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul V, 06 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
A RĂMAS SINGUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379890_a_381219]
-
pânzele sale sunt destul de reușite. Așa că, se hotărî pe loc să-i cumpere toate pânzele care le avea. Pentru asta îl chemă chiar în iatacul ei. Nerun rămase uimit de măreția conacului din în care intrase. Se tot holba la tavanele cele înalte ale saloanelor prin care trecea și nu-și putea crede ochilor, la ce înălțimi zidiră meșterii acele minunate ornamente de pe tavan. Boieroaica îi mai zise o dată că-i cumpără toate pânzele. În acest scop îl invită într-o
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
în iatacul ei. Nerun rămase uimit de măreția conacului din în care intrase. Se tot holba la tavanele cele înalte ale saloanelor prin care trecea și nu-și putea crede ochilor, la ce înălțimi zidiră meșterii acele minunate ornamente de pe tavan. Boieroaica îi mai zise o dată că-i cumpără toate pânzele. În acest scop îl invită într-o cameră, descuie și scoase ceva dintr-un cufăr și-i arătă o mulțime de bănet dintr-un săculeț. Numai zloți de aur și
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
vrei să vorbești cu mine? a schimbat el tonul în timp ce se ridica, cu sticla în mână, apropiindu-se de pat. Vorbește fă, târfa dracu’, că te plesnesc de nu te vezi! a izbucnit el și a ridicat palma dreaptă spre tavan. Amalia l-a privit îngrozită și a înghițit în sec. Gura i se uscase. A strâns pumnii, hotărâtă să se apere. A ridicat ochii spre el și l-a privit cu ură. - Aha, faci pe dura, deci! Cu mine, fa
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
atenția Agneta. “Merită!”- îi răspunsei eu Agnetei, impresionat de ce văzusem. Apoi am trecut în dormitor, o cameră tot așa de mare în mijlocul căreia era așezat um baldachin, străjuit de jurîmprejur de o masivă cortină de catifea roșie ce cădea din tavan până în podea; pe pereți erau fotografii de familie înrămate cu rame masive din palisandru, ornamentate cu frunze de stejar, care nu mă interesau, pe jos covoare persane în care se înfundau picioarele ca în iarbă. Mi se părea că sunt
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
Paul Verlaine, loc cu origini celtice și romanice... Încântarea însă o cuprinse la vederea crenelurilor catedralei gotice St. Etienne. Era o minune arhitecturală, pe care o punea pe același piedestal cu catedrala Notre-Dame din Paris. Vitraliile antice, înălțimile impresionante ale tavanelor, totul invita la respect, la credință. Era copleșită de imensitatea structurală a acestui lăcaș religios. Doar privind în sus, și te simțeai ocrotit ca de o mâna cerească. Admiră capodopera lui Chagall, reprezentând Grădina Edenului. Petrecu câteva minute ascultându-și
ZBOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381986_a_383315]
-
te-aș păstra, descântat de alint. Pumni de stele arunci, în nesomn mă petreci, Plimbi pe nori de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de șfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbră ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, incep iar să mă doară. Referință Bibliografica: Ochii tăi, umbră ta / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
OCHII TĂI, UMBRA TA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379399_a_380728]
-
fie diferită de toată mobila din țigănie! Covoare albe, piei de urs, ici, colo, oglinzi înflorate în toată casa. Cel mai mare efect îl avea baia de sus. Întorci camionu'!, cum îi plăcea lui Metrix să spună. Faianță roșie până în tavan. Oglinzi mari și cada cu jacuzzi - dacă cadă o fi?... În perete sunt încorporate boxe. Au telecomandă... Când simțea nevoia se scălda împreună cu două, trei fete. Se hârjoneau și beau șampanie, de obicei roz. Să impresioneze prin cultura sa muzicală
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
te-aș păstra, descântat de alint. Pumni de stele arunci, în nesomn mă petreci, Plimbi pe nori de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de sfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară. Citește mai mult Urci pe iederi de gând însetat de arome,Sapi fântâni, culegi
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
te-aș păstra, descântat de alint.Pumni de stele arunci, în nesomn mă petreci,Plimbi pe nori de hârtii netrimise scrisori,Lași săruturi și zaț pe dantelele reci,Amalgam de nonsens în dogoare de sfori.Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer,Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară,Dezrobești vis uitat în estuare de ger,Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară.... XI. VIS RĂNIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1643 din 01
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
A.D.) Ommo Libris Ascunziș de carte fără nici o parte între filele poleite cu vorbe cuneiformele disperării atin.gând suav abisala parâma † ancorată de portul strigării din urmă fărâma de suflet suspina solemn cu hohote de m.armură caldă distilata pe tavanul dor.inței asemenea frunții de nori descoperim din nou astăzi sau ieri către mâine omul contemplat ca o carte vie în biblioteca universală a devenirii postume ... filele ciorne zilele vorbe ... volume de lut modelat în penultimă zi întărit neînfrânt pe
POEM HIERATIC XXXIV-OMMO LIBRIS de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381234_a_382563]
-
lipsesc. Înțeleg strânsoarea visului meu, numai când îl laud pe Mântuitor, că a avut curajul să închid ochii. Apoi numai El îmi veghează curajul acesta mărginit, cu capul în jos, tantric sărut al suferințelor mele, un Y ce atârnă pe tavanul de dincolo de cer, iar fluierele (picioarelor), ca lutul de grele, mă vor părăsi. Voi îngenunchia, frântă de atâta mers, prin cer, și degetele mâinilor vor vorbi între ele, ca visul să nu mă trezească niciodată din somn. Lilia Manole Referință
ŞI DEGETELE MÂINILOR VOR VORBI ÎNTRE ELE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381378_a_382707]
-
văzut o lumină puternică, dar defel orbitoare și m-am lăsat tras de ea. Am simțit imediat că îmi părăsesc corpul fizic, iar când am privit înapoi l-am văzut într-adevăr zăcând pe pat, în timp ce eu mă îndreptam către tavan. De îndată ce mi-am părăsit corpul, am luat aceeași formă ca și lumina. Aveam sentimentul acut că această formă era un spirit, deși nimeni nu îmi vorbise vreodată până atunci despre așa ceva. Nu era un corp, ci mai degrabă o masă
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
corpul meu, pe care îl puteam vedea zăcând în continuare pe pat. Atunci când nu-mi foloseam această mână spirituală, forma mea redevenea circulară. Am fost tras astfel către locul în care se afla lumina, după care am trecut împreună prin tavan și prin zidul spitalului, până când am ajuns la un coridor, după care am coborât către unul din etajele inferioare ale spitalului. Nu aveam nicio dificultate să trecem prin uși sau prin ziduri, care dispăreau pur și simplu din fața noastră atunci când
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
senzație de viteză. Cu toate acestea, am ajuns aproape instantaneu în salonul de urgență al spitalului. Sincer să fiu, habar nu aveam unde se afla acest salon, dar m-am trezit pur și simplu în el, într-unui din colțurile tavanului, deasupra tuturor. I-am văzut pe medici și pe asistentele medicale în halatele lor verzi și am văzut paturile de dedesubt. Ființa care mă însoțea mi-a spus: Aici vei ajunge. Când te vor aduce în sala de operație, te
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
durerea-n jugul nou de frig, Iar peste timp, în foc e preschimbată Din arderea de stele să te strig. Și ploile curgând se risipesc în van Când umbrele se leagănă în munți, Iar jocul de dureri se prinde pe tavan Făcând cu nemurirea mii de punți. Dar te visez și mă cobor în noapte Cu cu rătăciri de-o zi și ani din viitor, Tu mă trezești și îmi vorbești în șoapte Spunându-mi că de noi îți este dor
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]