1,596 matches
-
după urs. Purta un sacou cadrilat, cămașă cu revere late peste reverele hainei, capul descoperit, pantalon bufant strâns sub genunchi, ciorapi lungi iar în picioare sandale romane. Energic și foarte, foarte nervos. Dar fără ranchiună. A trebuit să plece la Tighina fiindcă n-a răspuns poruncilor politice ale prefectului de atunci, Ștefan Constantinov. Acum stă la hodină pe Dealul Florilor, la Dej. La șir, după Cezar Stratula a urmat Traian Constantinescu, apoi Nicolae Stoicev țărănist, Amelin - liberal ... Dintre subrevizorii de cancelarie
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și forma. Lucrarea s-a executat de maistrul tinichigiu din București, atât de dulgherie cât și tinichigerie, Florea Pârvu, absolvent al Școlii de construcții din Viena, născut în Brașov, 1875 și de lucrătorii Ioan Becher, tinichigiu - Timișoara, Ioan Drăghici, dulgher - Tighina și Gheorghe Rucsandra - Vaslui. În anul 1930 mai10”. Lucrările de restaurare de la Cetățuia s-au terminat în 1915 după cum atestă procesul verbal de recepție semnat de arhitectul N. N. Lupu și starețul Nifon Ioniță din data de 8 aprilie 1915. Mitropolitul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost: 13 îmbolnăviri, cu 6 decese, deci o letalitate de 46,1%. În Basarabia, primele două îmbolnăviri au fost semnalate la 19 iulie, în comuna Răscăieți, din județul Cetatea Albă. Au apărut apoi câteva cazuri în orașul și județul Tighina, precum și în județul Lăpușna. Bilanțul epidemiei din 1922 dintre Prut și Nistru a fost: 12 îmbolnăviri, cu 6 decese, deci o letalitate de 50%. În cursul campaniei antiepidemice a fost vaccinată, cu ajutorul personalului sanitar-militar, întreaga populație de pe o fâșie de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
narative dans trois récits”, acest „poet al lui Hristos și al României”, al scrisului cu sufletul=sinceritate - trăire - talent și care în “Ard malurile Nistrului” scrie, ca reporter de război, drama Basarabiei - Drama lui Constantin Beccin, din satul Feștelești, județul Tighina. Scriitorul înregistrează tragedia la fața locului(„Sur place”)unde gospodarul (numit 43 de bolșevici Amintiri însângerate “culac=chiabur”!)dăduse tot din ce avea și i se mai cerea amenințându-l cu Siberia. Consătenii de inimă îl mai ajută cu 300
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
pe cruce când s-a-ngrozit de moarte, curgeau ‘’peste pieptul lui ars de soare, peste cămașa de in, peste spicele aurii ale grâului care-i slujeau de sicriu’’. Drama sa povestită scriitorului de căruțașul ce-l ducea printre ogoarele Tighinei, ochii lui Beccin, ‘’acești ochi rămași deschiși, curați și albaștri ca cerul’’ îl urmăresc pe autorul cărții, îi cer un ajutor prin foșnetul grâului, în spic ca vrabia și în pai ca trestia, cum spune feciorul anonim din urătura clasică
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
localitatea Sîngera, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngera, str. Dealul Leului nr. 18. (6.613/2003) 18. Druța Valeriu, fiul lui Petru (fiul lui Gheorghe, născut la 16.10.1911 în localitatea Coșcalia, județul Tighina) și Anastasia, născut la data de 23 martie 1979 în localitatea Coșcalia, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 7/2, ap. 67. (4.870/2003) 19. Erezanu Anatolie, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203356_a_204685]
-
str. Dealul Leului nr. 18. (6.613/2003) 18. Druța Valeriu, fiul lui Petru (fiul lui Gheorghe, născut la 16.10.1911 în localitatea Coșcalia, județul Tighina) și Anastasia, născut la data de 23 martie 1979 în localitatea Coșcalia, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 7/2, ap. 67. (4.870/2003) 19. Erezanu Anatolie, fiul lui Ion și Ioana (fiica lui Nistor Vasile, născut la 27.09.1916 în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203356_a_204685]
-
se disting ușor la noi în toponimie: Novaciul (în Gorj), în Vrancea, iar în Bucovina și Basarabia, întâlnim localități cu terminația în -ăuți: Părhăuți, Milișăuți, Colincăuți, Popăuți, Frătăuți, dar și în -ovăț, precum Volovăț, Iaslovăț, ș.a. Localități ca Tigheciu sau Tighina indică o "diagonală" de penetrație slavă. În schimb, râurile moldovenești între Siret și Nistru au denumiri turanice (Prut, Bârlad, Covurlui), ca și lacurile din sudul Basarabiei (Cahul, Ialpug, Cătlăbuga), dar Bistrița, Moldova sunt slave. În Câmpia munteană, avem nume de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dovada existenței unor localnici destul de organizați pe văi și pe grupe de sate. Alături de aceste "boierii", sunt vechile formațiuni populare, deja menționate: Câmpulungul Moldovenesc, "Câmpul" lui Dragoș, "Cobâle" în Vrancea și în Tigheci. Apoi, erau cetăți la hotar: Hotin, Țețina, Tighina, și cele bizantino-genoveze: Licostomo și Moncastro. Mai erau colonii de populație străină: ceangăii cu așezările lor de la minele de argint de la Baia și coloniile de sare de la Tg. Ocna, centre de stăpânire ungurească la est de Carpați. Treptat, pe măsură ce teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la românii din Transilvania și Maramureș.37 Lui Bogdan i-a urmat fiul său, Lațcu (1367-1374), "nume rutean" (Iorga), care avea datoria imperioasă de a continua "cruciata", izgonind pe tătari, oprindu-le în robie țiganii și înaintând până la Hotin și Tighina. Altfel, notează Iorga, nu știm mai nimic despre această domnie de cucerire și luare în stăpânire pur militară. N-avem nici un document, nici o monedă. Lațcu urmase tatălui său, mama nu i se cunoaște, n-avem nici un act de la eleste o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avea la granițe trupe aliate, ci, dimpotrivă, era înconjurat pe tot flancul dunărean de puternice concentrări inamice, adică otomane; cel mai inofensiv gest de trădare ar fi însemnat atragerea oștilor otomane și tătare; i s-a poruncit să meargă spre Tighina; a pornit pentru a ajunge la conacul său de la Gherghița și, în schimbul unor mari sume de bani, a smuls porunca de a se opri acolo; s-a mutat apoi lângă Urlați, loc care permitea fie contactul cu trupele ruse în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să trimită o divizie a Armatei a Xl-a care intră în Chișinău pe 13 ianuarie. Generalul Prezan declară că armata a venit pentru a aduce ordinea și pacea și că ea va respecta autonomia și libertatea. Bolșevicii se retrag spre Tighina. Mărturiile diferă în privința primirii făcute trupelor române. Istoricul Ștefan Ciobanu scrie în 1929: În fapt, chemarea trupelor române în Basarabia nu este decît un act natural, un ajutor frățesc acordat micii republici de același sînge și o consecință logică a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
își găsiseră refugiu în Basarabia. Nemulțumiți de felul în care au fost tratați de autoritățile române, bolșevicii fac o propagandă intensă și sistematică împotriva românilor. [...] Luptele pe care armata română le-a dus cu ocazia ocupării Basarabiei, la Chișinău, la Tighina, la Cetatea Aibă și la Vîlcov au fost lupte cu comandanții bolșevici străini de Basarabia". Brătianu, în cartea sa Basarabia. Drepturi naționale și istorice, apărută la București în 1943, afirmă: "Lupte violente s-au dat în jurul Tighinei. Numai după trei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Chișinău, la Tighina, la Cetatea Aibă și la Vîlcov au fost lupte cu comandanții bolșevici străini de Basarabia". Brătianu, în cartea sa Basarabia. Drepturi naționale și istorice, apărută la București în 1943, afirmă: "Lupte violente s-au dat în jurul Tighinei. Numai după trei zile de lupte pe străzile orașului, bandele roșii au fost respinse dincolo de Nistru. Basarabia se găsea în afara oricărei amenințări, iar Sfatul Țării era în măsură să-și reia activitatea". Pe 24 ianuarie, în ședință solemnă, este votată
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
opt pînă la nouă sute de participanți. În 1920 vor fi recrutați 10.000 de auditori. Sînt distribuite hărți ale României Mari și portretele familiei regale. Cu toate acestea, apar adesea rezistențe: un inspector aflat în vizită într-un district din Tighina, în 1925, descoperă cu indignare pe pereții unei clase portretele familiei imperiale ruse și scene din războiul ruso-japonez! Basarabia este un spațiu pe care războiul, revoluția de la 1917-1918 și chemarea revoluționară lansată de pe celălalt mal al Nistrului, începînd cu republica
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se ridică împotriva deciziei de înaintare dincolo de Nistru. Regele își exprimă dezacordul refuzînd să meargă pe front în momentul în care acesta se află dincolo de limitele teritoriului românesc. Mihai povestește că îl însoțea cu plăcere pe Antonescu în Basarabia, la Tighina sau la Cernăuți. Mai tîrziu, Antonescu insistă ca regele să meargă la Odessa și în Transnistria. Nu avem ce căuta acolo, îi răspunde suveranul, nu este un pămînt românesc. Nu merg acolo." Între 1942 și 1943, cînd raportul de forțe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Convorbiri literare", nr. 7, iulie 2001; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 12, decembrie 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. BRUMARU, Emil, n. 1 ianuarie 1939, Bahmuțea, județul Tighina, România Mare. Liceul Național din Iași (1955). Facultatea de Medicină Generală, absolvită în 1963. Medic la Dolhasca (1963-1975). Corector, redactor, redactor-șef adjunct al revistei ieșene "Convorbiri literare" (1983-1995). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1966) și editorial cu volumul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
NEAGOE, Vlad (pseudonim al lui Vladimir Berlinschi; 2.III.1952, Tănătari, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Raisei (n. Osadci) și al lui Isachie Neagoe, țărani. Urmează liceul în localitatea natală, absolvindu-l în 1969, și se înscrie la Facultatea de Filologie, secția jurnalistică, a Universității din Chișinău, obținând diploma în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
Articolul IV prevedea: "Noi, împreună cu toți cîți locuiesc în acea țară, mai rugăm pe măria ta pentru cîteva cetăți care sînt la hotarul țării noastre și pe care le țin acum păgînii sub cîrmuirea lor. Cetățile acelea (Chilia, Cetatea Albă, Tighina, Hotin), să ne miluiești măria ta, ca să fie iarăși în hotarul țării noastre și în stăpînirea noastră, precum au fost dintru început la domnii vechi, înainte de a le fi luat turcii și să fie cu porunca măriei tale să punem
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pretinde nici un tribut de la noi, ca Turcul, mulțumindu-se numai cu fidelitatea și ajutorul nostru; 2. Că locurile, teritoriile și cetățile pe care Turcul le-a despărțit de Moldova, cum sînt Biolgrad sau Alba de pe Nistru (Cetatea Albă - n.n.), Chilia, Tighina și provincia Bugeacului, le va recuceri cu armele de la Turc și le va restitui, cu drept ereditar, Principatului Moldovei, stăpînirii mele (cum era în trecut). 3. Că îmi va da ajutor în bani, arme și ostași împotriva oricărui dușman, și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Născut în familia unui cântăreț bisericesc, G. învață la mănăstirea Curchi, urmând apoi Școala Spirituală și Seminarul Teologic din Chișinău, pe care îl continuă la Academia Teologică din Kiev (1898-1902). Se călugărește în 1902 la mănăstirea Noul Neamț din județul Tighina, sub numele monahal Gurie. Ca misionar eparhial, activează în mișcarea pentru punerea în drepturile sale a limbii române în Basarabia. Este unul dintre redactorii revistei bisericești „Luminătorul”, care apare la Chișinău din 1908, alcătuiește și editează pe banii săi manuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
păcate, după această primă tentativă de abordare a folclorului românesc G. nu a mai publicat decât o culegere precară (și ca dimensiuni, și ca interes), Din literatura populară de astăzi a Basarabiei, realizată „în vara anului 1918”, în județele Chișinău, Tighina și Akerman. Volumul cuprinde cântece lirice, haiducești, colinde, orații de nuntă, bocete, pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
MIHALAȘ, Marcel (15.VIII.1937, Tighina - 13.XII.1987, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Valentinei (n. Hartea) și al lui Antonie Mihalaș, economist. A urmat la București liceul și cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
, Mihai (10.VIII.1972, Antonești, j. Tighina), poet, critic literar și traducător. Este fiul Sofiei Vakulovski și al lui Alexei Vakulovski, profesori. Urmează școala medie în satul natal și la Chișinău Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (absolvită în 1994). Lector la Universitatea Pedagogică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
sat Voicești, com Voicești Reabilitare 100 2725 36 Grup Școlar "Brătianu" Mun. Drăgășani Reabilitare 100 2726 37 Colegiul Național "Gib Mihăescu" Mun. Drăgășani Reabilitare 50 2727 38 Grădinița cu PP nr. 1 Mun. Drăgășani Reabilitare 50 2728 39 Grădinița sat Tighina, com Voicești Reabilitare 50 2729 40 Școala cls. I-VIII sat Foleștii de Sus, com Tomșani Reabilitare 50 2730 41 Școala cls. I-VIII sat Lăcusteni, com Lăcusteni Reabilitare 50 2731 42 Școala cls. I-IV sat Popești, com Măciuca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]