5,710 matches
-
primi această expresie. Doru Pop: Revenind la căutarea exemplelor de factură metodologică. Unul din locurile comune În teoriile psihismului e faptul că educația formează copiii. În ultimii 20 de ani s-au făcut studii comparative pe termen lung Între diverse tipologii de copii și diverse familii și tipuri de educație. Concluzia este că, factual vorbind, educația nu face nimic. Adică nu se produc mutații majore din perspectiva calității educației. Deci explicația este una ne-explicatoare. De aceea m-am bucurat de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pornind de la modelul șamanic al pânzei care vibrează, sau un text vibratil, dacă vă sună mai bine. Este textul care vibrează pentru că te conține, textul care mișcă pentru că te primește pe tine În interior. Sanda Cordoș: Cred că faceți o tipologie exclusivistă, după care critica adevărată este numai cea opozițională, Împotriva a ceva. Dar poate exista și o specie de critici care Își asumă o poziție secundară, a cărei subiectivitate nu e atât de nărăvașă, de convulsivă nici cu ea, nici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
restul Încât să se dorească un fel de suveran al textului, și care, dimpotrivă, se așază prin natura ei Într-un raport secundar (de vasalitate, dacă vreți) cu textul. Eu nu pun accente de valoare aici, ci spun doar că tipologia criticului e mult mai bogată și că ea nu-i conține numai pe cei care simt nevoia să răstoarne textele, să răstoarne metodologiile ș.a.m.d. Horea Poenar: Un critic al actualei paradigme nu este În nici un caz (și subliniez
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru existența intimă și cea colectivă. Aceasta presupune: - Analiza unor episoade. Episoadele descriu acele momente ale situației observate care nu sunt repetitive (ca ritualurile), ci sunt dramatice, cu o puternică Încărcătură emoțională, ceea ce le face să fie ieșite din comun. Tipologia episoadelor este vastă, de la dezastre naturale și catastrofe personale până la evenimente publice ori decizii individuale. - Analiza contactelor. Un contact este o situație care descrie „Întâlnirea” semnificativă a mai multor subiecți Într-un microgrup și modul În care interacționează aceștia. Interacțiunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care conțin mai multe tipuri de structuri sociale, sunt imposibil de definit, extrem de mobile, au o natură informală (sate de vacanță). - Analiza stilurilor de viață, fenomene descriptibile pe criterii economice sau sociodemografice (de exemplu, studiul lui Elliot Liebow 1 descrie tipologii masculine: bărbați și servicii, bărbați și soții, amanți și exploatatori, prieteni și relații). Studierea calitativă a contextului urmărește În principal realizarea de tipologii: definirea structurii unităților utilizate; În funcție de frecvența producerii; cauzalitatea producerii lor (relația dintre cauzalitate și manifestări: cauze singulare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de viață, fenomene descriptibile pe criterii economice sau sociodemografice (de exemplu, studiul lui Elliot Liebow 1 descrie tipologii masculine: bărbați și servicii, bărbați și soții, amanți și exploatatori, prieteni și relații). Studierea calitativă a contextului urmărește În principal realizarea de tipologii: definirea structurii unităților utilizate; În funcție de frecvența producerii; cauzalitatea producerii lor (relația dintre cauzalitate și manifestări: cauze singulare, cumulative, cantitative; cauze situaționale și dispoziționale); procesele care constituie unitatea interpretativă (stagiu, pas, perioadă, fază; cicluri, spirale, secvențe); consecințele unității analitice. Momentul final
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
jurnalistică am Încercat să fac lucrul acesta, nu neapărat pe teme date, ci doar ca să le deschid apetitul spre asemenea abordări, cum ar fi monitorizarea constantă a surselor de informare În masă, modul cum se conturează imaginarul sub influența anumitor tipologii idiomatice, a star-sistemului, apariția „vedetei” ca factor de influență socială În România, studiul a diverse produse culturale În dimensiunea lor mediatică etc. Pentru asta ar fi nevoie de un grup de studiu mai amplu, dar pe mine m-ar bucura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pagina 300, caută și vei găsi referentul. Textul are această conștiință de sine care Îl animă la tot pasul și care reușește să spargă aceste disjuncții, reușește să-l scoată din ticurile unui cititor modernist tentat să-l compare cu tipologia clasică, definită, a limbajului autonom. Corin Braga: E un cyborg? Ovidiu Mircean: Este un cyborg, dar unul ale cărui implanturi tehnologice au reușit să capete o formă organică, au reușit să se transforme În celule și În țesut. Cornel Vâlcu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
paradigme de tip arhetip vs anarhetip. La ce mă gândesc: societățile totalitare, societatea comunistă În speță, s-au construit având drept ideal un model ideologic unic și centrat, modelul omului nou. Societatea comunistă și-a propus să creeze o nouă tipologie umană, să reeduce oamenii În spiritul unei pedagogii de masă, să le inducă un mesaj unificat. Ea dorea să inducă un model standardizat de comportament, de gândire și de raportare la lume, la societate. Nu intru În amănunte, se poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înscrie În tactica de tip Păcală: ea nu e o luptă eroică, cu arma În mână. Forțele aflate În conflict sunt prea inegale pentru așa ceva. Nu, Bulă contestă pieziș, refuzând evidențele la toate nivelurile. Vrând-nevrând, așadar, ne Întoarcem la aceeași tipologie a demersului pieziș, de tip „unde dai și unde crapă!”. Subtilitatea și rafinamentul imaginației lui Păcală și Tândală au luat Însă aici forma extremă a rudimentarului, naivității ori a cinismului. În lumea politrucilor, rafinamentul și subtilitatea nu-ți pot asigura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
explozia optzecistă? Cultura română majoră, autentică, a supraviețuit totuși, vreau să spun, așa cum n-a putut supraviețui În deceniile 5-6. Și, fapt extrem de important, a supraviețuit și publicul ei1. Într-un sens asemănător folosește termenul rezistent (referindu-se la o tipologie a creatorilor, iar nu a operelor) și Dumitru Țepeneag, disociindu-l, Într-o triadă devenită de notorietate, intrată În uzul curent, de „opozant” și „disident”: În ce-l privește pe rezistent - care a fost figura pozitivă cea mai răspândită În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe particular. Poți să Îl categorizezi pe Buzura cu ajutorul acestei tipologizări foarte ample? Nu. Aici era miezul argumentului meu, și de aceea zic că Sanda face un lucru extraordinar, deoarece merge pe o nișă Îngustă. Nu Își propune să facă tipologii mari, ci vrea să meargă exact pe forma În care se manifestă rezistența - sau cum i-om fi zicând - În actul literar. Adică ea zice: hai să nu mergem de sus În jos și să creăm tipologia, ci să luăm
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
propune să facă tipologii mari, ci vrea să meargă exact pe forma În care se manifestă rezistența - sau cum i-om fi zicând - În actul literar. Adică ea zice: hai să nu mergem de sus În jos și să creăm tipologia, ci să luăm acțiunea În sine și să vedem ce rezultat are ea. Anca Hațiegan: Apropo de validarea publică a unui text rezistent. Mi-am amintit de discursul Anei Blandiana ținut la simpozionul de la Sighet, anul trecut. Printre altele, Ana
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
veneau pentru a-și alimenta gustul pentru bârfa politică. Ei Îi atribuiau poetei niște intenții străine, ceea ce complică totul. Pentru că aceasta era o formă de validare a literaturii, dar nu știu În ce fel. Corin Braga: Nu pretind că aceste tipologii se aplică procustian oamenilor, obligându-i să intre Într-o categorie sau alta. Desigur că există evoluții și momente diferite În fiecare destin. Îmi imaginez foarte bine scriitori trecând prin mai multe etape, Într-una fiind Înrolați cu arme și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În fiecare destin. Îmi imaginez foarte bine scriitori trecând prin mai multe etape, Într-una fiind Înrolați cu arme și bagaje În tabăra regimului, după două decenii devenind rezistenți pasivi, iar În final fugind În străinătate și criticând dur regimul. Tipologia nu coincide cu individul. Tipul uman poate varia În timp. E adevărat, ne putem Întreba, din punctul de vedere al individului, care este diferența dintre rezistența pasivă și cea activă? Trecerile și nuanțele ar putea fi imperceptibile. Totuși, mă gândesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contra literaturii de consum. Doru Pop: Întrebarea mea rămâne următoarea. Când vorbești despre comunism - și tocmai pentru că te referi la așa un eșantion Îngust de observare, evident că În acel moment comunismul era național-comunism și discursul oficial avea o anumită tipologie colectivistă de altă factură decât cea jdanovistă din anii ’50 -, reiese de undeva vreo raportare la acest tip particular de discurs? Respectiv când făcând metodologia aceasta a Îngustării, care e excelentă din punct de vedere literar, puțini reușind să Îngusteze
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
instinctul de a supraviețui În orice condiții, spiritul de autoconservare ș.a.m.d. În ce măsură consideri că se poate vorbi și actualmente de un asemenea model al rezistenței În istorie, chiar Înăuntrul acestei tranziții (continue)? Se poate vorbi despre o asemenea tipologie a românului care rezistă În istorie? Marius Jucan: O Întrebare dificilă, din mai multe puncte de vedere. Dacă aș fi avut un răspuns, aș fi conturat altfel această prezentare, care nu e În acest stadiu decât o Încercare de răspuns
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întrebare dificilă, din mai multe puncte de vedere. Dacă aș fi avut un răspuns, aș fi conturat altfel această prezentare, care nu e În acest stadiu decât o Încercare de răspuns. Unde e dificultatea? Am Îndoieli că ar exista o tipologie a românului care „rezistă” În istorie. Percepția că istoria s-a făcut Împotriva noastră, ori cu noi, dar forțat, Îl plasează pe individul generic căruia Îi spunem român, Într-o poziție de autarhie culturală. Or, modelul cultural nu poate fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca de pildă obligativitatea repartiției postuniversitare și incapacitatea legală a generației ’80 de a ocupa locuri În cultură, presă și În cercetare, eu cred că structurarea pe generații, ’60, ’70, ’80 este tranșantă și că această diferență este susținută de tipologii tematice, culturale și ideologice diferite, specifice. Condițiile socioistorice, șansele de promovare, condițiile concrete, empirice de existență, modul În care se obținea consacrarea, gestionarea prestigiului simbolic și siguranța zilei de mâine demonstrează, după mine, că există un clivaj marcant Între generația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în epica cu subiect contemporan, cu descrierea comportamentistă a unor personaje istorice cărora li se atribuie psihologii moderne - în ficțiunea istorică. D. a creat câteva personaje feminine care tind să se aglutineze într-o imagine a femeii contemporane, ce contrazice tipologia tradițională: „femeia cultivată, misterioasă, de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate acestea nefericită, candidată la ratare” (Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
sintetice, slujite de harul metaforei critice. Cea de-a doua orientare e ilustrată de Semnele lui Hermes (1993; Premiul „Vasile Pogor”, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prima sinteză amplă asupra memorialisticii noastre de călătorie de până la 1900. Cartea propune o tipologie guvernată de criterii diverse (impuse de diversitatea materiei): geografice (muntele, marea), topoi culturali (castelul, hanul, ruina), natura călătoriei („sacră” sau „profană”, formativă, științifică, de plăcere, alegorică, parodică etc.), perspectiva („naivă”, mirată, lucid-critică ș.a.). Notele comune ale genului sunt, după F.
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
atunci când emit aceste prognoze în scopul depistării diferitelor soluții pe care adversarul le-ar putea adopta în cazul problemelor militare obișnuite, soluții ce derivă din resursele pe care le dețin. Pe scurt, „strategii au nevoie de informații referitoare la diversitatea tipologiilor militare - informații care să dezvăluie metodele de operare ale inamicului, conflictele interne și modul cum acționează, precum și aspectele conceptuale divergente”35. Un exemplu în acest sens este oferit de către francezi referitor la planurile de luptă germane de la începutul Primului Război Mondial. Strategia
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pentru trompetă solo (1976) M. își arată disponibilitatea pentru construcția amplă, tinzând spre dimensiunea romanului. Specia în care se exprimă deplin este narațiunea amplă, atent și fin articulată, ca în Walhalla, macronuvelă sau microroman, proză emblematică tematic, stilistic și ca tipologie. Înclinația individualizantă este, cum s-a observat, aceea spre „fructificarea virtualităților «analitice» ale povestirii” (Nicolae Crețu). Procedeul predilect rămâne suprapunerea/interferența perspectivelor temporale, jocul de optică între momentul evocat și cel al evocării, din tratarea contrapunctică rezultând o proză ce
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
amestecă notațiile de jurnal ale autorului cu eseuri substanțiale despre Stendhal, Baudelaire, Paul Valéry, Titu Maiorescu, L.N. Tolstoi, André Gide, Robert Musil, Virginia Woolf, Franz Kafka, Mateiu I. Caragiale, Witold Gombrowicz, Cesare Pavese, Albert Camus, Radu Petrescu. Autorul nu încearcă tipologii pe tema „pactului autobiografic”, nu caută „numitorul comun” sau constante autonarative, ci, în spiritul criticii practicate, bunăoară, de Lucian Raicu, înoată cu plăcere în apele interioare ale subiecților, aleși cu grijă. Gândită și lucrată ca o adevărată teză de doctorat
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]