4,979 matches
-
cetățeni în societățile democratice, capabili să acționeze conform normelor morale și legale ale comunității politice. Adeziunea la ideologia ce ghidează o anumită organizare a luării deciziilor face societatea funcțională, îi legitimează instituțiile și le reproduce. Este evident că o societate totalitară se va concentra pe anumite teme în pregătirea ideologică a viitorilor subiecți, iar una democratică va accentua alte opțiuni axiologice și etice. Pe de altă parte, funcționarea ansamblurilor sociale moderne mari - mă refer la națiuni în primul rând - este îngreunată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trebuia să-i transforme pe tinerii proveniți din diferite segmente socioculturale în aderenți fervenți ai ideologiei și instituțiilor naziste. În funcție de obiective și posibilități, statele au solicitat școlii să contribuie la adevărate inginerii sociale de masă, de la masivele îndoctrinări ale societăților totalitare în general la manipularea structurii ocupaționale în multe regimuri comuniste (vezi accentul pe licee industriale și politehnici în perioada comunistă) și la realizarea societății meritocratice în regimurile liberale occidentale din anii ’50 și ’60. Este evident că politicul poate influența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de tip sovietic și de destrămarea statului ce a creat acest sistem; • inconsistența bazei informaționale referitoare la perioada de dinainte de decembrie 1989. Din punctul de vedere al informațiilor, perioada comunistă este marcată de mari distorsiuni create de un sistem statal totalitar. Abordarea prescriptivă a economiei a generat un proces sistematic de falsificare a informațiilor în cvasitotalitatea domeniilor de interes pentru management. An de an, statisticile oficiale - evident că organizații independente nu existau - se apropiau de modelul orwellian, reflectând mai mult dezideratele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în utilizarea elementelor misiunii, sau înclinația spre formalism a celor ce le realizează. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că publicul nostru latino-balcanic este obișnuit să persifleze defecțiunile de orice fel din declarațiile oficiale, probabil ca un reflex la vremurile totalitare din secolul trecut. Cum distanța de la sublim la ridicol este mică într-o astfel de declarație, instrumentul devine o armă cu două tăișuri. Este de reținut faptul că o formulare potrivită este mai greu de realizat decât pare la prima
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de altfel, și de manualele de conducere apărute în anii ’70. Acest lucru înseamnă nu numai că managerii erau agreați de partidul unic, ci și că aveau o abilitate deosebită de a rezista jocurilor politice deosebit de complexe într-un regim totalitar. După câțiva ani de instabilitate managerială, urmează trei manageri care acoperă perioada 1952-1990. Ultimul dintre aceștia, Gheorghe Bucerzan, se suprapune, practic, epocii ceaușiste (1965-1990) și rezistă, dând dovadă de o reală abilitate politică și tehnică pentru a supraviețui momentelor dificile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ciudățenie americană. Ulterior, a devenit un simbol al unui mod de viață, apoi al unei paradigme asociate existenței individului uman. Este un simbol al normalității și libertății cotidiene, pe care o visează încă milioane de oameni oprimați de regimuri politice totalitare. Această asociere de valori pare bombastică la o primă vedere, dar oamenii din estul Europei au motive speciale să o considere normală. Timp de decenii Coca-Cola a fost considerată o „armă” a inamicului american, ceva decadent și periculos, deci un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Legile, 809b-809d) d) Conținuturile didactice (II) (Legile, 809e-810c) e) Educația literară (Legile, 810e-811b) 27. Formele de guvernare și ierarhia lor (Legile, 709d-711a) 28. Guvernarea perfectă: mitul epocii lui Cronos (Legile, 713b-714b) 39. Întemeierea sacrală a statului (Legile, 738b-738d) 30. Statul totalitar ca stat ideal în Legile a) Stabilirea numărului de locuitori și împărțirea pământului în loturi (Legile, 737c-738b) b) Comunitatea bunurilor (Legile, 739a-40c) c) Legile proprietății (Legile, 740a-740c) (Legile, 741b-741c) d) Interdicția posesiei banilor (Legile, 742a-742c) e) Pragul sărăciei și limita
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și statui și altare și temple înzestrate fiecare cu un teritoriu sacru; de acestea toate, legislatorul nu se va atinge câtuși de puțin, iar fiecărei clase de cetățeni îi va desemna un zeu, un daimon sau un erou. 30. Statul totalitar ca stat ideal în Legile a) Stabilirea numărului de locuitori și împărțirea pământului în loturi (737c-738b) În ce chip, așadar, s-ar putea face o împărțire dreaptă? În primul rând, e necesar să se stabilească la cât trebuie să se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a găsit și mulți apărători, a fost de destule ori contestată, și nu de nume nesemnificative. Mai ales după ce Karl R. Popper a văzut în Platon părintele fondator al apărătorilor „societății închise” și, în particular, pe teoreticianul arhetipal al statului totalitar, alți interpreți, precum B.B. Levinson ori J.A. Elias au intervenit în dezbatere încercând să reducă semnificația „inserției în realitate” a teoriilor cu semnificație politică ale lui Platon. La noi, Constantin Noica a afirmat răspicat: „Un lucru ar trebui să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
decăzute (absolutism, autocrație, autoritarism, cezarism, rațiune de stat, despotism, dictatură, totalitarism etc.), aceasta ar deveni o categorie istoriografică, un modul de cercetare, formă de bază a guvernărilor contemporane privatoare de libertate, iar secolul XX ar deveni astfel caracterizat de tirania totalitară. În „vulgata” teoriei totalitarismului, mai ales prin textele lui C.J. Friedrich, Z.K. Brzezinski sau H. Arendt, demersul cercetărilor este îndreptat spre ideea argumentării noutății absolute a guvernărilor totalitare, care au impus instituții cu totul noi, au distrus toate tradițiile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de libertate, iar secolul XX ar deveni astfel caracterizat de tirania totalitară. În „vulgata” teoriei totalitarismului, mai ales prin textele lui C.J. Friedrich, Z.K. Brzezinski sau H. Arendt, demersul cercetărilor este îndreptat spre ideea argumentării noutății absolute a guvernărilor totalitare, care au impus instituții cu totul noi, au distrus toate tradițiile sociale, juridice și politice și, cu ajutorul ideologiei și terorii, au creat un fenomen care nu se mai aseamănă cu nimic altceva în cruzime. Acest lucru însă se datorează faptului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
totuși, Republica nu oferă răspunsuri, mai degrabă limite până unde se poate merge, dar mai ales, în acest caz, unde trebuie să ne oprim. Afirmația că Platon, scârbit de patologia dezordinii, a recurs la metafizici implauzibile și politici cu iz totalitar este deja un loc comun demult existent în anumite teorii și analize politice. Este cel puțin naiv să se afirme că la o comparație, oarecum de suprafață, nu se pot găsi unele idei care să pară asemănătoare cu lozinci ideologice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un loc comun demult existent în anumite teorii și analize politice. Este cel puțin naiv să se afirme că la o comparație, oarecum de suprafață, nu se pot găsi unele idei care să pară asemănătoare cu lozinci ideologice ale mișcărilor totalitare mult mai contemporane. Acestea ar fi comunismul cetății din Republica, controlul social excesiv practicat până la folosirea „minciunii nobile”, privarea individului de autonomie și „închiderea” lui în colectivitate, individualitate sacrificată în vederea binelui întregii societăți, eugenia, ș.a. Aceste acuzații sunt tributare însă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
celor mai înalte cerințe ale ființei umane”. Caracterul extrem și angajat în experiența politică a secolului XX al poziției lui Popper ni se evident: tema eugeniei, a minciunii politice, a utopiei anistorice, a „ingineriei sociale” sunt recognoscibile în orice experiență totalitară contemporană. Dar, pe de altă parte, este foarte posibil ca sentimentul de oroare în fața modelului platonician să provină din faptul că omul modern a dobândit o conștiință a persoanei pe care omul antic nu o avea decât în maniere mult
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
său ca pe cea mai reflexivă societate posibilă. Dar nici șansa unei reditio completa nu pare a sta cert la dispoziția naturii umane. Ultima soluție este, probabil, una deloc definitivă și ea se reconstituie ori de câte ori ultima traumă istorică a abuzului totalitar este uitată într-o societate, și ea este tocmai intervalul ocupat de sporadicul dar socratic de a-l face pe celălalt să gândească solitar. Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic Mihai Maga În Omul politic (sau Politicul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cei din cetăți, sclavi și oameni liberi, îi cuprinde în această «împletitură» și, fără să lipsească cetatea vreodată de ceva, îi asigură toată fericirea care i se cuvine, o conduce și o îndrumă”. Putem spune că Platon este mai puțin totalitar în acest dialog. Desigur, definirea guvernatorului printr-o metodă funcțională mai degrabă decât printr-una genealogică lasă deschisă oricui posibilitatea de a „candida” la conducere, chiar mai mult, în cazul mai multor conducători, este mai bine ca ei să fie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
platonism pentru popor” în zona simplelor butade de succes. Cumulate, cele două obiecții afirmă incompatibilitatea dintre gândirea politică a lui Platon și destinul Europei: pe de-o parte, deoarece filosofia politică a lui Platon are ca țel configurarea unui stat totalitar (Popper), pe de alta pentru că la baza Europei se află alte opțiuni, în dezacord marcant cu ideile platonice (de Rougement). Cum poate fi, în fața unor astfel de obiecții, susținut statutul de inspirator al „proiectului Europa” pe care Patočka îl revendică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru a se (re)integra în plenitudinea binelui unic și absolut. Nu e vorba aici de a contura o politică ce decurge din teoria Ideilor și care, aflându-se sub constrângerea unei scheme unice, ar contura un stat „ideal” sau „totalitar”. De asemenea, nu e vorba de a trata politica drept un „capitol”, o „secțiune” sau o „etapă” a gândirii platonice. Pentru Platon, aventura sufletului traversează și formează (și - sau poate în primul rând) comunitatea. Exigența politică a lui Platon este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fie reglementări scrise, fie nescrise și legiferând obiceiuri străbune.” Aceasta este, în ochii lui Platon, motivația amoralismului aparent al „artei regale” și tot aici o seamă de autori contemporani au fost dispuși să identifice ceea ce s-ar putea numi „tendința totalitară din filosofia politică a lui Platon”. Binele cetății poate uneori să însemne ignorarea interesului imediat al individului. Platon încearcă să legitimeze autocrația invocând ignoranța maselor. Este vorba aici nu doar de plebe, ci și de mulțimea celor bogați, care nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atașament pentru „știință” ca substitut absolut al moralei și politicii, visând la o tehnocrație luminată, ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
normele, instituțiile, practicile și teoriile celeilalte lumi, cea americană, În care s-a format ca specialistă În istorie. Impregnată de cea din urmă, privește comprehensiv istoria celei dintâi, Întrebându-se cum a fost aceasta cu putință. Una dintre metamorfozele lumii totalitare are rădăcini În eugenia interbelică. Această rădăcină i-a interesat mai puțin pe istoricii români, din diferite considerente. Unul este cred desigur atașat tipului de subiect: politicile „nașterii bune” (născuților de calitate bună). Știm, În genere, prea puțin despre istoria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
combinată (antropologică, etnologică, sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele eugeniste ale intelectualilor și oamenilor de știință din perioada interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului pentru un potențial război, ci și În crearea politică a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai ales etnic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În scopul promovării sănătății publice, dar niciodată cu liberalii, inamici „arhetipali” ai unor astfel de abordări etniciste, colectiviste, uneori totalitare. Desigur, aceasta nu Îi scuză pe liberali pentru refuzul de a finanța proiecte rezonabile pentru igiena publică, așa cum au făcut-o În cazul inițiativelor Rockefeller. Cred că tentativa de modernizare cu bani americani a sănătății publice, dar fără sprijin financiar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]