1,558 matches
-
Curaj și Eustache. Mereu este agasată sau răpită de ticăloși, monștri sau alte lucruri malefice, pe care Curaj trebuie să le confrunte. Muriel îi iubește pe Curaj și Eustache, dar nici nu o bagă în seamă pe soacra ei, Ma Traistă. Mereu încearcă să-l educe pe Eustache să facă un lucru bun. Eustache este un fermier bătrân, soțul lui Muriel. Îl jignește mai mereu pe Curaj, zicându-i "Câine prost!". Este obsedat de camioneta sa și de bani și este
Lista personajelor din serialul Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311845_a_313174]
-
() este un serial de desene animate american nominalizat la Premiile Oscar, creat de John R. Dilworth, care a regizat fiecare episod. Serialul îi are ca protagoniști pe Curaj, stăpâna lui, Muriel Traistă (), o femeie bătrână cu origini scoțiene și Eustache Traistă (), un fermier bătrân, împreună cu care locuiește într-o fermă din mijlocul orașului ficțional "Nicăieri" din Kansas. "" se învârte în jurul lui Curaj, un câine mic și roz, care, în ciuda numelui său, îi
Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311844_a_313173]
-
este un serial de desene animate american nominalizat la Premiile Oscar, creat de John R. Dilworth, care a regizat fiecare episod. Serialul îi are ca protagoniști pe Curaj, stăpâna lui, Muriel Traistă (), o femeie bătrână cu origini scoțiene și Eustache Traistă (), un fermier bătrân, împreună cu care locuiește într-o fermă din mijlocul orașului ficțional "Nicăieri" din Kansas. "" se învârte în jurul lui Curaj, un câine mic și roz, care, în ciuda numelui său, îi este frică chiar și de cele mai banale lucruri
Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311844_a_313173]
-
forme de pericol pe care Curaj trebuie să le înfrunte. În fiecare început al episoadelor se afișează trecutul lui Curaj: „Abandonat când era doar un pui, a fost găsit de Muriel, care locuiește în orașul Nicăieri, împreună cu soțul ei, Eustache Traistă. Dar în Nicăieri se-ntâmplă lucruri stranii; Curaj trebuie să-și salveze noua familie.” În serial, când Curaj vrea să își salveze familia de la ticălosul respectiv, în loc de tipica faptă eroică, cei doi se angajează într-un joc, de obicei ceva
Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311844_a_313173]
-
un cățel tot timpul speriat. El locuiește în orașul Nicăieri, Kansas. Acesta a fost abandonat când era doar un pui, dar a fost găsit de Muriel, care l-a dus la ea acasă. Însă este certat de către soțul ei, Eustache Traistă, care adesea îl strigă: „Câine prost!”. Curaj îi salvează constant pe Eustache și Muriel de la pericole extreme. El poate vorbi bine limba cu telespectatorii, dar când vrea să comunice ceva altui personaj, se bâlbâie și nu reușește să transmită mesajul
Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311844_a_313173]
-
grăbește topirea zăpezii. De primăvara și până toamna, prin culoarul Oltului, respectiv prin Pasul Turnu Roșu, pătrunde dinspre sud, în toată zona, vântul cald și umed care aduce ploi, numit „"Băltărețu"” și dinspre sud-vest „"Austrul"”, vânt uscat, secetos numit și „"Traistă goală"”. Dinspre vest și nord-vest vin vânturi umede numite „"Moroșanu"” și „"Sădeanu"” numit și „"Prejbeanu"”. Cu o frecvență scăzută, vara bate dinspre est un vânt local numit „"Făgărășanu"”. Întreaga rețea hidrografică(cca.1km/kmp) este tributară Oltului și afluenților săi
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. În această casă, Secția de Etnografie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina a organizat expoziția „Mijloace de transport tradiționale”, aici fiind expuse căruțe, sănii și trăsuri, precum și o serie de obiecte din colecțiile muzeului, de la traistă, desagi, bărbânță, fedeleșuri, burdufuri și până la piese de harnașament tradiționale. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Câmpulung Moldovenesc, care datează din al doilea pătrar al secolului al XIX-lea, ultimul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
care a dat startul unei perioade în care artistul a fost preocupat de imaginea marginală a societății. În anul 1889, a realizat în mod similar un bătrân cerșetor sprijinit într-un toiag care întinde pălăria trecătorilor și care ține o traistă sub brațul drept. Dramatismul acestuia este cu mult mai puternic decât în tabloul din 1880 prin folosirea mijloacelor de natură literară cum este umbra care se profilează pe zidul de fundal al imaginii. Interesul pe care l-a manifestat pictorul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul atinge, pe alocuri densități apreciabile (60-90 exemplare pe efective dețin toată Dobrogea sunt
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Paraschiva Lupea, Maria Fogoroș, Ana Fogoroș, Ana Stoichiță, Rafira Fogoroș, Emilia Fogoroș și multe altele. Se remarcă pe lângă cele enumerate, Eva Sârbu, ale cărei realizări au ajuns în faza republicană a festivalului național „Cântarea României” . De subliniat rămâne faptul că traista tradițională racoviceană, ca și desagii, țolurile sau alte piese de uz casnic, de port sau de podoabă, prezintă particularități cromatice, de croi, de compoziție etc., care le deosebesc net de cele similare produse în satele din jur, fenomen frecvent de
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
expediție (august 1096), semănăturile abia erau date în bob, deci nu exista posibilitatea de aprovizionare a armatei, și totuși au plecat, înarmați cu ce au găsit- mulți nu aveau decât ciomege-și având ca merinde, atât cât puteau duce în traistă. Nu cunoșteau nici distanța ce aveau de străbătut, nici greutățile. Constituiți într-o ,oaste sfântă’ se credeau îndreptățiți să ia tot ce le ieșea în cale și le era de trebuință. Petre Pustnicul, ajutat de un anume Walter cel Sărac
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
El a fost fondat la inițiativa unui grup de intelectuali locali, purtând inițial denumirea de "Muzeul de Antichități și Etnografie". Acesta este cel mai vechi muzeu etnografic din Moldova. Muzeul prezintă ocupațiile tradiționale, portul popular din nordul României, țesături, scoarțe, traiste, cusături și broderii pe pieptare albe din blănițe de miel și pe pânză, lucrate cu gust și artă fină, sculpturi în lemn, obiecte de ceramică etc. Se remarcă obiectele de ceramică neagră de Marginea și de ceramică de Kuty, precum și
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
de Elisabeta Bostan, în rolurile principale apar Lulu Mihăescu, Margareta Pâslaru și Dem Rădulescu. "Veronica" (Lulu Mihăescu) este o fetiță zvăpăiată care trăiește într-un cămin de copii. Când împlinește vârsta de 5 ani, "Zâna cea bună" îi dăruiește o traistă fermecată, care-i poate îndeplini orice dorință. Există o condiție: stăpăna ei trebuie să fie cuminte, darnică și prietenoasă cu cei din jur. Veronica uită promisiunea făcută Zânei cele bune, hotărând să păstreze traista doar pentru ea. Egoismul ei o
Veronica (film) () [Corola-website/Science/322917_a_324246]
-
Zâna cea bună" îi dăruiește o traistă fermecată, care-i poate îndeplini orice dorință. Există o condiție: stăpăna ei trebuie să fie cuminte, darnică și prietenoasă cu cei din jur. Veronica uită promisiunea făcută Zânei cele bune, hotărând să păstreze traista doar pentru ea. Egoismul ei o face să rămână fără cadoul minunat. Plină de regret Veronica pleacă în căutarea ei în lumea basmelor, intrând în pădurea fermecată, începând o călătorie de inițiere. Veronica va întâlni răutate, șiretenie și minciună, dar
Veronica (film) () [Corola-website/Science/322917_a_324246]
-
care era membru al unei societăți secrete numită Mâna Neagră și care aparținea mișcării naționaliste iugoslave. Generalul Dumitru Iliescu, secretar general al Ministerului de Război afirma "" Cine nu-și amintește de batalioane cari aveau armele legate cu sfori, merindele în traiste aduse de acasă de oameni, cartușele legate în batiste și puse în traistă la un loc cu pâinea. Cea mai mare parte avea drept echipament doar o capelă și o armă fără curea"" Ministerul de Război a început să completeze
Înarmarea României () [Corola-website/Science/320186_a_321515]
-
mișcării naționaliste iugoslave. Generalul Dumitru Iliescu, secretar general al Ministerului de Război afirma "" Cine nu-și amintește de batalioane cari aveau armele legate cu sfori, merindele în traiste aduse de acasă de oameni, cartușele legate în batiste și puse în traistă la un loc cu pâinea. Cea mai mare parte avea drept echipament doar o capelă și o armă fără curea"" Ministerul de Război a început să completeze lipsurile din 1913, în vederea intrării României în Primul Război Mondial. Fiecare corp de
Înarmarea României () [Corola-website/Science/320186_a_321515]
-
gazda, răspunde, după caz, cu numele fetei sau băiatului ce va fi menționat în cadrul colindei. Iată versurile colindei: Obiceiul Lăsatului Glugii este specific Cetei din Lisa, negăsindu-și un corespondent clar în satele din jur. Gluga reprezintă în limbajul locului traista în care Vătaful Mare adună banii primiți ca cinste de la Gazde, atunci când Ceata colindă. Vătaful Mare ține în permanență această traistă asupra lui; conținutul Glugii este extrem de important pentru derularea corespunzătoare a obiceiului, pentru că din acești bani Ceata va plăti
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
este specific Cetei din Lisa, negăsindu-și un corespondent clar în satele din jur. Gluga reprezintă în limbajul locului traista în care Vătaful Mare adună banii primiți ca cinste de la Gazde, atunci când Ceata colindă. Vătaful Mare ține în permanență această traistă asupra lui; conținutul Glugii este extrem de important pentru derularea corespunzătoare a obiceiului, pentru că din acești bani Ceata va plăti gazda, muzica, diverse alte cheltuieli (deplasări, fotografii, etc). Din aceste motive, semnul de prețuire maximă arătat de Vătaf este despărțirea de
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
mese și laițe cu obiecte din lemn și ceramică. La etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
pe scenă sau ca indicator al apartenenței etnice, acesta a dispărut complet din regiunile rurale. Costumul popular femeiesc din zona Moldova are o structură unitară, fiind format din cămașă tradițională (ie), poale, catrință, brâu și bârneață, pieptar sau bundiță, opinci, traistă, batic înflorat și podoabe. Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Conform bromania.ro, caracteristica principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale. Cămașa tradițională bărbătească este de două tipuri: cămeșoiul sau cămașa cu fustă
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista în pământ bagă, Baierile-afar’lasă. Aceasta, pentru că: Lui halal să-i fie blaga! Când oi zice bob de orz, S’o mănânce sănătos. Sublimul gest de a cumpăra țăranului sărac boi și vaci, au pur și simplu a-i da
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi, odată cu răsăritul soarelui, să se ducă încotro o vedea cu ochii și prima ființă (om sau orice jivină) pe care o va întâlni în cale să o pună în traistă și o aducă acasă. Acea ființă va fi crescută ca și cum ar fi copilul lor. A doua zi dimineața moșul s-a trezit și a plecat pe drum. El a văzut pe un câmp niște extratereștri ce culegeau flori, iar la
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
comentariu: "„«Mâine, când s-o miji de ziuă, s-o apuci încotro ăi vedea cu ochii și ce ți-o ieși înainte întâi, de-a fi om, de-a fi șarpe, de-a fi orice altă jivină, pune-o'n traistă și ad-o acasă!» - îi cere baba, moșului. Dar „fătul” babei și-al moșului nu mai e, la Gopo, un purceluș, ci un pui de extraterestru, care crește într-o zi cât alții într-un an, iar „scroafa” de maică-sa
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
în seara ajunului Anului Nou urătorii merg cu plugul la arat (Plugușorul), în dimineața de Sfântul Vasile aceștia vor veni cu semănatul. Cetele de semănători pot fi formate din copii, flăcăi și fete sau persoane adulte care au în mână, traistă sau în buzunare semințe de grâu, orz, ovăz sau secară. În timp ce spun urări pentru noul an, ei presoară prin gospodăria gazdei aceste semințe iar după semănat gazda nu mătură casa ci strânge boabele aruncate de urători și le păstrează. Boabe
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]