2,019 matches
-
cu pante de la 16°-20° sau chiar peste 20°, ca în zonele Pârcovaci, Dealul Pietrăria, Dealul Basaraba, Dealul Stânca, Muchia Aliciurilor etc. Procesele geomorfologice care modelează în prezent versanții din bazinul superior al râului Bahlui sunt reprezentate de eroziunea areolară, torențială (liniară), surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor condiții naturale favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
influența mișcărilor de ridicare. Astfel, văile consecvente și obsecvente au un profil transversal mai mult sau mai puțin simetric. Nisipurile, care formează cea mai mare parte din substratul litologic al zonei central sudice a unității, favorizează, în cazul defrișării , eroziunea torențială, evoluția rapidă a glacisurilor proluvio - coluviale și colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
suprafața structurală înclinată spre sud, pe care domină văi consecvente colectate de două văi subsecvente - Bârladul superior și Racova. Putem concluziona că cel mai dezvoltat relief structural de monoclin se găsește în Podișul Central Moldovenesc, subunitate a Podișului Moldovei. Eroziunea torențiala putem spune ca completează procesul de denudație, dând naștere la forme de relief caracteristice (ravene, rigole, ogașe, torente), întâlnite de regulă pe versanții defrișați, intens pășunați și cu pante mari. Acest tip de eroziune îl întâlnim pe versanții la S
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în partea superioară a râului Probota (în nordul localității Săcărești). Riscul producerii fenomenului de eroziune în adâncime (eroziune accelerată a solurilor) este direct proporțional cu panta terenului și cu volumul de apă din precipitații înregistrat în unitatea de timp (caracterul torențial al precipitațiilor). Modul de utilizare a terenurilor prezintă o importanță foarte mare în producerea eroziunii accelerate, terenurile cu folosință agricolă fiind cele mai vulnerabile, datorită posibilităților mari de concentrare a scurgerii superficiale de apă pe rândurile culturilor. Adesea, procesele eroziunii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
trag spre mine; voiam pur și simplu să-l bat. Înainte de a reuși, m-am trezit din nou. *„De la Iași la Onești - îmi povestește, febril, „nenea Jean” (Ion Apetroaie) -, am întîlnit toate cele patru anotimpuri. Am pornit pe o ploaie torențială, pe care am lăsat-o în urmă. Apoi am parcurs o porțiune de drum uscat: vîntul ridica praful și frunzele pînă la mari înălțimi, chiar și crengile căzute. Niciodată, în România, călătorind cu mașina, n-am simțit asemenea șocuri. Parcă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-a rămas în urechi / unduirea imensității de aur”. În același timp, nu poate fi trecută cu vederea caligrafia de tip manierist care va deveni una din caracteristicile artei sale: „Am văzut orizonturile / cu fularele de fum ale uzinelor / sub torențiale ploi de lumină / dezlănțuite de noi”. De asemenea, cam peste tot se observă efortul de stilizare, de impunere a unei „dicții” proprii. Lectura n-a fost însă lipsită de haz. Am găsit două din sloganurile cu care se opera în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și în zilele înnorate, va trebui să am mare grijă când mă îndepărtez de dealul de vest. S-a mai întâmplat să ies din casă pe timp înnorat și să se însenineze fără veste, sau să mă prindă o ploaie torențială când mă așteptam mai puțin. Colonelul îmi prezice timpul probabil în fiecare dimineață și aproape întotdeauna îl nimerește. — Să stai liniștit când îți spun eu că nu plouă. Cunosc foarte bine direcția norilor, mi-a spus el cu mândrie într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sumarul volumului de debut. Cartea a stârnit opinii critice numeroase, comentatorii ei căutând însă echilibrul evaluării prin identificarea trăsăturilor proprii unui „poet necomun și incomod”, „talent puternic și febril” (Laurențiu Ulici), greu de fixat într-o definiție. Cronicile consemnează dicțiunea torențială a poemelor, natura frustă a sensibilității, ingenuitatea structurală, un adevărat desfrâu metaforic, vizând frecvent oximoronul. Poetul plănuiește o mitologie proprie, menită să redimensioneze lumea în cheie personală, reunind proiecția cotidianului în topoi arhetipali cu metafora livrescă deseori căutată, artificioasă. Atitudinea
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
unui exces de existență” (Mircea A. Diaconu). SCRIERI: Eu vă iubesc pe toți, București, 1982; Baladă pentru copilărie, București, 1982; Lorelei, București, 1984; Șarpele cu clopoțeii furați. Concert pentru fericire și suferință, București, 1984; Podul cu fân, București, 1988; Poeme torențiale, București, 1994; Soare cu dinți de lupoaică, îngr. Constantin Manolache, Ploiești, 2000; Lacrima de câine, îngr. și pref. Constantin Hrehor, Botoșani, 2001; Bună dimineața, America!, 2003. Repere bibliografice: Constantin Țoiu, [Dan David], RL, 1978, 32; Cezar Ivănescu, Numele poetului. Dan
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
care au așezat târlele de oi în poienile din acele „dudeții” (Dubău, D., Op. cit.). Precizăm că cele mai vechi urme de locuire de pe teritoriul orașului au fost descoperite în zona extravilană, acolo unde între timp s-au format câteva văi torențiale (Cartierul Vlașca). Perioada anilor ’50 se caracterizează în planul mobilității teritoriale a populației prin intense migrații de persoane dinspre localitățile de rezidență spre zonele în care li se stabiliseră domicilii obligatorii. Astfel, cu populație adusă din Banat, în Bărăgan au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Hybris, București, 1980; Judecata în Anthares, București, 1981; Viața ca două vieți, București, 1983; Cu leii de aur, București, 1984; Marea ca ieșire la cer, București, 1987; Muntele, București, 1990; Lipsa, București, 1997; Lovitura fără atingere, București, 1999; Sub cer torențial, București, 1999; Invulnerabilul, București, 2000. Repere bibliografice: Simion Bărbulescu, Aurelian Chivu, „Oglinda cu lebede”, IL, 1969, 8; Simion Bărbulescu, „Saturnala”, CL, 1970, 7; Ioana Crețulescu, Imaginea țării de eres, LCF, 1977, 42; M.D. Lesovici, „Cina”, CRC, 1977, 45; Popa, Dicț
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
Magritte, Ernst, Escher, Delvaux și Dali. Ordinea care domnește în această luxură, în acest haos aparent este aceea proteiformă, a dorinței scriitorului. SF-ul este un material privilegiat, prins în mrejele unei fantasmagorii personale. Textele lui Brussolo cer un flux torențial. Îl pot transporta pe cititor numai într-o acumulare nebunească de imagini, aproape de la un inconștient la altul, în abisuri de uimire sau de perplexitate. Din lectura celor patru universuri, cele ale lui Philip K. Dick, Ursula K. Le Guin
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
adecvată pentru ghidarea unei medicații corecte. Având în vedere că farmacologia este într-o ascensiune impresionantă (și rezonanțele de ordin pecuniar nu trebuie deloc neglijate), cred că este hazardant să ne oprim asupra vreunui produs în detrimentul altuia, în condițiile proliferării torențiale a medicamentelor de sinteză. Cert este că până în prezent nu există un medicament special destinat pentru PTSD (Andrews et al., 2007). Dovezile cele mai credibile s-au acumulat în favoarea utilizării antidepresivelor, fenomen explicabil dacă avem în vedere că depresia acompaniază
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3-4m/s. HIDROGRAFIA Apele de suprafață sunt reprezentate de răul Bahlui și de afluenții acestuia: Buhalnița, Gurguiata și Sticlăria. Râul Bahlui are un regim hidrologic torențial, care se manifestă prin eroziuni și surpări ale albiei minore, dar și ușoare inundații locale. Viteza de scurgere este în medie de 0,288 m/s, iar cea maximă de 0,348 m/s la Hîrlău. Scurgerea maximă cea mai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
1%, provenită din ploi, poate ajunge la 119 mc/ s. Prin amenajarea lacului de acumula re Pârcovaci, situat în avalul teritoriului comunei, riscul producerii inundațiilor a scăzut considerabil. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie, caracterizate prin regim de curgere torențial și sezonier, cele mai mari scurgeri producându-se primăvară, la topirea zăpezii și vară, în timpul ploilor torențiale, provocând eroziuni de maluri, inundații și exces de umiditate în luncile aferente. Apele de suprafață sunt reprezentate și prin lacuri antropice cu funcție
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
situat în avalul teritoriului comunei, riscul producerii inundațiilor a scăzut considerabil. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie, caracterizate prin regim de curgere torențial și sezonier, cele mai mari scurgeri producându-se primăvară, la topirea zăpezii și vară, în timpul ploilor torențiale, provocând eroziuni de maluri, inundații și exces de umiditate în luncile aferente. Apele de suprafață sunt reprezentate și prin lacuri antropice cu funcție piscicola: Valea Mare (48 ha), Contăș(14 ha), Valea Rusului(5,2 ha), Bădeni I și ÎI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ale primăriei care transportau cadavre la malurile Bahluiului XE "Bahluiului" de lângă vechiul cimitir evreiesc au fost văzute de către evrei din cartierele sărace din Împrejurimi. Bande de țigani și români săraci au năvălit asupra cadavrelor, jefuind tot ce se putea. Ploile torențiale au provocat inundații, iar apele Bahluiului XE "Bahluiului" și ale Jijiei XE "Jijiei" s-au revărsat. Cadavre În descompunere, intrate În putrefacție n-au fost Îngropate, ci au fost aruncate În apele Bahluiului XE "Bahluiului" - o parte din ele, de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
treaptă de spiritualitate comunitară, conform unei "tehnici a entuziasmului" al cărei arhetip îl alcătuiește ditirambul nietzschean. în concordanță cu un astfel de program sînt compuse și poemele lui Cotruș, cărora E. Lovinescu, detectîndu-le sursa germană, le aprecia "intemperanțele verbale", "expresia torențială și abruptă�, "violența și exagerarea". La polul opus poeziei clasice, picturală și bizuită pe armonie, producțiile social orientate ale lui Cotruș se întemeiază pe valori ritmice și muzicale, sugerînd forța, mobilizarea, lupta: "Scrise în vers liber, textele acestea, consideră Ion
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
kilometri dus, patru întors, un drum terapeutic, un drum pe care mă însoțesc, aievea sau în gînd, doar cu cei pe care îi iubesc, salut sau răspund la salut. Pe porțiunile fără picior de om, pe soare sau pe ploaie torențială, fac tot ce nu fac în mod obișnuit: chiui, țip, sar, mă strîmb, joc tot felul de personaje, mă rostogolesc pe iarbă, rîd sau plîng în hohote, fac șpagatul, vorbesc cu mine însămi și încerc să mă recompun, adevărat, din
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Cadrul natural/mediul: - identificarea, definirea zonelor de riscuri naturale și a cauzelor producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă; accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă - sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Cadrul natural: zonele expuse la riscuri naturale - se identifică și se definesc riscurile naturale existente și cauzele producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Cadrul natural - identificarea zonelor expuse la riscuri naturale, definirea riscurilor naturale existente și cauzele producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Evaluarea riscurilor naturale: - identificarea, definirea riscurilor naturale și a cauzelor producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
a participanților la trafic pe timp nefavorabil; 3. manevrarea și păstrarea controlului autovehiculului, modul de acționare a frânei și a volanului; 4. viteza de deplasare pe timp nefavorabil; 5. oprirea autovehiculului în cazul unor condiții de timp nefavorabile, deosebite (ploaie torențiala, viscol puternic, ceața foarte densă). (2) Candidații vor executa cel puțin două manevre dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i)-l), examinatorii consemnând în anexa aceste probe. ... Articolul 23 În cadrul probei practice de conducere în traseu a autovehiculului, examinatorii
INSTRUCŢIUNI nr. 525 din 5 septembrie 2003 privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru obţinerea permisului de conducere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152383_a_153712]
-
19. - (1) Activitatea de răzuit rigole se execută pe toată durata anului, ori de câte ori este nevoie, exceptând sezonul rece când carosabilul este acoperit cu zăpadă sau gheață. (2) Răzuitul rigolelor este o lucrare de necesitate determinată de cauze obiective, accidentale (ploi torențiale ce favorizează transport de aluviuni), avarii la rețelele subterane, lucrări de construcții etc. ... (3) Răzuitul rigolelor constă în îndepărtarea noroiului, nisipului, prafului sau a deșeurilor vegetale de pe o porțiune de 0,75 m de la bordură spre axul median al străzii
CONTRACT-CADRU din 18 martie 2004 de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităţilor prin concesiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157102_a_158431]