2,542 matches
-
copilul preșcolar, tonalitatea afectivă a culorilor, din pozitivă în negativă și invers. În acest scop culorile preferate de copil culorile vii, roșu, roz, albastru, verde, galben au fost asociate cu nereușita activității de joc. Reușita sau nereușita jocului a determinat tonalitatea afectivă a culorilor. Modificările corporale în reacțiile afective Trăirile afective constituie aspectul subiectiv al unei conduite complexe, care implică modificări organice mai mult sau mai puțin extinse dintre care unele rnanifeste, ușor observabile, altele implicite, care pot fi puse în
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mi s-a mai spus, să le îndepărtăm repede, după cum ai auzit și tu. Iarăși nu păru să existe nevoie de răspuns din nici o parte. Dar Gosseyn începu dintr-o dată să capete o senzație de amărăciune. Vocea individului avea o tonalitate mai sus. "...Oare-mi scapă mie ceva? Sau - se corectă Gosseyn în gând - mi-a scăpat deja?" Vocea Unu continua să aibă un zâmbet ușor, atotștiutor. - Vreau să te asigur că rapiditatea eu care vom îndepărta aceste instrumente, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ca eveniment comunicativ, fiind plasat într-o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social. Discursul capătă proprietăți structurale constitutive, derivate din condițiile specifice de producere. Spre exemplu, discursul politic capătă determinanți precum ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 15, rezultați din caracteristicile situației de comunicare, marcată de lupta pentru putere într-un mediu conflictual. Însă, dacă nu ne raportăm la discurs ca la o sumă de eșantioane lingvistice izolate, ci ca la un produs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
politic Discursul politic este o formă discursivă prin intermediul căreia un locutor încearcă obținerea puterii în lupta politică, împotriva altor indivizi, grupuri sau partide 91. Din punct de vedere textual, Constantin Sălăvăstru identifică patru caracteristici: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 92. Ambiguitatea intenționată are un rol pozitiv pentru că prin unul și același discurs este vizat un număr foarte mare de persoane, de diferite categorii și formații. Ambiguitatea creează posibilitatea ca fiecare să ia din respectiva intervenție
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
simpla selecție a unor fapte, prin aranjarea într-o anume ordine, se realizează o evaluare și se induce o acțiune agreată. Prin urmare, limbajul politic nu doar spune, ci spune ce trebuie făcut, aceasta fiind cea de a treia caracteristică, tonalitatea imperativă. De fiecare dată discursul politic așteaptă o reacție, el cere un răspuns, o acțiune, chiar și atunci când nu o face explicit. În sfârșit, substratul polemic trimite la ideea că orice emitent de discurs politic are de fiecare dată un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
implicați (axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public Discursul politic Ambiguitate intenționată Caracterul disimulat al mesajului Tonalitatea imperativă Substratul polemic Instituții politice Unde sonore, ziar, radio, televiziune, internet Politicieni, public Specific pe fiecare gen discursiv Să legitimeze puterea Discursul publicitar Dezirabilitate Atractivitate Concizie Agenții de publicitate Banner, afiș, ziar, radio, televiziune, internet Comercianți, public Specific pe fiecare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
non-obiectiv, favorabil sieși, prin care delegitimează anumite acuze penale la adresa sa, cele legate de "scandalul termopanelor". Textul este discurs politic întrucât este partizan (susține punctul propriu de vedere), polemic (trimite la acuze aduse adversarului său politic, Traian Băsescu), cu o tonalitate imperativă ("nu trebuie să banalizăm", "să închidem ochii", "să tolerăm practici mizere", ca acelea care îl vizează pe Adrian Năstase), într-un limbaj ambiguu 162 (însăși manifestarea ca om politic sub mantia editorialului sporește ambiguitatea discursivă). Camuflarea altor tipuri de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
trecutul național sunt create prin intermediul celor trei "materii nucleare" ale identității naționale: Limba și literatura română, Istoria românilor și Geografia României. Legea instituie cele trei discipline de studiu ca pietre unghiulare ale identității românești. Într-o formulare poetică străbătută de tonalități mistice, cele trei materii nucleare ale identității naționale pot fi conceptualizate ca formând cronotopia în care se manifestă sufletul românesc. Formularea, destul de criptică, trebuie operaționalizată pentru a deveni inteligibilă: prin "cronotop" se înțelege relația dintre timp ("chronos") și spațiu ("topos
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile belice. 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare Sfidând structura anului școlar, Revoluția română izbucnită în decembrie 1989 a dat peste cap planurile didactice care, desigur, nu au inclus în prognozele sale evenimentul revoluționar. Ivită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune, prin exponenții săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991. Villacañas Berlanga, José Luis, Racionalidad
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991, p. 94. 25 Ibid., p.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
avangardă ce se succed, aproape fără pauza unei respirații, în deceniul al treilea al secolului nostru. Dar, deși de o neobișnuită „plasticitate”, sensibilitatea sa oscilând între extrema entuziasmului deschis spre universul întreg și stările cele mai adânc depresive, păstrează - dincolo de tonalitatea mai înaltă sau mai scăzută a vocii ce o exprimă - acel substrat permanent de neliniște, de necontenită insatisfacție, de incomoditate și incertitudine a ființei vulnerabile, care-i individualizează profilul uman și creator, așezându-l totodată printre prezențele cele mai definitorii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la început, deplin solicitată și ea face ca „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse” cerută de Manifestul „Contimporanului” să capete la el o tonalitate specifică, dată tocmai de această pasionalitate a adeziunii, de ardența participării la idealul colectiv. Ea va rămâne o constantă atitudinală a poetului, marcându-i luările de poziție nu numai din faza constructivist-integralistă ci și de mai târziu, când exaltantul peisaj
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
impusese prin volumul din 1930 un termen de referință major. Ele nu umbresc grav paginile lui Voronca, deoarece sub carcasa, ca să zicem așa, mai ferm desenată, o neliniște specifică, asociată cu reveria comuniunii fraterne cu semenii, ce fusese anunțată până la tonalități patetice ale vocii în, bunăoară, Petre Schlemihl, transpare tulburător, -și ea e foarte departe de geometriile barbiene ale imaginii și stărilor de spirit. Dacă citim atent sonetele lui Voronca, observăm că apare acum o ipostază, oarecum inedită la el, a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
-se, în imagini surprinzătoare, cu un sentiment, lipsit de ostentație, al neliniștii existențiale. Bunăoară, timpul „gonește la tot pasul pe străzi de-a lungul liniilor de rămas bun și lasă în urma sa prichindeii”. Rebelul dadaist revine la o elegie cu tonalități oarecum mai solemne: „Vezi tu în mine înșiruirea de stârvuri/ Și puntea durerilor închegate în șiruri de vremi,” epicul „înalt”, ca și elegia fiind deseori subminate de o imagistică violență, de repetiții, paralelisme sau de ziceri voit orale. Sunt utilizate
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
gen, de un nou fel de literatură, inclasabil. Desigur, pot fi identificate afinități incontestabile cu unele pagini ale lui Ion Creangă - Dănilă Prepeleac, Poveste (prostia omenească), Povestea unui om leneș - , cu observația că originalitatea lui V. rezidă nu numai în tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul cel mai banal al existenței sătești), ci în bună parte prin reacție, de regulă polemică, la tezaurul paremiologic
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
misterul germinației și al fecundității, demarcația abia perceptibilă între viață și moarte, relația între individual și universal, microcosmos și macrocosmos. Influențat în special de Georg Trakl, Rainer Maria Rilke și Stefan George și văzut adesea ca un poet afin prin tonalitate cu Ion Barbu, el se face remarcat încă de la publicarea primei cărți, Echinox în odăjdii, pentru concentrarea imagistică și tendința spre ermetism. Dar lirica lui se va apropia, așa cum sugerează chiar titlul, „și de imnurile liturgice, și de rostirea oraculară
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-a face cu o tonalitate medievală, similară celei pe care am Întâlnit-o În tradiția atribuită lui Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" : timpul sărbătorii, apărat de Biserică, triumfă asupra timpului muncii. Chiar și În varianta deghizată a lucrului pentru alții, În clacă, nerespectarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politice. Explicația faptului ține, desigur, În primul rând de rigorile cenzurii austriece, cărora cei trei voiajori nici nu vor Încerca să Îi forțeze mâna În mod inutil. Pe de altă parte, niciunul dintre aceste memoriale nu avea o finalitate politică. Tonalitatea lor generală pornește din cea a „călătoriilor pentru cunoaștere”, de factură iluministă, chiar dacă perspectiva romantică sau observația pragmatică și realistă debordează adesea cadrul inițial. Nici corespondența privată emisă de Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Simion Bărnuțiu XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
subversiunea lui Mazzini XE "Mazzini" ) le jucau În viața politică a imperiului, precum și caracterului senzațional al acestor știri. În schimb, lecția parlamentară de la Torino, care va beneficia, cantitativ vorbind, de o atenție mult mai scăzută, va fi prezentată Într-o tonalitate caldă, datorită interesului pe care i-l purtau elitele românești de orientare liberală. Pentru evidențierea unor aspecte calitative ținând de difuzarea și receptarea mesajului revoluționar italian, trebuie luată În considerare și problema relațiilor dintre mișcarea risorgimentală și emigrația maghiară. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Habent sua fata libelli - spuneau aceiași Înaintași latini ai Transilvaniei, care i-au Împrumutat până și numele și i-au marcat cândva istoria. Pe urmele meditației lor melancolice, vreau să Închei cu un ultim gând, de data aceasta Într-o tonalitate elegiacă. Toate cărțile au o soartă și o istorie specifică, Înscrisă mai Întâi În memoria afectivă a autorului. Iar cea de față se leagă de relația mea sentimentală cu lumea eroilor care se perindă printre filele ei, ca și cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
emoțional, ci mai ales de individ, de starea sa mentală, de experiența sa anterioară și de personalitatea sa. Emoția este o reacție globală, intensă și de scurtă durată a organismului la o situație neașteptată, Însoțită de o stare afectivă de tonalitate plăcută sau neplăcută (Larousse, 2000, p. 113). De obicei se manifestă atunci când individul este surprins sau când situația Îl depășește. Andrei Cosmovici (1996, p. 224) afirmă că emoțiile traduc o relație specifică Între noi și situație. El definește emoțiile ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu prezența lor. Chiar și unele vizite neagreate provoacă reacții negative, de respingere din partea gazdelor. În astfel de situații, acestea recurg la manifestări subtile pentru ca musafirii să înțeleagă inoportunitatea prezenței lor. Înscenarea unui conflict spontan între gazde, cu accente și tonalități ridicate, are menirea de a-l determina pe nedoritul musafir să se retragă cât mai repede. Mai frecvent sunt folosite certurile și corecțiile aplicate copiilor. Asemenea stări tensionate, create artificial, sunt, de fapt, invitații mascate pentru musafiri de a-și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
simbolice despre lumi materiale diferite.Privită cu răbdare, lucrarea oferă vizitatorului momentele încântă- toare ale unei stări de contemplație pozitivă și tonică. Gama coloristică temperată este susținută mai ales prin bogatul registru tonal valoric. O paletă ușor exaltată, luminoasă, cu tonalități de roșu, vișiniu, verde, roz la flori, galben și brunuri, până la griurile argintii ale tapetului din fundal, cu ornamente romboidale dispuse vertical, fac ca bogăția plastică să transmită privitorului starea unei bucurii temperate. Vom remarca meșteșugul desăvârșit al pictorului în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]