2,164 matches
-
S-a născut pe 18 octombrie 1924 în comuna Partoș, județul Alba. A fost arestat ca student la Facultatea de Teologie din Sibiu și a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru activitate legionară, după propria mărturisire. A fost torturat în luna februarie 1950 de către Viorel Negrilă și Gheorghe Bâgu, fiind forțat să dea informații în fața lui Țurcanu, la camera 1. Din martie 1950 a fost obligat să treacă de partea agresorilor pentru culegere de informații, fiind instruit de Bâgu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Medicină în momentul arestării și a fost implicat în grupul generalului Carlaonț. Arestat în septembrie 1948, a fost condamnat în iunie 1949 la 15 ani de închisoare. A trecut prin închisorile de la Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud și Văcărești. Torturat în primul mare lot de victime din Pitești, a fost unul dintre cei care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se pare că prin ianuarie 1950 a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită perioadei menționate. În august 1948, Cobîlaș se afla în plină anchetă la Suceava și e puțin probabil ca în această perioadă el să fi fost dispus să ceară îndurare regimului care îl tortura. Apoi, menționarea numelor de mai sus, cu toții lideri legionari (în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
10 ani de muncă silnică. A ajuns foarte repede la Pitești, iar după o scurtă perioadă de carantină, în luna decembrie a fost repartizat la camera 4-spital, unde trebuia să facă parte din primul mare lot de victime. A fost torturat în camera 4-spital și bătut inclusiv de gardieni și directorul Dumitrescu, realizând că nu există scăpare. A trecut ulterior prin mai multe celule (3-corecție, 16-muncă silnică, 4-parter), asistând la moartea lui Mihai Iosub. Se pare că a fost transferat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ulterior prin mai multe celule (3-corecție, 16-muncă silnică, 4-parter), asistând la moartea lui Mihai Iosub. Se pare că a fost transferat în august 1951 la Gherla, unde a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie, fără să mai fie torturat. A fost solicitat să ajute 'comitetele' de agresori pentru obținerea de informații. Eliberat pe 26 octombrie 1956, nu i s-a aprobat reluarea studiilor, astfel că a trebuit să lucreze ca muncitor necalificat: sortator, lăcătuș, sculer-matrițer. Abia în 1972 a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și alții, șeful fiind considerat Ioan Bohotici. Lotul său a ajuns la Pitești în septembrie 1948, înainte de judecarea procesului, însă condițiile erau normale, lipsite de restricțiile care aveau să fie introduse începând cu vara anului următor. După condamnare, a fost torturat în primăvara lui 1950 în camera 4-spital, unde a fost tras de limbă de unii studenți teologi din Arad, cunoscuți de-ai săi. A stat în cameră doar vreo lună de zile, după care a fost mutat în alta, unde
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și cu Mihai Livinschi și Gavril Vătămanu. Livinschi avea rolul de a obține informații de la ei, iar după ce s-a considerat că și-a încheiat misiunea, Davidescu a fost transferat la camera 3-biserică de la parter, în care avea să fie torturat. Căpitanul Simescu, care luptase pe front, l-a înfruntat aici pe Juberian, căruia i-a spus că este un căcăcios, care nu are dreptul să îi ceară socoteală pentru faptele sale de pe front. Juberian a intenționat să îl lovească, dar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-l bărbieresc pe cap, lucru pe care eu l-am făcut. Virgil Maxim crede că Drohobeczky, cu care a stat în camera 99 în vara lui 1951, a fost arestat pentru închipuiri și fantezii, și tot de aceea a fost torturat așa de aspru, fiindcă nu putea da numele spionilor cu care lucrase, deși spusese multe povești, inclusiv la Gherla, unde era tras de limbă. Maxim adaugă că Drohobeczky avea tată polonez și mamă de origine cehă. Drohobeczky a fost martor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Stănescu. Octavian Voinea a asistat la torturarea zilnică a lui Dumitrescu la camera 2-subsol. Nemaiputând suporta bătăile, acesta l-a înfruntat într-o zi pe Titus Leonida, care tocmai se pregătea să îl schingiuiască din nou: Ba ai să torturezi pe p...a mă-tii, bandit și ticălos fără de margini. M-ai scăpat, nărodule, din mână. Mai sunt încă treizeci de minute și puteți să mă pupați în cur toți deodată sau chiar pe rând, dacă asta vă va fi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe 25 iunie 1925, Enăchescu a fost condamnat pentru apartenența la tineretul regalist la cinci ani de detenție, în aprilie 1949, și era fiu de preot. În momentul arestării era student la Facultatea de Medicină. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 1950. Transferat la Canal, a colaborat cu acțiunea, devenind șef al brigăzii 14. L-a torturat inclusiv pe unchiul său, avocatul piteștean Marin Pițigoi, membru marcant PNȚ.. Transferat la Aiud în 1953, a lucrat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și era fiu de preot. În momentul arestării era student la Facultatea de Medicină. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 1950. Transferat la Canal, a colaborat cu acțiunea, devenind șef al brigăzii 14. L-a torturat inclusiv pe unchiul său, avocatul piteștean Marin Pițigoi, membru marcant PNȚ.. Transferat la Aiud în 1953, a lucrat în fabrică și s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul comunist. Fuchs Condamnat la doi ani de închisoare, se pare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de partea acțiunii fără a fi bătut, la propunerea lui Țurcanu, care nu dorea să existe suspiciunea că acțiunea ar fi antisemită, pentru a nu face posibilă o apropiere de legionarism. Fuchs a fost printre cei din primul mare lot torturat în camera 4-spital, iar pe 31 decembrie, în seara inițierii agresiunii, Țurcanu l-a tras repede de partea lui, după ce îi explicase lui Steier ce urmărește prin acțiunea sa. Pătrășcanu spune că Fuchs a fost eliberat prin primăvara lui 1951
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alăturat lui Țurcanu încă de la Suceava, odată cu înființarea ODCC-ului, în februarie 1949. Gebac avea o condamnare de 5 ani de detenție pentru activitate legionară. La Pitești a colaborat cu Țurcanu încă de la primele încercări ale acestuia de a-i tortura pe cei din jurul lui Pafnutie Pătrășcanu, a luat parte la bătăi în mai multe camere și a participat și la școala de cadre din camera 4-spital. În primăvara lui 1951 activa în brigada 13, condusă de Ion Bogdănescu, la Canal
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fiind dus pe 2 decembrie 1949 la camera 1-corecție împreună cu Sobolevschi, Aristotel Popescu, Aurel Tacu, Blaga, Soroiu, Ghițulescu, Paul Dumitrescu, Beșchea, Murărescu, Vasile Ionescu și alții, în timp ce în celulă îi așteptau Țurcanu și Gebac. Este foarte posibil să fi fost torturat aici pentru prima dată, odată cu seria din 6 decembrie 1949, deși nu există mărturii despre aceasta. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Sobolevschi, Burculeț și Andronache, fiind folosit ca agresor de către Țurcanu pentru loturile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Păunescu și Nicolae Bărbulescu, trecuți și ei prin torturile de la Pitești. Gheorghiu spune că fusese prevenit la Jilava de către Iosif V. Iosif asupra evenimentelor din Pitești, astfel că a refuzat să ofere orice fel de informații celor care l-au torturat în camera 4-spital din august până în decembrie 1950. A fost schingiuit în aceeași serie cu Voicu Andreescu, Vasiliu, inginerul Bolfosu, Manciu, iar din 'comitetele' de agresori făceau parte Mărtinuș, Virgil Bordeianu, Gheorghe Roșca, dar și Eugen Țurcanu și Titus Leonida
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sticlă, dar a fost descoperit și salvat. A asistat și la mizanscena din timpul Paștelui din anul 1951. În august 1951 a fost transferat la Gherla, unde a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie, fără să mai fie torturat. Totuși, a fost amenințat, bătut și izolat de către administrație, pentru diverse motive. Restul detenției, până la eliberarea din 31 august 1964, și l-a petrecut în Galați și Aiud, unde s-a aflat inclusiv pe durata reeducării. Gheorghiu a fost cercetat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
astfel că Popovici și-a jucat rolul și a vorbit de rău Mișcarea Legionară, dar nu a fost crezut datorită atitudinii sale de până atunci. Speriat, a recunoscut că fusese pus în temă de Ionescu, astfel că acesta a fost torturat din nou: obligat să treacă prin rândurile de deținuți care îl loveau cu pumnii și picioarele unde se nimerea, când nu s-a mai putut ține pe picioare, gardianul Gabor a cerut să se repete scenele, ca să le vadă și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Popa, însă, cel mai probabil, el se ocupa doar de partea organizatorică și de relațiile cu administrația penitenciarului. De altfel, recunoaște că împreună cu Popa și Țurcanu a realizat transferuri de deținuți dintr-o celulă într-alta pentru ca aceștia să fie torturați. De asemenea, împreună cu Popa, Țurcanu și Bogos a numit în posturi administrative numai deținuți care erau încadrați în acțiune: Tudor Stănescu, la biroul tehnic, Juberian, responsabil la depozitul de cherestea, Marin Duță și Titus Leonida, pontatori la atelierul de tâmplărie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost condamnat la 5 ani de muncă silnică și transferat în februarie 1950 la Jilava, de unde a plecat două luni mai târziu la Pitești. A stat un an de zile, din iunie 1950 până în iunie 1951, la camera 1-subsol, fiind torturat timp de șase luni, începând din decembrie. După această perioadă a fost transferat la Canal, fiind eliberat abia în 1954, cu un an întârziere față de expirarea pedepsei. După eliberare a trebuit să lucreze 12 ani ca muncitor, infirmier, asistent medical
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
camera 4-spital, unde a fost iscodit de Pătrășcanu. Deși 'Nutti' pretinde că Țurcanu l-ar fi luat la discuții pe Jianu și l-ar fi forțat să bată fără a-l fi agresat înainte, realitatea este că el a fost torturat începând din seara zilei de 21 ianuarie 1950 la camera 4-spital, și probabil pe parcursul întregii sale șederi la Pitești, Pătrășcanu amintind că în martie 1950 a fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii. A trecut prin
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fostul său șef. Un detaliu interesant îl oferă Ioan Muntean, care spune că Juberian a fost judecat de către fostul său colaborator de la facultate, profesorul Vlasu, care i-a dat maximum de pedeapsă pentru nedenunțare-7 ani. Juberian afirmă că a fost torturat prin martie 1950, după care a fost folosit de Țurcanu pentru diferite însărcinări. Întâi a fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu Țurcanu, Zaharia, Păvăloaie și Măgirescu pe Virgil Mitan, Gheorghe Olteanu, Neculai Popa, Ion Huțuleac, Romulus Proistosescu, Aurel Pandurescu. Reîntors la camera 1-corecție, a torturat câteva loturi venite
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu Țurcanu, Zaharia, Păvăloaie și Măgirescu pe Virgil Mitan, Gheorghe Olteanu, Neculai Popa, Ion Huțuleac, Romulus Proistosescu, Aurel Pandurescu. Reîntors la camera 1-corecție, a torturat câteva loturi venite de la Jilava, conduse de Petre Mușat, Ion Petcu și Nicolae Bădescu. Prin februarie 1951 a fost dus într-o altă cameră, unde, alături de Țurcanu, Tudor Stănescu, Mihai Iliescu, Dumitru Gheorghieș, Gheorghe Gorbatei și Alexandru Blejescu i-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu el la Gherla și relatează că, deși părea nebun, începuse să-și revină, cerându-și chiar scuze pentru actele sale: ' Era un tânăr cu un vădit dezechilibru mintal și psihic, care, după ce ucise un număr mare de oameni și tortură îngrozitor sute de tineri deținuți înnebuni'. Leonida nu a fost implicat în procesul deținuților, probabil pentru că nu era legionar, însă după eliberare a întâmpinat aceleași bariere la angajare ca orice fost deținut politic, ajungând să lucreze și ca zilier. După
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Nicoară, Dumitru T. Burtea, Papken Keropeian, Dumitru Popescu, Vasile Bonceanu, Ion Cristescu, Vasile Brânzei, Dumitru Mitrea și Ion Radovan. Între februarie și iunie 1951 a fost internat în infirmerie și nu a participat la bătăi. După ieșirea din infirmerie a torturat la camera 99, printre victimele sale din perioada iulie-septembrie 1951 numărându-se Virgil Maxim, Mihai Timaru și Constantin Teja. Bătăile s-au temperat începând cu luna septembrie, astfel că, până în momentul ridicării sale pentru anchetă, în decembrie 1951, a făcut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]