2,344 matches
-
statului și a Dreptului care este expresia unei perspective cosmogonice prezentate În cartea Genezei din Biblie. Unele state vecine cu Franța au găsit cu mai multă ușurință răspunsuri care să respecte autonomiile și culturile regionale, fie pentru a Împiedica revenirea totalitarismelor care le-au afectat (Germania, Italia, Spania), fie ca soluție la crizele lingvistice sau religioase (Olanda, Belgia). Aceste state, prin dispozitive adesea originale, au reușit să Îmbine unitatea dată de suveranitatea națională cu respectul pentru diversitate, desigur, nu fără tensiuni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Michel Villey, se situează În parte În această filiație, În măsura În care nici pentru ei nu este acceptabil ca subiectul rațional să devină sursă de drept. Astfel că drepturile omului conțin În germene ingredientele propriei lor coruperi. În general, relele modernității democratice (totalitarismul, imperialismul, colonialismul) sunt analizate ca produse ale acestei deviații. Un astfel de proces intentat modernității nu trebuie ostracizat sub fragilul pretext că ar constitui o regresie romantică. Așa cum notează Luc Ferry și Alain Renaut, „dacă apariția modernă a drepturilor omului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au XXe siècle, Paris, Seuil. VEENHOVEN Willem și EWING Winifred Crum (coordonatori) (1975-1976), Cases Studies on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri restrânse (dinamica ~)" Intuitiv, fiecare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Montréal, Bellarmin (prima ediție canadiană: 1991). VENNE Michel (2002), Souverainistes, que faire?, Montréal, VLB. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, MINORITĂȚI (drepturile Î), NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Șoc culturaltc "Șoc cultural" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Ttc "T" Totalitarismtc "Totalitarism" „Totalitarismul are drept obiectiv dominarea totală a omului”, afirma Hannah Arendt. Scurtă și masivă, această frază definește destul de bine miza majoră a unui fenomen specific secolului XX, mai Întâi În Europa, apoi În Asia. ν Dacă, de la sfârșitul regimului sovietic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bellarmin (prima ediție canadiană: 1991). VENNE Michel (2002), Souverainistes, que faire?, Montréal, VLB. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, MINORITĂȚI (drepturile Î), NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Șoc culturaltc "Șoc cultural" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Ttc "T" Totalitarismtc "Totalitarism" „Totalitarismul are drept obiectiv dominarea totală a omului”, afirma Hannah Arendt. Scurtă și masivă, această frază definește destul de bine miza majoră a unui fenomen specific secolului XX, mai Întâi În Europa, apoi În Asia. ν Dacă, de la sfârșitul regimului sovietic (1991
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Europa de Est, faptele Încep să fie mai bine cunoscute, atenția s-a concentrat totuși mai Întâi asupra interpretărilor fenomenului. Dacă ne Întoarcem În timp la Victor Serge și la George Orwell, Înainte de ultimul război mondial, vom vedea că a califica drept totalitarism două regimuri și mișcări diferite, cum au fost nazismul și comunismul, nu este ceva de la sine Înțeles: putem să ne permitem să facem paralele Între ele, când antifascismul se alimentează din inițiativele stângii comuniste? Dacă, dimpotrivă, le comparăm, nu riscăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se naște din nimic. Ea se revendică de la filosofia dreptului a lui Hegel, În cadrul căreia statul apare ca un tot organic. Însă ar fi naiv și nedrept să-l acuzăm pe Hegel că ar fi fost un strămoș Îndepărtat al totalitarismului. Motivațiile au fost diferite, iar recuperările de idei ă perverse. Astfel, Schmitt pretinde că moștenirea absolutismului vine de la Hobbes. Și, mai ales, vede În război matricea politicului: „Esența oricărui lucru este războiul. Natura războiului total determină natura și forma statului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Stalin se dorește purtătoare a unui mesaj „proletar” universal și democratic. Nazismul și fascismul sunt dușmanii ei declarați, deși Împărtășesc cu comunismul aceeași mistică a violenței și aceeași ură față de burghezie (Furet, 1995). Astfel, originile ideologice și biografice ale totalitarismului sunt sincretice, oamenii putând să treacă de la un curent la altul păstrând același cult al mișcării războinice și al statului total (cf., În Franța, cazul Jacques Doriot). Însă această comunitate a originilor nu trebuie să ne Împiedice nici să vedemspecificul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cf., În Franța, cazul Jacques Doriot). Însă această comunitate a originilor nu trebuie să ne Împiedice nici să vedemspecificul fiecăruia dintre cele trei regimuri și nici să le distingem de avatarurile despotismului și ale tiraniei. Trăsăturile distinctive Ca „dominație totală”, totalitarismul se distinge de despotism și de tirania clasică. Statul total presupune un partid unic, iar acesta este devotat și se află sub tutela unui șef carismatic sau a unui secretar general. Societatea civilă este distrusă, iar pluralitatea condiției umane negată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tipologii a modurilor de dominație sau a formelor de regim care s-ar inspira din Montesquieu. Ceea ce distinge statul totalitar și acțiunea sa este strivirea politicii: ca mișcare de opinii, ca acțiune, ca activitate rațională și ca exercitare a libertății. Totalitarismul, conform lui Hannah Arendt și așa cum ne amintește Miguel Abensour, are drept natură teroarea și drept principiu ideologia. El instituie un raport Între oameni și Între oameni și lume pe care Hannah Arendt Îl numește dezolare. Izolarea și deșertificarea legăturilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ci se află În centrul acestui univers, constituind ceea ce distinge În mod radical aceste regimuri de toate celelalte care au existat sau există Încă: „Dacă tirania poartă În ea germenul distrugerii sale, pentru că teama, principiul său de acțiune, este antipolitică, totalitarismul poate fi considerat, la limită, chiar un non-regim, pentru că dezolarea Împiedică, prin Însăși existența sa, care este o negare a pluralității, crearea oricărei legături politice și constituirea oricărui spațiu Între oameni În care să se poată manifesta calitatea lor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devenit „superfluu” (Arendt, 2002). În sfârșit, aceste regimuri inedite lansează o provocare legalității și Își atribuie o autoritate ce transcende oamenii: natura, În cazul nazismului; istoria, În cazul comunismului. În raport cu legalitatea regimurilor al căror loc l-au luat prin violență, totalitarismele violează chiar și legile pe care tot ele le-au scris (Constituția sovietică din 1936) sau pe care le-au moștenit, fără a le abroga vreodată (Constituția de la Weimar). Aceasta pentru că totalitarismul pretinde, În cazul nazismului, că dă ascultare legilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al căror loc l-au luat prin violență, totalitarismele violează chiar și legile pe care tot ele le-au scris (Constituția sovietică din 1936) sau pe care le-au moștenit, fără a le abroga vreodată (Constituția de la Weimar). Aceasta pentru că totalitarismul pretinde, În cazul nazismului, că dă ascultare legilor naturii, Înțeleasă ca forță oarbă, nudă, fără milă, cei puternici eliminându-i pe cei slabi. „Filosofie” de corp ce elimină orice refugiu spiritual și orice manifestare a libertății, nazismul se opune astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau cea a Istoriei, cu condiția să fie aplicate În mod corect, ar avea ca scop final producerea rasei omenești; și aceasta este speranța care se ascunde În spatele pretenției tuturor regimurilor totalitare la o putere planetară”. Născute din confruntarea imperiilor, totalitarismele doresc să relanseze imperialismul de cucerire și să Împingă mereu mai departe logica dominației și a războiului. Această logică ducând la o agitație perpetuă, mișcarea devine „esența regimului”. Ea Îi antrenează și Îi strivește pe cei care, mai ieri, erau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru multă vreme dezbaterile, și totuși, Începând cu anii ’50 și ’60, În special o dată cu lucrările scrise de Hannah Arendt, vede lumina zilei un antitotalitarism de stânga. O dată cu lupta „disidenților” Însă (Vaclav Havel, Soljenițîn, Alexander Zinoviev), critica prin fapte a totalitarismului stalinist Începe să zguduie edificiul din interior. Duse mai departe, În Europa de Vest, de o generație de după război care trecuse de la marxismul de opoziție la o gândire mai libertară sau mai liberală (Cornelius Castoriadis, Claude Lefort), analizele capătă mai mult consistență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nuanțăm aceste afirmații, căci revolta morală face parte din categoria rezistențelor, iar a rezista nu are aceeași greutate umană cu a prezenta o comunicare la un colocviu. Însă trăim Într-o epocă posttotalitară, care nu este mai lipsită de primejdii. Totalitarismul secolului XX a pus la Încercare politicul: departe de a vedea În acesta o activitate autentic umană, iar În evenimentele care Îi sunt asociate o anumită consistență, majoritatea analizelor au pus accentul pe raporturile de dominare. De asemenea, multă vreme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
departe de a vedea În acesta o activitate autentic umană, iar În evenimentele care Îi sunt asociate o anumită consistență, majoritatea analizelor au pus accentul pe raporturile de dominare. De asemenea, multă vreme „am citit” fenomenul totalitar cu ochelari liberali: totalitarismul ar fi fost culmea unei viziuni politice asupra lumii, iar viața publică ar fi sufocat sfera privată. Astfel de analize trimit la criticile pe care Benjamin Constant le aducea Revoluției franceze. Lenin a avut dreptate când a spus că este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Constant le aducea Revoluției franceze. Lenin a avut dreptate când a spus că este un descendent al iacobinilor. Revenim la filiație. A fost „vina lui Rousseau”. Vom găsi În lucrarea lui François Furet, Trecutul unei iluzii, o istorie liberală a totalitarismului sovietic, istorie a ideilor mai curând decât istorie socială sau istorie a instituțiilor. Mai radicală este viziunea lui Claude Lefort, deoarece ne aduce mai aproape de „revoluția democratică”. Una dintre lecțiile lui Claude Lefort constă În a da din nou consistență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lefort, deoarece ne aduce mai aproape de „revoluția democratică”. Una dintre lecțiile lui Claude Lefort constă În a da din nou consistență drepturilor omului și a propune o versiune a acestora definitiv eliberată de interpretarea lor marxistă. Acesta arată că În totalitarism puterea, legea și știința sunt imbricate și confundate, În vreme ce societatea democratică le ține separate. Locul puterii, proclamă Lefort, este gol și trebuie să rămână astfel: nimeni nu poate să aibă pretenția de a și-l Însuși. Preluând de la Etienne de La
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ține separate. Locul puterii, proclamă Lefort, este gol și trebuie să rămână astfel: nimeni nu poate să aibă pretenția de a și-l Însuși. Preluând de la Etienne de La Boétie ideea „servituții voluntare” și aducând-o În modernitate, el identifică În totalitarism obsesia Unității: poporul unit ca un corp imens reprezentat de proletariat, la rândul său reprezentat de partid, având În frunte un secretar general, pe care Lefort Îl numește „Egocrat” și care poate astfel spune: „Societatea sunt eu”. Trebuie așadar să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unit ca un corp imens reprezentat de proletariat, la rândul său reprezentat de partid, având În frunte un secretar general, pe care Lefort Îl numește „Egocrat” și care poate astfel spune: „Societatea sunt eu”. Trebuie așadar să facem accesibile criticii totalitarismului resursele psihanalizei (să facem distincție Între simbolic și empiric, să gândim unitatea corpului), dar și pe cele ale criticii literare (cum să-l citim pe Orwell). Este clar că reflecția asupra totalitarismului a cuprins dezbaterile timpului nostru și nu se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt eu”. Trebuie așadar să facem accesibile criticii totalitarismului resursele psihanalizei (să facem distincție Între simbolic și empiric, să gândim unitatea corpului), dar și pe cele ale criticii literare (cum să-l citim pe Orwell). Este clar că reflecția asupra totalitarismului a cuprins dezbaterile timpului nostru și nu se limitează la a-l transforma Într-un obiect de studiu. Conceptele astfel făurite fac parte din echipamentul cetățeanului de astăzi, aflat În căutarea unei autentice gândiri critice. Suntem departe de a fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din echipamentul cetățeanului de astăzi, aflat În căutarea unei autentice gândiri critice. Suntem departe de a fi epuizat lecțiile istoriei și știm că instituțiile noastre pot Încă să fie discreditate. J.-F. R. & ABENSOUR Miguel (1996), „D’une mésinterprétation du totalitarisme et de ses effets”, Tumultes, nr. 8, semestrul al doilea, pp. 11-44. ARENDT Hannah (2002), Les Origines du totalitarisme. Eichmann à Jérusalem, trad. fr. (ediție publicată sub Îngrijirea lui Pierre BOURETZ), Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1951) ă trad. rom
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoriei și știm că instituțiile noastre pot Încă să fie discreditate. J.-F. R. & ABENSOUR Miguel (1996), „D’une mésinterprétation du totalitarisme et de ses effets”, Tumultes, nr. 8, semestrul al doilea, pp. 11-44. ARENDT Hannah (2002), Les Origines du totalitarisme. Eichmann à Jérusalem, trad. fr. (ediție publicată sub Îngrijirea lui Pierre BOURETZ), Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1951) ă trad. rom. Originile totalitarismului, București, Humanitas, 1994. FAYE Jean-Pierre (1972), Langages totalitaires, Paris, Hermann. FURET François (1995), La Passé d’une
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de ses effets”, Tumultes, nr. 8, semestrul al doilea, pp. 11-44. ARENDT Hannah (2002), Les Origines du totalitarisme. Eichmann à Jérusalem, trad. fr. (ediție publicată sub Îngrijirea lui Pierre BOURETZ), Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1951) ă trad. rom. Originile totalitarismului, București, Humanitas, 1994. FAYE Jean-Pierre (1972), Langages totalitaires, Paris, Hermann. FURET François (1995), La Passé d’une illusion. Essai sur l’idée communiste au XXe siècle, Paris, Laffont/ Calmann-Lévy. HILBERG Raul (1988), La Destruction des Juifs d’Europe, trad. fr.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]