1,763 matches
-
Opera lui Ion Creangă, privită din așezarea studiilor tradiționale), Ioana Revnic (Cît de cunoscută este literatura română în Basarabia, în România și Europa?) Ștefan Afloroaei (Despre uitarea de sine: Heidegger și străinul din codrii Pașcanilor), Oliv Mircea (Creangă dinspre arhetipuri transilvane) și alții. A fost o întîlnire reușită, a cărei stare de spirit a fost surprinsă de cuvintele lui Dan Hăulică: „Sînt începuturi care obligă. Și noi ne aflăm aici sub semnul unei asemenea vechimi, care mereu ne poartă înainte și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4377_a_5702]
-
național domina toate fluctuațiile sufletului românesc", destinul său de intelectual și poet a trebuit cu necesitate să evolueze în consonanță cu ideea națională, înțeleasă ca un "comandament etic" și estetic: "m-am născut cu pumnii strânși - scrie memorabil poetul pătimirii transilvane -; sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revoltă, cel mai puternic sentiment care m-a călăuzit în viață și din care a derivat formula mea literară". Programul său etic și estetic, deopotrivă, implică alungarea patimilor personale
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
a călăuzit în viață și din care a derivat formula mea literară". Programul său etic și estetic, deopotrivă, implică alungarea patimilor personale, indecente în fața suferințelor colective. Opera sa poetică trebuie înțeleasă, la un prim nivel, ca o asumare a istoriei transilvane. O vreme, imediat după 1918, s-a apreciat că poezia lui Octavian Goga ar fi atinsă de mutația istorică a valorilor estetice. Din perimetrul criticii intransigent estetice s-a răspândit părerea - susținută, de pildă, de Mihail Dragomirescu - că "poezia lui
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
a politicii literare, câteva cuvinte despre literatură pur și simplu: avem, în Convorbiri... confesiunea unui memorialist care nu face rabat de la o eleganță și sociabilitate. Le-a practicat de la bun început, întâi sub forma unei omenii rurale de veche speță transilvană, apoi prin exercițiul unei civilități care decurge din pasiunea pentru faptul cultural. Ion Brad s-a ferit, singur o afirmă, să-și transforme adversarii în dușmani. Reacțiile polemice din carte (puține, oricum) nu sunt nicidecum consecințe ale vreunei izbucniri vanitoase
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
obligația unor lecturi și cursuri de rutină, de coloratura academică." Partea a treia conține un savuros schimb de scrisori din 1991 între Mircea Nedelciu și autor, publicat atunci în revistă Contrapunct. Epistolarul are ca temă, propunerea lui Mircea Nedelciu, spiritul transilvan și raportarea lui atît la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat firește pe scări diferite. Ultima secțiune
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
colind antisemit difuzat vinerea trecută, la emisiunea de relansare a canalului. TVR 3 a fost reclamat la Consiliul Național al Audiovizualului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării de către Grupul pentru Dialog Social și Revista 22. Grupul de colindători Ansamblul „Dor transilvan” a cântat, în cadrul emisiunii, un colind în care este folosit de mai multe ori termenul „jidov”, în mesaje antisemite. „A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar
Pufulica e antisemită. TVR 3, reclamat la CNA și CNCD by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56866_a_58191]
-
nu se mai miră... Tăcere în seara înaintată, sclipiri mărunte ale semnalelor... Șinele, pe sute de metri ard, se fac purpurii de soarele de septembrie atingând la vest dunga orizontului. Aplecat peste fereastră, trag în piept mireasma melancolică a câmpiei transilvane. Ormeniș... Apața... Măieruș... Vadul Roșu.. Oltul, limpede, cu liane mișcându-se lin în curgerea întunecoasă a apei... Cineva, un biciclist, s-a oprit pe șoseaua paralelă, deși pe ea nu se vede înainte nici o barieră de cale ferată, și, țâșnindu
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
și impozite ilegal impuse țăranilor, asocieri politice și literare. Peisaj greu de fixat în câteva accente și ambianțe, dar care cuprins pas cu pas descoperă poezia tenacității și a orgoliului, a tradițiilor cu seculare și solemne emanații ale istoriei locului transilvan, al țărilor române, al Europei și, peste toate, al trecerii propriei vieți a scriitorului. Bastion ardelenesc cu porți de cetate, justițiar și solemn în orizontul său de simțăminte tainice, până ce nu le face să fie îmbrățișate și amplu orchestrate în
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
ale lirismului lui Eugeniu Nistor sunt circumscrise riguros de criticul literar Cornel Moraru, care subliniază faptul că „lirica lui Eugeniu Nistor, luminoasă și melancolică, își trage seva din îndureratele coline ale Ardealului, ținutul de neuitat al copilăriei poetului. Cu Elegiile transilvane ne aflăm într-un spațiu nostalgic, al reveriei și confesiunii neliniștite, în care metafora limpezește versul, nu-l încifrează. Poetul, destul de dotat muzical, aspiră în continuare la claritate și la o puritate simplă ce învăluie imaginile suave și delicate ale
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
comun, căruia îi conferă un contur nou, proaspăt, neîncetat sugestiv și evocator. Versurile lui Eugeniu Nistor reprezintă tot atâtea somații adresate adâncurilor firii, profunzimilor universului, unei sacralități abia întrezărite, unei lumini difuze ce nu se arată niciodată pe deplin. Peisajul transilvan, istoria, tăcerea, absența, înserarea, modulările unui timp mitic, acestea sunt toposurile predilecte ale poetului, acele elemente ale figurației lirice care îi conturează un relief propriu, într-o rostire elegiacă, ce-și interzice tonalitatea retorică, amplitudinea timbrului, asumându-și, în schimb
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
sale, poetul ne apare apropiat de imaginea făurită de Eminescu cu câteva din postumele sale. Manifestările din ultima fază a bolii au cutremurătoare asemănări cu ale poetului ce l-a slăvit în Epigonii și a fost obsedat de imaginea bardului transilvan: își aruncă manuscrisele în foc, socotește ceasuri în șir, combinând cifre pe hârtie și se consideră foarte bogat. Poetul, care a avut un pretimpuriu sentiment al morții, exprimat frecvent în corespondența sa, se stinge din viață la 11/23 octombrie
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele în Eminescu. Muza inspiratoare a lui Eminescu și marea sa dragoste, Veronica Micle, era ardeleană (n. Ana Câmpean), din Năsăud și pribegise cu familia după Revoluția transilvană din 1848, stabilindu-se la Iași. Criticul care-l va impune în conștiința posterității cu un memorabil portret literar (Eminescu și poeziile lui), Titu Maiorescu, era fiul altui revoluționar pașoptist ardelean, Ioan Maiorescu, din Bucerdea Grânoasă, de lângă Blaj și organizatorul
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
cu germanii, atîția cît au mai rămas. A fost nevoie de o punte de legătură între acești doi poli ai călătoriei? F.T.: Nu e nevoie de nici o punte. Mulțumită lui Cioran am cunoscut oameni interesanți, am cunoscut cultura română și transilvană, am cunoscut orașe și localități... Dar trebuie să afirm cu mîna pe inimă, că-i sunt recunoscătoare lui Cioran, pentru că prin el am cunoscut ceva nou care nu are prea multe în comun și nici nu trebuie să aibă, nici
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
minții de copil pe care prozatoarea o păstrează în roman ca element contrapunctic. Cele două voci: una care descrie prezentul intersectându-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei transilvane, cu decor, costumație și partituri atent reproduse); cealaltă, vocea traumei care răbufnește în verbalizări violente, sunt asistate discret de vocea prozatoarei. Înfruntarea nu e între realitate și ficțiune, ci între mai multele interpretări ale aceleiași realități. Amintirile îndelung înăbușite ale
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
al defensivei îl formează fără doar și poate cultura formulei poetice anterioare, care-i acordă bardului un echilibru, o certitudine că utopia poate fi consemnată ca atare. Altă tactică: rememorarea copilăriei. Ceea ce înseamnă descinderea într-o zonă agrestă, cu specific transilvan. Procedeu de fapt al prozei, care însă are aici rolul de a fortifica lirismul printro paradoxală personalizare care este impersonalizarea. Inefabilul e încercuit de termeni neaoși, prin preciziuni stradale și geografice, descriind cercul biografic al ardeleanului acum viețuitor în Capitală
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
la munte și precipitații mixte în Banat, Crișana, Transilvania și deasemenea în Moldova dar aici doar pe arii restrânse. Temperaturile maxime, în continuare puțin deasupra celor normale pentru această dată, vor fi cuprinse, în general, între 1-2 grade în depresiunile transilvane și 10-11 grade în sud: Drobeta, Craiova, Ploiești și Giurgiu. În Capitala cerul va fi temporar noros însă probabilitatea de precipitații este redusă, vântul se va intensifica treptat, iar regimul termic se menține peste cel normal: minus 3, minus 2
Din weekend, vremea se va răci () [Corola-journal/Journalistic/23923_a_25248]
-
-n tot ce spun/ încerc, încerc// Și-n tot ce fac/ așa rămân/ Sisif sărac,/ Sisif bătrân". Scriind sub o dublă ispită, a sublimului și a entropiei, poetul nu-și uită trecutul ("părinți și morminte" ce "citesc din scriptură") mitul transilvan, filonul liric anonim, dar nici prezentul ce-i induce sentimentul zădărniciei operei, poezia părându-i o amăgitoare moară de cuvinte, o necontenită urzeală sortită efemerului și destrămării. Părere întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
116 fețe de panou, din care 5 la categoria tineret, cu 20 fețe de panou, din județele Bistrița, Dolj, Hunedora, Sibiu și Timiș. Iată și câteva titluri ale exponatelor: „Ilustrate vechi din județul Timiș”, „Regatul României”, „Cinci secole de viață transilvană”, „Centenarul Independenței de stat a României”, „Geneza statului național unitar român”, „Dunărea, fluviul care unește”, „Orașul Bistrița” (cartofilie), „Maeștrii picturii universale”. Vali Corduneanu „V. T.M. Stâna de Vale 2005” l Etapă în Campionatul Județean După cum ne-au informat organizatorii, etapa
Agenda2005-31-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284017_a_285346]
-
e întotdeauna decisiv. Atrocitățile textului debitat cu inconștientă fervoare pe TVR 3 - am intenționat să pun cuvintele pe hârtie, dar literele refuză să alcătuiască propoziții - au fost mai întâi identificate de un „specialist”, propuse unor cântăreți precum cei din Dor Transilvan, selectate de un producător și finalmente pompate prin cea mai eficace formă de comunicare, televiziunea. Că nu e vorba de o întâmplare, de un accident, de o scăpare o dovedește minuțioasa punere în scenă. De la componența grupului, care sugera unanimitatea
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
în acest cerc să înscrie o întreagă istorie mare (cea a veacului XVI, cu războaie, boli, baluri, regi și regine), plus o sumedenie de istorii mici (ale personajelor imaginare, Roro, Féliz, Amanda etc.) și un spațiu vast, întins între meleagurile transilvane și țărmul portughez. Poate că, asemenea lui Saramago, autoarea, de altfel profesor de literatură comparată și specializată în Renaștere și Baroc, încearcă să refacă, într-un stil propriu, ceea ce numim „identitate” europeană a veacului XVI, desfășurând ghemul poveștii sale simultan
Călătoriile pe hârtie ale elefanților by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5395_a_6720]
-
a la Brahms și glasul cameleonic precum cel al gornistului din liedul lui Paul Constantinescu vor fi fiind mai multe leucocite, semne ale rigorii și severității cu care ascendența l-a împuternicit sau va fi prevalînd hemoglobina cu care ambianța transilvană l-a pricopsit? Dincolo de orice pariu și orice precumpănire eram convins că aveam în față un hibrid, un neamț hîtru, deopotrivă spiritual și reticent, pe cît de introvertit uneori, pe atît de extravertit alteori. Poate că din acest motiv ne-
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
o bucurie ne-nțeleasă", că îi e "dor de zări necunoscute", că fiecare idee a sa "e cu aripă", cu toate că atîrnă "pe crucea fiecărui pas". Modelul ambilor juni poeți e , neîndoielnic, rimbaldian. Aidoma marelui francez și pe urmele lui Labiș, dîrzul transilvan se complace în imaginea unui "voyou" beat de entuziasmul vîrstei, dibuindu-și drumul în complicele cadru estival: "Intrăm în vară. Soarele ajuns / Exact de-a lungul meu în continuare, / O lume luminoasă arde sus / Și umbra-nghesuită la picioare .// Eu
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
parte, copilăria ardeleană conține și ea episoade automobilistice la limita fantasticului: "În Sibiu, mașinile erau la fel de rare ca și lebedele. Când navigai pe străzile întortocheate, trecătorii le priveau cu același soi de groază cu care priveau, pe vremuri, caleștile nobililor transilvani. Mașinile anilor 50, precum caleștile secolului al XVI-lea, nu opreau pentru nimeni. Plebeii luau autobuzul sau călăreau niște biciclete cinstite, care făcuseră războiul. Așteptând autobuzul în ploaie, priveam râul deprimant de biciclete scurgându-se spre serviciu și mă vedeam
Autor pe drum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8350_a_9675]
-
dl Ioan Ciuliac (tel. 0257/285 513) sau la dl Roni Liptai (tel. 0257/272 317). ( I. B.) Pârtie renovată Păltinișul continuă să atragă ca un magnet, în special turiștii din centrul țării. Stațiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatina Transilvană, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Din nucleul inițial de vile, stațiunea conservă Casa turiștilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) și încă o vilă, toate fiind declarate monumente istorice. În ultimii ani, în stațiune au fost
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
e impresionantă. "Caracterul, "morala intelectului" reprezintă pentru scriitor imperative decisive: "cred că am fost (și sînt încă) un demn urmaș al caracterului, al moralei intelectuale a profesorului Rusu; în clipe grele, teribil de grele, eu am reprezentat o anume forță transilvană de voință, curățenie și consecvență - sacrificîndu-mi tot, absolut tot, ca să îmi salvez Ființa, eul, spiritual ", se confesează acesta și nu putem decît a-i da dreptate. Deoarece concesiile îndeajuns de modeste pe care le-a făcut "liniei" ideologice pentru a
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]