1,760 matches
-
Ele sunt o recreare a operei lui Istrati, într-o cheie poetica mai puțin amară, nostalgica și liric-onirică, uneori, gravă și plină de asprimile unor realități, trăite similar peste tot unde-au hălăduit românii în trecutul de exploatare, al țării. Transilvanul nu-i diferit, în acest sens, de brăilean. Oamenii care, în ilustrația lui Pintea la povestirea lui Panait Istrati, se substituie dunărenilor, sunt muntenii munților Carpați orientali, ca tipologie, si sunt românii de peste tot ca expresie, comportamental exteriorizați prin aceleași
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
la Cluj ca rector evanghelic și a devenit superintendentul lutheranilor din oraș. În 1564, după separarea definitivă a calvinilor maghiari de evanghelicii lutherani (sași), a fost ales episcop calvinist al bisericilor maghiare din Transilvania și numit pastor la curtea principelui transilvan Ioan al II-lea Sigismund Zápolya. Discuțiile sale asupra trinității au început în 1565 exprimându-și dubii asupra personalității Spiritului Sfânt. În anul 1898 Aladár Körösföi-Kriesch a pictat marele și renumitul tablou (3 x 4 m) cu Francisc David, expus
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
având succes în turnee împreună cu Semnal M. 1979 toamnă: turneu de 2 săptămâni în Iugoslavia. Anul următor aduce o schimbare de fond, cooptarea lui Solomon „Saci" Francisc că toboșar și prieten al formației. Se înregistrează al 2-lea album, „Cântece transilvane". Piesă care a cunoscut cel mai mare succes, „Bal la Apahida", a figurat chiar și în topul „tradițional" din Japonia, constituind temelia curentului muzical etno din România. Participarea la festivalul „Club A" aduce cu sine un premiu important, cel de
Semnal M () [Corola-website/Science/306882_a_308211]
-
în care românilor le era interzis să se așeze, și în satele de câmpie, apărea că majoritară în Ardeal, cu consecințele ce ar fi urmat de aici. Câteva misiuni de geografi francezi, conduse de geograful , au urcat pe toate cărările transilvane și au inventariat și anunțat existența a numeroase comunități române, acolo unde hărțile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri la încheierea Tratatului de la Trianon, prin care Transilvania a revenit României. Dacă n-ar
Robert Ficheux () [Corola-website/Science/307384_a_308713]
-
Ioan Chindriș, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Edit. Politică, București, 1983, 203 p. (181 text + cronologie și bibliografie)", în „Analele Universității « Al. I. Cuza» din Iași”, 1984, p. 89-90. Cristian Colceriu, Elite Clujene Contemporane, Academia Romana, Centrul de Studii Transilvane, Editura Clear Vision, Cluj Napoca, 2009,p. 157-193. [[Categorie:Istorici români]] [[Categorie:Nașteri în 1938]]
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Nationum, această sintagmă nu apare ca atare în textul pactului, ci ca "Fraterna Unio". Uniunea a stabilit eliminarea completă a iobagilor, cei mai mulți aparținând etniei majoritare române, din viața politică și socială din Transilvania, deși iobagii formau vasta majoritate a populației transilvane. Poziția românilor transilvăneni, marea majoritate dintre ei iobagi, era mult mai dificilă, deoarece "Unio Trium Nationum" excludea în mod tacit grupul etnic român (Universitas Valachorum) din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială. Românii erau considerați în
Fraterna Unio din 1437 () [Corola-website/Science/302365_a_303694]
-
cetatea Teleajen, aflată încă sub ascultarea lui Radu cel Frumos. În numai câteva zile garnizoana formată din nobili este decimată iar cetatea incendiată. Aceste succese însă sunt insuficiente pentru a asigura tronul lui Laiotă Basarab care este înfrânt de armata transilvană într-o a doua bătălie ce are loc tot în cursul aceleiași luni. Dar nici Basarab Țepeluș nu urcă pe tron căci pe 20 octombrie o puternică oștire otomană în frunte cu fostul voievod Radu cel Frumos îi pune pe
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
hotarele Țărilor Române începe în toamna anului 1441. în octombrie, oastea sa pătrunde în Serbia și pricinuiește o gravă înfrângere beiului de Semendria. Turcii răspund cu o incursiune rapidă în Transilvania, asediază Sibiul și, la 18 martie 1442, înfrâng oastea transilvană la Sântimbru. În retragerea lor, otomanii sunt urmăriți de Iancu care își refăcuse armata și înfrânți în apropiere de Sibiu pe 22 martie. În urma altor victorii obținute împotriva turcilor Iancu începe campaniile ofensive împotriva Imperiului otoman, în 1443, la chemarea
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
de Partidul Romilor, de U.D.M.R. etc.), pe condiția sa economică (cultura politică a aristocrației, a săracilor din ghetou, cea promovată de partidul clasei de mijloc etc.), pe apartenența la o provincie (cultura politică promovată de Partidul Moldovenilor, cultura politică transilvană din secolul al XVIII-lea, a Țării Bascilor etc.) și la o istorie (invocată frecvent în discursul liderilor mai ales). Subcultura politică posedă o limbă distinctă, o simbolistică specifică (sigle, steaguri, steme, ceremonii, portrete ale liderilor, culori, imnuri, uniforme, mituri
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
scriitorii de la Tribuna aveau de gând să redacteze un „Memorandum”, care trebuia să atragă atenția opiniei publice internaționale asupra situației politice din Transilvania. Intelectualitatea maghiară din Transilvania a răspuns prin înființarea asociației „Emke”, care avea drept scop grăbirea maghiarizării românilor transilvani. În ajutorul „tribuniștilor memorandiști” au sărit studenții de la București și Iași, care au publicat în 1890 un memoriu adresat universităților din Europa și cercurilor politice și intelectuale ale Occidentului. Acest memoriu a avut un ecou mulțumitor în presa din Apus
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
episcopul bisericilor reformate române din Transilvania), ""Palia de la Orăștie"" din 1581-1582 (prima traducere a Vechiului Testament în limba română, realizată de către diaconul Coresi), ""Noul Testament"" în limba română din 1648 publicat la Alba Iulia, precum și ""Catehismul calvinesc"", apărut în timpul domniei voievodului transilvan Gheorghe Rákoczi I și din cheltuiala lui Acațiu Barcsai, mare ban al Lugojului și Caransebeșului și comite suprem al Severinului. Această carte, tradusă din ungurește în românește de Ștefan din Făgăraș, a fost scrisă anume pentru convertirea la calvinism a
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
aceste puncte să n-aibă nici o tărie asupra noastră și vlădica nostru Atanasie să fie cap și nimeni să nu-l hărbutăluiască”. În timpul cât se purtau discuțiile de Unire, între 20 octombrie - 12 decembrie 1698, și-a ținut și Dieta transilvană ședințele, tot la Alba Iulia, cu scopul declarat de a stabili noi contribuții asupra clerului român, precum și în legătură cu cantonarea de trupe imperiale în țară. La 23 noiembrie 1698, Dieta a luat în dezbatere și rezoluția împăratului de la Viena, din 16
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
fost forțat să demisioneze, între altele sub presiunea legionarilor. Armata ungară a intrat în teritoriul cedat al Transilvaniei la 5 septembrie 1940. Populația maghiară a întâmpinat cu entuziasm trupele și a considerat separarea de România ca o eliberare. Pe teritoriul transilvan cedat, Transilvania de Nord s-au produs o serie de incidente în care etnici români au fost masacrați de trupele horthyste: Moisei, Trăznea (9 septembrie 1940), Ip (13/14 septembrie 1940), Ciumărna, Zalău, Camăr, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus, Cerâșa
Dictatul de la Viena () [Corola-website/Science/302692_a_304021]
-
exemplele precedente ale unirii de la Brest și ale formării episcopiei greco-catolice de Muncaci. Clerul român urma sa primească aceleași privilegii și imunități ca și clerul de rit latin. Pe 4 aprilie 1697 cancelarul imperial, contele , a prezentat la Viena executivului transilvan (Gheorghe Bánffy, guvernator; M. Bethlen, cancelar; Ștefan Apor, trezorier) cererea episcopului Teofil de unire a Mitropoliei Bălgradului cu Biserica Catolică și rezoluția imperială favorabilă în acest sens. Guvernatorul Bánffy și cancelarul Bethlen s-au arătat dezamăgiți de aprobarea unirii românilor
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
membru al Dietei Transilvaniei. În aceasta calitate, Klein incearcă să determine aplicarea prevederilor documentului de unire din 1701 în ceea ce priveste drepturile românilor uniți. Pentru a obține aceste drepturi, trimite mai multe memorii atât curții din Viena, cât și Dietei transilvane. Actele au ajuns până la urmă la Guvernul Transilvaniei pentru ca acesta să se pronunțe asupra lor. În răspunsul din 17 iunie 1735, Guvernul Transilvaniei, printre altele, notează: „"Pe față, în adunări și în convorbiri particulare, popii înșiși sau preoții declară adeseori
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
el însuși expediții comerciale în Africa Centrală și cumpărându-le de la băștinași sau fiindu-i dăruite de șefii unor triburi de pe Valea Nilului. A călătorit în regiunea Nilului Alb (1860-1861). Reîntors în Transilvania, el a donat în anul 1862 Societății Transilvane pentru Științe Naturale din Sibiu, precum și școlii din Sebeș, colecția sa de aproximativ 500 obiecte africane, provenite în principal de la triburile nilotice. După cum apreciază W.Hirschberg de la Völkerkunde Museum din Viena, ""este, fără îndoială, cea mai veche colecție închisă din
Franz Binder () [Corola-website/Science/303346_a_304675]
-
din România (L.S.R.) 2013 - prezent: Redactor șef al revistei "Stindard" din Arad. 1965 - 2014: “Luceafărul”, “Tribuna”, “Familia”, “Vatra”, “Orizont”, “Astra”, “România literară”, “Contemporanul”, “Relief”, “Arca”, “Al cincilea anotimp”, "Studii de știință și cultură", "Agora Literară", "Stindard" ș.a. 1980 - “Orizonturi mioritice transilvane” - Arad. 1981 - “Un spectacol pentru o mie de ani” (interviuri cu 30 de sculptori) - Arad. 1983 - O antologie literară a 101 autori arădeni, intitulată “Cântec pentru mâine” - Arad. 1993 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru. Poetul și Revoluția”, Ed. “Ioan Slavici” Arad
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la întoarcerea în țară, a început să strângă și să compună piesele primului album de muzică populară. În anul 1992 a avut loc întâlnirea cu profesorul Aurel Bulbuc cu care a înființat ansamblul “Dor Transilvan”, care activează și în acest moment în cadrul întreprinderii de transport urban Cluj. Tot în anul 1992 a avut loc întâlnirea cu D-na Florentina Satmari, una din cele mai mari realizatoare de emisiuni din televiziunea publică, față de care are recunoștință
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
Mai mult decât atât, interpretul se mândrește cu premii la Festivale Internaționale, împreună cu tot grupul, dar cel mai mare premiu pentru el este: "“faptul că lumea te asculta, te iubește.”" A urma colaborările cu casele de discuri ElectRecord, Roton, Glas Transilvan și cu Vasile Chiorean, Alexandra Gibescu, Adrian Ștefănescu, Ana Chiorean, Cătălin Muraru. Printre cele mai cunoscute melodii cantate de Aurel Tamâș sunt "Cucule pasăre mândră", "Nu-i român că ardeleanu", "Viața trecătoare", "Floare de melin" ș.a.
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
și care, împreună cu pandantivele de deasupra lor, reușesc să reducă diametrul clopotniței. În exterior, pe fațade, aranjarea elementelor decorative ne amintește de biserica mănăstirii Dragomirna (Moldova 1606-1609) și împărțirea paramentului cu ajutorul unei centuri întâlnită la mănăstirile din Muntenia. Influența goticului transilvan este vizibilă în multe locuri: la contraforturi, la armătura de piatră a ferestrelor, la profilul ușilor, chenarele cu baghete și arce în acoladă. Ceea ce imprimă edificiului un caracter particular și o așază între cele mai originale creații ale artei moldovenești
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
reprezentată printr-o micro-expoziție care prezintă creația unor centre europene din intervalul secolelor XVIII-XIX: Meissen, Viena, Elbogen, Schlagenwald, Sévres, Napoli, Urbino, Wegwood, Herend, Cluj-Napoca. Pandantul acestei colecții este cea de covoare orientale (Anatolia, Caucaz, Persia, India) sau lucrate în ateliere transilvane, în aceeași perioadă a secolelor XVIII - XIX. Galeria de artă românească se axează pe prezentarea principalelor momente ale dezvoltării picturii românești. Este accentuat aportul personalităților reprezentative pentru începuturile picturii de șevalet, respectiv cel al pictorilor academiști: C.D.Rosenthal, Gheorghe Tattărescu
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
ca procuror la Tribunalul montanistic de pe Domeniul Cameral al Zlatnei. Participă la Revoluția de la 1848 din Transilvania, fiind ales de a doua Adunare de la Blaj (3-5 mai 1848) în delegația care urma să meargă la Cluj pentru a prezenta Dietei Transilvane revendicările românilor, majoritari în Transilvania. La a treia Adunare de la Blaj (3-16 septembrie 1848) devine prefect al Legiunii a VI-a Submontana, pe care o conduce până în oct. 1848, după care luptă alături de Avram Iancu și ceilalți revoluționari români. În
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
Abrud pentru a se întâlni cu Ioan Dragoș (deputat de Bihor la Pesta), care încerca să realizeze o înțelegere între revoluționarii maghiari (conduși de Kossuth Lajos) din Ungaria și cei români din Transilvania. Ungurii nu au răspuns mulțumitor revendicărilor revoluționarilor transilvani, astfel că nu s-a ajuns la un acord și luptele au continuat, românii transilvăneni urmărind să obțină prin revoluție mai multă autonomie. Abrudul a fost atacat (conform indicațiilor lui Kossuth) de un detașament maghiar condus de aventurierul Imre Hatvani
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
oferi 300 de locuri datorită amplasării balconului sălii care se desfășoară pe trei laturi ale sale. Pereții sunt lambrisați cu stejar negru lustruit, decorați cu motive florale. Vitraliul central denumit „Gabriel Bethlen între savanți” îl are ca subiect pe principele transilvan, iar celelalte două care-l încadrează prezintă aspecte ale vieții principelui Francisc Rákóczi al II-lea. Sala Oglinzilor aflând pe etajul întâi oferă un ambient plăcut datorită oglinzilor venețieni amplasați la capăt. Mobilierul, de o eleganță deosebită, completează prin profilul
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
episcop al Bisericii Ortodoxe. Este hirotonit episcop pe 18 aprilie 1848, de Duminica Tomei, la Carloviț de către episcopul sârb Iosif Raiacici.Atunci a spus:""Se cere de la mine ca, prin ocârmuirea mea, să se pună în lucrare reînvierea diecezei noastre transilvane, și reînvierea aceasta să corespundă trebuinței Bisericii, mântuirii poporului și spiritului timpului"" La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]