4,336 matches
-
investigației științifice. Cine s-ar fi gândit că marii fizicieni se vor apleca asupra unor fenomene sau forme pe cât de întâlnite în viața de zi cu zi, pe atât de departe de ceea ce se numește „știința normală” sau „mintea disciplinată”: traiectoria fumului de țigară, viteza și traiectoria cursurilor de apă, traiectoria descrisă de o frunză atunci când se desprinde de pe ramură... Chiar dacă această teorie este dificil de sintetizat în câteva cuvinte, ea deschide calea înțelegerii unei categorii de fenomene aparent dezordonate și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
gândit că marii fizicieni se vor apleca asupra unor fenomene sau forme pe cât de întâlnite în viața de zi cu zi, pe atât de departe de ceea ce se numește „știința normală” sau „mintea disciplinată”: traiectoria fumului de țigară, viteza și traiectoria cursurilor de apă, traiectoria descrisă de o frunză atunci când se desprinde de pe ramură... Chiar dacă această teorie este dificil de sintetizat în câteva cuvinte, ea deschide calea înțelegerii unei categorii de fenomene aparent dezordonate și haotice, pe care fizica tradițională le-
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se vor apleca asupra unor fenomene sau forme pe cât de întâlnite în viața de zi cu zi, pe atât de departe de ceea ce se numește „știința normală” sau „mintea disciplinată”: traiectoria fumului de țigară, viteza și traiectoria cursurilor de apă, traiectoria descrisă de o frunză atunci când se desprinde de pe ramură... Chiar dacă această teorie este dificil de sintetizat în câteva cuvinte, ea deschide calea înțelegerii unei categorii de fenomene aparent dezordonate și haotice, pe care fizica tradițională le-a lăsat deoparte, pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Stănescu, Poeți și critici, 40-43; Sasu, Progresii, 146-150; Ciobanu, Panoramic, 60-72; Grigurcu, Teritoriu, 184-188; Pop, Poezia, 245-262; Poantă, Modalități, 194-197; Petrescu, Scriitori, 154-159; Tomuș, Răsfrângeri, 244-249; Ciobanu, Critică, 35-46, 117-124; Felea, Secțiuni, 194-199; Dimisianu, Valori, 90-92; Cândroveanu, Alfabet, 42-52; Petroveanu, Traiectorii, 324-325; Piru, Poezia, II, 369-382; Ungheanu, Arhipelag, 144-146; Barbu, O ist., 374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al doilea rond, 285-289; Ștefănescu, Preludiu, 112-115; Felea, Aspecte, I, 41-47; Dimisianu, Opinii, 122-126; Iorgulescu, Scriitori, 35-37; Simion, Scriitori, I, 331-340, IV, 151-171; Poantă
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
lit. (1982), 905-906; Petroveanu, Profiluri, 113-130; Martin, Poeți, I, 71-77; Căprariu, Jurnal, 142-147; Piru, Panorama, 94-96; Nicolae Manolescu, Radu Boureanu, „Solara noapte”, CNT, 1969, 19; Constantin, Despre poeți, 42-45; Caraion, Duelul, 20-22; Cioculescu, Aspecte, 182-184; Cristea, Un an, 24-28; Petroveanu, Traiectorii, 45-55; Dimisianu, Valori, 48-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 361-365; Manu, Sinteze, 157-162; Micu, „Gândirea”, 610-613; Piru, Poezia, I, 120-128; Dorcescu, Metafora, 134-137; Zalis, Tensiuni, 108-115; Regman, Colocvial, 206-207; Laurențiu, Eseuri, 56-60; Raicu, Critica, 185-188; Tudor-Anton, Ipostaze, 162-169; Streinu, Pagini, V, 97-99
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
îngr. și pref. Iordan Chimet, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 163-169; Felea, Reflexii, 57-66, 138-147; Mincu, Critice, I, 106-108; Regman, Cronicari, 19-28; Felea, Poezie, 20-26, 167-177; Grigurcu, Teritoriu, 123-137; Ciobanu, Panoramic, 14-23, 127-131; Poantă, Modalități, 42-50; Petroveanu, Traiectorii, 193-207; Iorgulescu, Rondul, 44-55; Felea, Secțiuni, 16-23, 402-405; Piru, Poezia, I, 360-370; Ciobanu, Incursiuni, 67-78; Ungureanu, La umbra cărților, 160-163; Laurențiu, Eseuri, 24-29; Felea, Aspecte, I, 106-108, II, 5-7, 15-19; Martin, Identificări, 208-211; Ciobanu, Însemne, I, 128-168; Ștefănescu, Preludiu, 36-39
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 263-264; Călinescu, Aspecte, 302-314; Simion, Orientări, 174-183; Martin, Poeți, I, 212-222, II, 217-222; Regman, Cronicari, 193-203; Caraion, Duelul, 17-19; Raicu, Structuri, 317-322; Poantă, Modalități, 157-165; Pop, Poezia, 121-142; Andriescu, Relief, 51-57; Cristea, Un an, 150-153; Petroveanu, Traiectorii, 304-311; Cândroveanu, Alfabet, 26-41; Barbu, O ist., 271-276; Piru, Poezia, II, 137-146; Iorgulescu, Al doilea rond, 281-285; Laurențiu, Eseuri, 30-43; Raicu, Critica, 39-43, 257-262; Alexiu, Ideografii, 69-73; Nițescu, Poeți, 120-139; Simion, Scriitori, I, 211-215, III, 211-224; Iorgulescu, Scriitori, 29-32; Raicu
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
se caracterizează prin intensitatea angajării față de idealurile comuniste (Bucurie, 1949, Fiilor mei, 1949, Despre pământ, 1954, Ție-ți vorbesc, Americă!, 1955, Se-arată lumea, 1956, La porțile raiului, 1957, Poezii, 1958). După aceea, lirica sa cunoaște o însemnată schimbare de traiectorie. Substanța versurilor se epurează treptat de clișeele realismului socialist, evoluând spre un tip de reflexivitate care va atinge maturizarea în Portretul din Fayum (1970) și va continua, egal, și în volumele următoare. Debutul poetei a fost întâmpinat cu reacții critice
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
27-49; Negoițescu, Scriitori, 431-434; Oarcăsu, Oglinzi, 166-171; Piru, Panorama, 109-112; Felea, Poezie, 27-30; Grigurcu, Teritoriu, 108-112; Cioculescu, Aspecte, 214-220; Călinescu, Literatura, 148-155; Tudor, Pretexte, 219-232; Crohmălniceanu, Literatura, II, 578-582; Ciobanu, Critica, 35-46; Iorgulescu, Rondul, 23-32; Cristea, Un an, 29-36; Petroveanu, Traiectorii, 105-119; Felea, Secțiuni, 35-40, 91-96, 412-414; Barbu, O ist., 226-230; Piru, Poezia, I, 192-204; Zalis, Tensiuni, 94-101; Cristea, Domeniul, 88-95; Laurențiu, Eseuri, 44-48; Alexiu, Ideografii, 93-97; Felea, Aspecte, I, 235-238, III, 15-18; Grigurcu, Poeți, 291-298; Lit. rom. cont., I, 163-169
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
accentuată și de situația familiilor din comunitate ai căror membri lucrează în străinătate și care au reușit să își achiziționeze diferite bunuri într-o perioadă scurtă de timp (mașină, casă etc.), ceea ce îi determină să își dorească să urmeze aceeași traiectorie ce le-ar putea asigura un trai decent. Analiza factorilor de risc privind accesul la educație din perspectiva elevilor și a părinților acestora în calitate de beneficiari a fost completată cu opiniile unui număr de 11 cadre didactice (directori de școală, profesori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Reflexii, 107-115; Regman, Cronicari, 66-74; Constantin, Despre poeți, 156-160; Nițescu, Scylla, 130-148; Felea, Poezie, 7-13; Bugariu, Incursiuni, 67-73; Grigurcu, Teritoriu, 158-169; Caraion, Duelul, 7-13; Stănescu, Poeți și critici, 22-31; Pop, Poezia, 189-221; Poantă, Modalități, 106-115; Streinu, Pagini, III, 49-51; Petroveanu, Traiectorii, 328-335; Tomuș, Istorie, 242-245; Felea, Secțiuni, 107-113; Cândroveanu, Alfabet, 14-25; Andriescu, Relief, 24-31; Barbu, O ist., 276-294; Tașcu, Incidențe, 31-35; Piru, Poezia, II, 358-369; Laurențiu, Eseuri, 11-19; Steinhardt, Între viață, 131-134; Felea, Aspecte, I, 64-68, III, 98-106; Ștefănescu, Preludiu, 97-104
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
neurologică, ce constă în mișcări involuntare, lente, neregulate, localizate la nivelul extremităților. Mișcările atetozice sunt amplificate de emoții sau stări de excitabilitate ridicată; sunt atenuate în repaus și dispar în timpul somnului. Atetozicii sunt capabili să realizeze gesturi precise, conform unei traiectorii corecte, cu condiția ca spasmele musculare să fie suprimate cu ajutorul unui aparat cu funcție reglatoare; gestul rezultat este lent, dar adaptat scopului (Plas, Hagron, 2001). Pendefunda et al. (1992) consideră că mișcările atetozice se întâlnesc în hemiplegiile infantile, fiind însoțite
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor. Prin calitățile sale, imaginea perceptivă îndeplinește o funcție informațională cu rol reglator pentru activitatea persoanei. Imaginea obiectului și a contextului acestuia conduce desfășurarea mișcărilor și reglează traiectoria, amplitudinea, succesiunea, ritmicitatea și coordonarea acestora. Unele forme ale percepției (auditivă, vizuală, tactilo-kinestezică) sunt absolut indispensabile pentru realizarea vorbirii, citirii și scrierii. Percepțiile pot fi clasificate astfel: a) după analizatorul dominant, sunt: vizuale, auditive, tactile etc.; b) după obiectul sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acțiunile care determină scoaterea corpului dintr-o stare de repaus modifică mișcarea existentă; b) poziția corpului, pe care o raportăm la atitudinea acestuia față de obiectele din mediul înconjurător, la poziția segmentelor față de corp sau a unui segment față de celelalte; c) traiectoria mișcării - fiecare corp se mișcă în spațiu pe o anumită cale, numită traiectorie, aceasta fiind caracterizată prin: direcție, formă și amplitudine; d) viteza mișcărilor, adică raportul dintre valoarea drumului parcurs de corp sau de anumite părți ale acestuia și timpul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
b) poziția corpului, pe care o raportăm la atitudinea acestuia față de obiectele din mediul înconjurător, la poziția segmentelor față de corp sau a unui segment față de celelalte; c) traiectoria mișcării - fiecare corp se mișcă în spațiu pe o anumită cale, numită traiectorie, aceasta fiind caracterizată prin: direcție, formă și amplitudine; d) viteza mișcărilor, adică raportul dintre valoarea drumului parcurs de corp sau de anumite părți ale acestuia și timpul necesar pentru a efectua mișcările; e) tempoul mișcărilor, respectiv frecvența de repetare relativ
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de un vânt pe care nu-l simțea nimeni, În felul acela nepământean al meselor de spiritism, lingura de argint Începu să se miște, să se legene, la Început Într-un mic cerc a cărui orbită devenea din ce În ce mai eliptică, până când traiectoria s-a turtit și a devenit o linie dreaptă, arătând dinspre cuptor Înspre banchetă. De la nord la sud, cu alte cuvinte. Desdemona strigă: ― Koros! Și camera izbucni În strigăte: ― Koros, koros! În acea noapte tatăl meu spuse: ― Douăzeci și trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lângă polonezi uciși de kielbasa sau belgieni răpuși de pommes frites, sau lângă anglo-saxoni anihilați de budinci și spanioli condamnați de chorizo, linia noastră grecească punctată o ținea tot Înainte acolo unde a lor se pierdea Într-o Încolăcire de traiectorii descendente. Cine știe? Ca popor, În ultimele câteva milenii, nu avuseserăm nimic cu care să ne mândrim. Așa că a fost probabil de Înțeles de ce, În timpul vizitelor la domiciliu ale doctorului Müller, am evitat să pomenim de anomalia Îngrijorătoare a infarcturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În jos cu mâna stângă, Îl strigă. Taurul Își strânse picioarele, cu ochii pe muleta. „Acum vine“, se gândi Manuel. Huh. Se balansă Într-o parte, trecând muleta prin fața taurului, ținându-și picioarele bine Înfipte În pământ, sabia urmând o traiectorie curbă, ca un arc strălucitor În lumina reflectoarelor. Taurul atacă din nou când se Încheie pase natural și Manuel ridică muleta pentru un pase de pecho. Cum nu se dădu Într-o parte, taurul Îi trecu pe lângă piept pe sub muleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
erou deoarece, dacă n-ar fi căzut el cu podul, cădeau ei. Dwight și Wyatt nu știau cum să jelească, așa că s-au dus la prăpastie ca să reconstituie faptele. De data aceasta se uitară cu mai multă atenție. Estimară comparativ traiectoria pe care ar fi urmat-o un corp care cădea de la mijlocul podului, respectiv de la sfârșitul lui. Scrutară stâncile ieșite În afară și aglomerația de pietre de sub ei. Aplicară geometria pitagoreică pentru a face aceste tragice calcule și, În urma depistării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
natural. Au Încercat să găsească cuvinte care să descrie ceea ce simțeau, faptul că ei Întrupau fiecare gând pe care Îl avuseseră vreodată și pe cele ale celorlalți, un cufăr deschis care conținea particule luminoase și fire nesfârșite, stele microscopice și traiectorii infinite, constelații veșnice care erau holograme În holograme ale lor Înșiși, invizibilul ca vizibil, imposibilul ca evident, cea mai mare cunoaștere Înțeleasă acum fără efort, iar cea mai mare cunoaștere era dragostea. Doar dragostea. Și eu știam asta. —Amin, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
înțepau, așa că am deschis toți deodată geamurile. Pachetul se afla la mijlocul metroului și toți călătorii, ca să-l evite, se retrăgeau în partea din spate. Eu stăteam jos la câteva locuri mai în spate față de mjlocul metroului. Cu alte cuvinte, pe traiectoria gazului. Cum s-au deschis ușile la Kodemmachō, mulți au coborât. Eu am rămas pe locul meu. Am impresia că nimeni din apropiere nu s-a ridicat de pe scaun. Găsiseră cu greu un loc și era prea mare bătaia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pești.“ A auzit povestea asta de la profesorul lui când era în liceu. Atunci s-a întrebat: „Sunt oare peștii așa de interesanți?“ Asta a devenit o pasiune și, în cele din urmă, a intrat la Colegiul de Marină din Tokio. Traiectoria vieții sale e ciudată. În momentul acela și-a ales o carieră legată de pești. La facultate a învățat cum se prelucrează produsele marine. După absolvire s-a angajat la o firmă importantă din branșă. La institut studia dezvoltarea produselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sau, poate, pierdute, pe care o aborda într-un volum anterior, cu experiența etnologului și a istoricului culturii. Cutia sa conține bătrâni, semne îmbătrânite în circuitele lor existențiale, instanțe care își preiau regnul una alteia, care parcurg, în virtutea atitudinilor lor, traiectorii închise, circulare. Luarea lumii în posesie intră între temele volumului: "paznicul" din Comisionarul este "colecționarul de oameni" din Arhivarul, ambii stăpâni ai unui univers complex, uzurpat, care nu poate fi privit inaugural. Addenda, scrisă ca un basm, nu răspunde nici unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pierd pe tovarășul meu interior, care controlează toate gesturile. Poate asta o face să spuie că "n-am iubit-o", dar acest obicei intim îl aplic pe toate fenomenele înconjurătoare. Din el, acum, când am început să fiu sigur de traiectoria vieții mele viitoare, nu-mi mai scot nici un orgoliu. Poate că povestesc aceste gânduri sau scene din viața noastră comună în așa fel, că nimeni n-ar extrage adevărul. Într-o viață de câțiva ani, s-au întîmplat fatal multe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Creatorului. Acest simbolism este vădit în structura arhitectonică a sanctuarelor. Templul fiind locul sfânt prin excelență și totodată imaginea Lumii, el sanctifică întregul Cosmos și în același timp viața cosmică. Or, această viață cosmică era închipuită ca un soi de traiectorie circulară, identificîndu-se cu Anul. Anul era ca un cerc închis: avea un început și un sfârșit, dar și posibilitatea de a "renaște" în chip de An Nou. Fiecare An Nou aducea un Timp "nou", "curat" și "sfînt", adică un timp
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]