206,418 matches
-
și lucruri admirabile, uitate, ocultate de autorul însuși. De pildă, un excelent gust în materie de proză contemporană străină: Alexandru Mușina e cel pe care l-am auzit printre primii vorbind despre Italo Calvino, cu o admirație de cunoscător adevărat. Tot Alexandru Mușina are o foarte actuală și interesantă părere despre relația poeziei cu publicul, e un fel de democrat al acestei relații. Alexandru Mușina e unul dintre cei mai fini cunoscători de poezie universală și dacă toată ursuzenia creată de
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Eu sunt a treia traducătoare a romanelor dumneavoastră în românește. Vorbiți puțin despre aceste traduceri și mai ales de această Iarnă lucidă... care s-a lansat la actualul târg de carte. F. Ch.: Acum doi ani am venit la București tot cu ocazia unui târg de carte, pentru prezentarea altui roman, apărut și el la Cartea Românească și, prin amabilitatea lui Laurențiu Ulici, care mi-a pus la dispoziție mașina și șoferul lui, am putut să vizitez litoralul. Ați mers și
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
așteptarea personajelor "spectre" cehoviene înainte de a-i cunoaște pe Vladimir și pe Estragon. În fine, și în piesa care închide volumul, Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, avem de-a face tot cu o problemă a comunicării. Cei doi îndrăgostiți încep să se înțeleagă rostind la început doar vocala a, pentru ca în final să atingă forma perfectă de comunicare prin disoluția fizică. Din cei doi îndrăgostiți nu mai rămân până la urmă decât
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
Cătălin Constantin Pe Catrinel Popa o cunoașteți din chiar această pagină a României literare unde publică recenzii la cele mai noi titluri de carte românească. Ca poetă ați descoperit-o tot în paginile acestei reviste, doi ani în urmă, cu primele ei poezii. Iat-o acum debutînd cu un interesant volum, Caietul oranj, conceput ca un jurnal în care notația cotidianului ia forma poetică a unei scriituri profunde ce, uneori nostalgic
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
exista totuși ca un continent conștient de sine, asemănător celui de astăzi. "...Sărace, mizerabile popoare smintite, națiuni înverșunate în propria voastră nenorocire și oarbe la propriul bine! Vă lăsați jefuite pe față de cel mai frumos și mai pur avut... Și tot acest dezastru, această nenorocire, această ruină vă vine nu de la dușmani, ci fără îndoială de la cel căruia îi dați putere, pentru care vă duceți atât de vitejește la luptă, pentru a cărui măreție nu refuzați să vă dați morții..." Închei
Servitutea voluntară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15156_a_16481]
-
realitatea luminoasă a regimului și nu înțeleg spiritul său reformator. (Îmi amintesc și acum cu un rest de uimire că în timp ce dl Constantinescu se declara dezamăgit de presa din țară, dl Ciorbea făcut premier peste noapte la Cotroceni și debarcat tot de la Cotroceni, într-o seară, dădea un interviu în presa franceză atacînd regimul mai violent decît și-ar fi permis-o PDSR-ul). Televiziunile mai importante s-au așezat la remorca puterii, cu o duioșie direct proporțională cu datoriile la
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
și să ticluiască un proiect de lege a dreptului la replică. Presa străină a consemnat năstrușniciile veninoase ale dlui Pașcu, la fel cum a notat și încercările premierului de a face reformă sau spectaculoasa reconciliere între Versoix și Cotroceni. Cînd tot presa străină a dat de înțeles Bucureștiului că ar fi bine să se păgubească de securiștii pe care îi ține în funcții importante dacă vrea să intre în NATO, Puterea de la noi n-a văzut în asta un îndemn dezinteresat
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
act" cu titlul pe care l-am folosit eu însumi mai sus. Ideea este că apoteoticul final al piesei lui Caragiale ascunde, în fond, o misterioasă continuare a confruntării și șantajului. Piesa se încheie, conflictul nu. Alte alegeri, aceeași piesă. Tot în revista clujeană, dna Dorli Blaga are un interviu cu unele date noi despre tatăl d-sale. E perceptibilă o frustrare: poetul a murit înainte de a i se fi tipărit vreo carte sub regimul comunist. Fiica poetului accentuează acest aspect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
un amestec nepermis în tradițiile Africii etc. etc. Sofisticatele socioloage din Franța au găsit, s-ar crede, de bon ton să apere o mutilare de care nu suferă ele, ci alte femei. Fiind pește și maimuță la chinezi..." Un personaj tot mai interesant este secretarul general al guvernului, Șerban Mihăilescu. Acesta a acordat la începutul săptămînii trecute un lung interviu ziarului CURENTUL. Cu acest prilej a lansat două torpile cu care a stîrnit și presa și partidele parlamentare și pe șeful
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
în aceeași perioadă, care - așa cum se știe - n-au plăcut multora nici atunci, iar articolele din ziar nici mai târziu. Poetul n-a fost niciodată și în nici un fel mesagerul unor idei politice ale vreunui partid. Dimpotrivă, și-a păstrat tot timpul, cu fermitate, convingerile, de cele mai multe ori în contrast cu cele comune și partizane. Un conservator ca Petre Carp care, se pare, a rostit aceste cuvinte, îndemnându-l pe Maiorescu la o atitudine mai energică față de poet, nu se putea împăca ușor
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
intrigi, strategii oportuniste, delațiuni. Nepotolitul Eminescu apare astfel ca unul din marii martiri ai neamului, iar finalul spectacolului, când poetul, într-un gest de supremă deznădejde, recită cu patos primele versuri din celebra sa Doină: "De la Nistru pân' la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a...", tocmai aceasta vrea să exprime: nevoia de ozonare a unor oameni încătușați spiritual și peste care se așterne, în forme tot mai rafinate, ideea tăcerii, a îngropării Adevărului. De aceea, ultima secvență a "versiunii scenice" după care ceea ce
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
de supremă deznădejde, recită cu patos primele versuri din celebra sa Doină: "De la Nistru pân' la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a...", tocmai aceasta vrea să exprime: nevoia de ozonare a unor oameni încătușați spiritual și peste care se așterne, în forme tot mai rafinate, ideea tăcerii, a îngropării Adevărului. De aceea, ultima secvență a "versiunii scenice" după care ceea ce făcea poetul stătea la baza unei conspirații împotriva celor două imperii (rus și austro-ungar) ni s-a părut a fi cel puțin discutabilă
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
a suporta vreo consecință. Dnii Hrebenciuc și Olteanu i-au indus în eroare pe reprezentanții Consiliului Europei cu privire la abrogarea a patru articole din Codul Penal: trei sînt bine merci în viață. Premierul a dat-o și el la scăldat și tot în direct: moștenirea grea a guvernelor precedente a bramburit situația de nu mai deosebesc dnii H. și O. adevărul de minciună. Parchetul General ne-a adus, tot în direct, la cunoștință că a existat o solicitare de extrădare a Ioanei
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
bine merci în viață. Premierul a dat-o și el la scăldat și tot în direct: moștenirea grea a guvernelor precedente a bramburit situația de nu mai deosebesc dnii H. și O. adevărul de minciună. Parchetul General ne-a adus, tot în direct, la cunoștință că a existat o solicitare de extrădare a Ioanei Maria Vlas. Israelienii n-au auzit însă de ea. Dl Cosmin Gușă, tot în direct, susține că o astfel de solicitare presupune să știi unde se află
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
mai deosebesc dnii H. și O. adevărul de minciună. Parchetul General ne-a adus, tot în direct, la cunoștință că a existat o solicitare de extrădare a Ioanei Maria Vlas. Israelienii n-au auzit însă de ea. Dl Cosmin Gușă, tot în direct, susține că o astfel de solicitare presupune să știi unde se află I.M.V. Or, guvernul român ignoră adresa cucoanei cu o dotă de trei sute de milioane de dolari. Uite solicitarea, nu e solicitarea. La T.V. în direct și
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
că m-am adresat cu "doamnă" evitând cu greu primele impulsuri. Un procent însemnat al furnicarului de oameni care asistau la scenă a paralizat. Doamna era în pragul apoplexiei: Da' dumneata nu mă cunoști pe mine?" a întrebat ea începând tot cu acel " Da..." care demonstra un dispreț absolut ne-comunist față de oamenii de rând. Deși am răspuns că nu o cunosc începusem să am unele bănuieli. Nu m-ai văzut niciodată la televizor?" a continuat ea. Nu mai știam ce
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
acceptate firesc, relaxat. Dacă ești "fan Occident" trebuie să fii pătruns de multiculturalism și political correctness, trebuie să fii "om recent". Dacă, dimpotrivă, ai unele rezerve față de Vest, te cooptează tabăra adversă, care însă adoră obediența. Oricum ai face, adevărul tot proscris rămâne. Smerenia creștină ni-l înfățișează pe Iisus spălând picioarele apostolilor. Obedient nu era decât Iuda care avea nevoie neapărat de treizeci de arginți. Printr-o ciudată lege a compensării, cei care pleacă capul în fața sabiei sau chiar a
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
o amplitudine creatoare plină de patetism, Ilie Boca este un singuratic, pînă la urmă, în pictura noastră de astăzi. Așa cum un singuratic este chiar în propria sa pictură, pentru că pluridimensionalitatea lumii pe care a construit-o pînă acum îi lasă tot mai puțin spațiu neocupat și, probabil, tot mai puține opțiuni. Boca este artistul care și-a pierdut, în timp, prerogativele de stăpîn și a devenit, încetul cu încetul, un instrument miraculos (și captiv) al propriei sale creații.
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
Boca este un singuratic, pînă la urmă, în pictura noastră de astăzi. Așa cum un singuratic este chiar în propria sa pictură, pentru că pluridimensionalitatea lumii pe care a construit-o pînă acum îi lasă tot mai puțin spațiu neocupat și, probabil, tot mai puține opțiuni. Boca este artistul care și-a pierdut, în timp, prerogativele de stăpîn și a devenit, încetul cu încetul, un instrument miraculos (și captiv) al propriei sale creații.
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
lor, cînd s-a detașat prin configurarea altui eu ce ar putea relativiza comportamentul precedentului... Cu asemenea gînduri am însoțit lectura ultimului volum de versuri al lui Ion Stratan, intitulat, paradoxal exploziv, Biblioteca de dinamită. Întrucît poezia d-sale stă tot mai vădit sub semnul parodiei, putînd fi caracterizată, așa cum o face semnatarul postfeței, Octavian Soviany, o "comedie a literaturii". E o postură specifică în genere modernismului copt care-și zice postmodernism (o tentativă de clasificare a turbulenței din care a
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
și subiectul, în aventura unei picturi rupestre care le inversează subtil-spectaculos: "Desenez mereu același cerb cenușiu pe pereți/ același cerb cenușiu străpuns de-o săgeată// Arcul de mult e un băț prin care scormonesc/ focul stins// Desenez cerbul meu cenușiu tot mai mic/ străpuns de săgeți tot mai mari// Și cînt cu sunetul pe care-l scoate fumul/ la prima aprindere a focului// Focul acela stins de mult, răvășit/ de un arc întunecos// La gura peșterii desenez bolovani/ tot mai mari
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
rupestre care le inversează subtil-spectaculos: "Desenez mereu același cerb cenușiu pe pereți/ același cerb cenușiu străpuns de-o săgeată// Arcul de mult e un băț prin care scormonesc/ focul stins// Desenez cerbul meu cenușiu tot mai mic/ străpuns de săgeți tot mai mari// Și cînt cu sunetul pe care-l scoate fumul/ la prima aprindere a focului// Focul acela stins de mult, răvășit/ de un arc întunecos// La gura peșterii desenez bolovani/ tot mai mari străpunși de un cerb" (Grota). Am
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
Problema subversivității literaturii de dinainte de 1989, a literaturii în genere, trebuie despărțită de goana după șopârle și formulată în termenii codificării literare, ca deschidere către interpretări polisemice, reverberante. La rigoare, șopârla nici nu are cod, în accepția semiotică a termenului. Tot "cifrul" ei nu este decât un reflex asociativ, prin care, pe baza unei asemănări vagi - uneori inexistente -, orice putea fi bănuit, indiferent de semnificația din context, că se referă la Ceaușescu, la familia, la anturajul sau la decretele lui. Ce
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
la "printre-rândurile", la "esopicul" pe care personajele se laudă că le resping tocmai când le zornăie structura (chiar și mărturisirea din jurnal s-ar putea să facă uz, într-o oarecare măsură, de această strategie). Dovadă că literatura a fost tot timpul acel "cifru" mult căutat de curioși. Și era firesc să fie așa. Doar ea permite răsucirea în jurul propriului ax și producerea de mesaj la un grad atât de ridicat de ambiguitate, incifrând în divagație gratuită problema etică și politică
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
populară a pronumelui demonstrativ): "Ei, dumnealor ăștia de la PRO-TV ce-au zis..." (ciuc. openlink.ro /antiprotv). Dacă așadar dumneasa aproape că a dispărut, iar dumnealui, dumneaei și dumnealor se specializează ironic și depreciativ, valoarea de a exprima distanța politicoasă revine tot mai mult formelor refăcute: domnia sa, domnia lui, domnia ei, domniile lor. Compusele refăcute și-au consolidat poziția în limbă, depășind zona "stilului solemn" în care le plasau de obicei gramaticile noastre. Faptul că se respectă tot mai puțin indicația Dicționarului
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]