KorAP: Find »[drukola/base=tratat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...3299 >

82,461 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

R.S.S. și S.U.A.; fiecare bloc avea purtător de cuvânt, iar România era "a treia parte" la negocieri. La reuniunile plenare săptămânale lua cuvântul câte un membru al unei delegații din țările membre N.A.T.O. și altul din țările membre ale Tratatului de la Varșovia. Din când în când, lua cuvântul și un membru al delegației României. Discuțiile substanțiale și armonizarea pozițiilor se făceau în întâlniri bilaterale, în special între delegațiile S.U.A. și U.R.S.S.; la 30 iunie 1974 s-a adoptat un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
o serie de reuniuni la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor N.A.T.O., începând cu reuniunea Consiliului N.A.T.O. la care a fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, un parteneriat între țările membre N.A.T.O. și țările foste membre ale Tratatului de la Varșovia. Au fost organizate vizite la sediul N.A.T.O. ale primului ministru român și ale ministrului de externe, Adrian Năstase, precum și două vizite în România ale Secretarului general al N.A.T.O., Manfred Worner, care devenise un mare prieten al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Comisiei Economice O.N.U. pentru Africa, precum și la reuniunile O.U.A. de la Addis Abeba (1979-1982). A contribuit la deschiderea oficiilor diplomatice ale României în Mongolia și în unele țări din Asia Centrală și Caucaz. A participat la pregătirea încheierii Tratatului de prietenie și colaborare cu Uniunea Sovietică din 1971, a Acordului de colaborare economică și tehnico-științifică cu Mongolia, a Tratatelor privind colaborarea în domeniul aviației civile cu Namibia și Turkmenistan, a Acordului de colaborare economică cu Turkmenistanul, a Convenției internaționale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
deschiderea oficiilor diplomatice ale României în Mongolia și în unele țări din Asia Centrală și Caucaz. A participat la pregătirea încheierii Tratatului de prietenie și colaborare cu Uniunea Sovietică din 1971, a Acordului de colaborare economică și tehnico-științifică cu Mongolia, a Tratatelor privind colaborarea în domeniul aviației civile cu Namibia și Turkmenistan, a Acordului de colaborare economică cu Turkmenistanul, a Convenției internaționale privind controlul materialelor nucleare (Viena 1993-1994), ca și a unor înțelegeri și convenții din domeniul controlului internațional al drogurilor și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
III, II, și respectiv, Secretar I; A obținut titlul de doctor în drept, specialitatea Drept Internațional Public tema tezei de doctorat fiind definirea agresiunii armate directe; În calitate de diplomat, mai întâi la Direcția consulară și apoi, la Direcția juridică și a tratatelor, se specializează în domeniile: I. Bilateral a) Frontiere de stat (participă la negocierea și încheierea tratatelor / acordurilor de frontieră cu vecinii țării), inclusiv ape de frontieră; b) Alte înțelegeri bilaterale de natură politică, financiară etc. II. Multilateral Membru al delegației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Public tema tezei de doctorat fiind definirea agresiunii armate directe; În calitate de diplomat, mai întâi la Direcția consulară și apoi, la Direcția juridică și a tratatelor, se specializează în domeniile: I. Bilateral a) Frontiere de stat (participă la negocierea și încheierea tratatelor / acordurilor de frontieră cu vecinii țării), inclusiv ape de frontieră; b) Alte înțelegeri bilaterale de natură politică, financiară etc. II. Multilateral Membru al delegației țării la Conferințe și Congrese internaționale. Astfel: Anul 1973 (Geneva): membru al delegației române la Comitetul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
În anul 1990, în august, se reîntoarce la M.A.E. și este promovat la gradul de Consilier diplomatic (în urma unui examen 1990). Între anii 1992 2005, îndeplinește funcțiile de director adjunct și, respectiv, director al Direcției juridice și a tratatelor, este numit Consul general la Milano, Ministru-consilier și, în fine, Ambasador în Centrala M.A.E. În aceste poziții: Redactează Declarația de la Chișinău a Conferinței internaționale cu tema "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale asupra Basarabiei" (Chișinău, 26 28 iunie 1991

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
șeful delegației române la diferite reuniuni convocate sub auspiciile U.N.E.P. la Nairobi (Kenya) și Geneva pentru adoptarea unor Convenții O.N.U. privind mediul, cursurile de apă deschise navigației etc. 1991 1998 șef al delegației române, care a negociat Tratatele politice de bază ale României cu Lituania, Letonia, Estonia, Macedonia, Cehia, Slovacia etc., documente în care reușește să includă condamnarea, atât a Pactului Ribbentrop-Molotov, cât mai ales a consecințelor acestuia. În anul 1999, ca urmare a intervenției ambasadorului unei puteri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
temă. Septembrie 2005: a fost pensionat ex abrupto, dar continuă să funcționeze ca profesor la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București și "Valahia" din Târgoviște. Predă disciplinele Drept internațional public și, respectiv, Relații Internaționale moderne și contemporane. Studii, articole și cărți (tratate) A. Cărți Neagresiunea și negocierea o ecuație a păcii, Editura politică, 1981. Forța cinismului și cinismul forței, Editura militară, 1996. Drept internațional public, curs, Editura Sylvi, 1999. Curtea Internațională de Justiție și Dreptul Mării (coautorat), 1999. Concesii periculoase, renunțări inutile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Curtea Internațională de Justiție și Dreptul Mării (coautorat), 1999. Concesii periculoase, renunțări inutile, Editura Sylvi, 2000. Tratat de relații internaționale moderne și contemporane, ediția a II-a, revizută și întregită, Editura Lumina Lex, București 2003, volumele I, II și III. Tratatul între România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940 Trecut și prezent, Editura Lumina Lex, București, 2004. Tratat de Drept Internațional Public, București, Editura Lumina Lex, ed. 2002 și 2006. B. Studii 1. Statutul juridic al piloților americani

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
concepte controversate. Implicațiile politico-juridice ale acestora la acordarea calității de beligerant a României la Conferința de pace de la Paris, 1946 (Revista de istorie militară, nr. 4 8, din 1993, 48 pag.). 8. Statutul politic al Insulei Șerpilor în lumina negocierii Tratatului politic de bază cu Ucraina (Revista de istorie militară, nr. 6/1976 și 14 pag.). C. Un număr de 16 articole, dintre care: România și încheierea păcii cu o Germanie unită (România liberă, nr. 14188/27 iunie 1990); România este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
doilea diktat de la Moscova (Considerații moderne asupra prevederilor Convenției de Armistițiu, încheiată cu România la Moscova, la 12 septembrie 1944, în România liberă, nr. 218/12 septembrie 1990); Convorbiri româno-ucrainiene. Întrebări care așteaptă răspuns. Comentarii asupra părții dispozitive a proiectului Tratatului politic de bază cu Ucraina (România liberă, nr. 1486/15 februarie 1995); Diplomația pumnului în masă și sindromul obedienței față de imensitatea Estului (România liberă, nr. 1720/18 noiembrie 1995); Cum a devenit Insula Șerpilor "Zmeinâi Ostrov" (Repere politico-juridice privind contenciosul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Organizația Mondială a Sănătății; Uniunea Internațională pentru Telecomunicații; Acordul General pentru Tarife și Comerț; Conferințele Biroului Internațional al Educației; Birourile Reunite pentru Protecția Proprietății Intelectuale și apoi, O.M.P.I.; Conferințele Internaționale asupra spațiului Extra-Atmosferic (Viena și Geneva); Conferința privind Dreptul Tratatelor (Viena, 1968); Conferința Internațională asupra Produselor Psihotrope (Viena, 1971); prima și cea de-a doua Reuniune ministerială a "Grupului celor 77" (Alger, 1969, și Lima, 1971) pregătitoare ale Conferințelor U.N.C.T.A.D de la New Delhi și Santiago de Chile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
unor analize privind situația internațională sau evenimente deosebite, formulând sugestii de acțiune din partea autorităților românești; pregătirea de proiecte de documente ce urmau a fi adoptate cu ocazia vizitelor oficiale ale ministrului în alte țări sau ale omologilor săi în România (tratate, convenții, protocoale, comunicate sau informații de presă etc.), precum și proiecte de discursuri, expuneri, interviuri etc.; punctaje pentru contactele și discuțiile ministrului cu diferite delegații oficiale în vizită în România, cu ambasadorii acreditați la București, cu ambasadorii români aflați în concediu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
N.A.T.O. la București și la crearea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (C.O.C.O.N.A.), forum de dialog, consultare și cooperare în domeniul politic, militar, economic, științific ș.a. între țările membre N.A.T.O. și majoritatea țărilor foste membre ale Tratatului de la Varșovia (total 16 + 22), evenimente care au însemnat deschiderea unei etape noi în relațiile între România și N.A.T.O. A contribuit la realizarea de contacte permanente, între reprezentanți ai conducerii instituțiilor române de resort și asistenții secretarului general al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
concepte pentru un nou rol al N.A.T.O., gestiunea spațiului aerian civil și militar în Europa (câteva sesiuni), catastrofe naturale, probleme politice actuale în Europa Centrală și de Est (trei reuniuni), aspecte economice ale apărării, relațiile economice ale țărilor partenere, Tratatul C.F.E. (cinci reuniuni), rolul militarilor în protecția mediului, operațiuni de menținere a păcii etc. Printre obiectivele avute în vedere în pregătirea participării la aceste reuniuni și în contactele cu reprezentanții secretariatului N.A.T.O. și ai țărilor partenere s-au urmărit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
vizitelor ministrului român de externe în Kenya și Tanzania și de vizita oficială în România a președintelui Zambiei, dr. Kenneth David Kaunda. În anul 1972, însoțește pe adjunctul ministrului de externe ungar, în timpul participării acestuia la reuniunea de la București a Tratatului de la Varșovia; participă la a XLI-a Conferință internațională a Quakerilor de la Clarens, Elveția, pe tema: dezarmarea și securitatea în Europa; membru al delegațiilor M.A.E. român la consultările bilaterale cu Bulgaria, R.D.G. și U.R.S.S., în vederea pregătirii reuniunii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
sa, au fost realizate contacte la diverse niveluri: șefi de stat (1992 și 1993), primi-miniștri (1995), parlament, miniștri de externe (1993), miniștrii comerțului, învățământului, apărării, de interne etc. Cu prilejul acelor contacte, s-au semnat documente importante ale colaborării bilaterale: Tratatul de Prietenie și Colaborare (1993), înțelegeri de colaborare în domeniile comerțului, culturii, sănătății, între ministerele apărării, de interne, ș.a. S-a creat, astfel, o bază juridică favorabilă dezvoltării raporturilor româno-belaruse. Rezultatele nu au fost, însă, cele dorite și posibile. Cauzele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
a negociat documentele politico-diplomatice, în principal tratate de prietenie și cooperare, declarații și comunicate comune, pentru vizitele la nivel de șef de stat în țările africane și Iugoslavia și, respectiv, ale șefilor de stat din Africa la București. A negociat tratate de prietenie și cooperare cu zece țări, declarații solemne comune cu trei țări, declarații comune cu 11 țări, toate semnate de șefii de stat, precum și comunicatele comune la toate cele 45 de întâlniri la nivel înalt din anii 1978-1987. Rezultatele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
prin acțiunile sale diplomatice realizate în sistemul O.N.U. Componente esențiale în activitatea sa diplomatică au fost acțiunile privind promovarea pozițiilor României la soluționarea problemelor din Orientul Mijlociu și securitatea internațională. În documentele pe care le-a negociat, în special tratatele de prietenie și declarațiile comune, semnate la nivel de șefi de stat, a acordat o atenție deosebită includerii în documentele respective a necesității retragerii Israelului de pe toate teritoriile ocupate în 1967 și, implicit, crearea unui stat palestinian, alături de Israel. Precizarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Econologie internațională (Edițiile din 1992, 1995, 1997, 1999), Economie mondială (2000), România o politică economică de deschidere față de toate țările lumii (1996), Uzanțe diplomatice și de protocol (1995 și 2000). A colaborat la elaborarea Dicționarului enciclopedic român (1985) și a Tratatului de economie a României (1986). A prezentat studii la semniarii și colocvii internaționale, printre care cele privind relațiile Nord-Sud și cooperarea țărilor în dezvoltare (Viena, 1979), Lomé (1979), Cavtat, Croația (1985) și Cairo (1986). A fost expert al Organizației Națiunilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Grupuri de lucru pentru negocierea reducerii cheltuielilor de înarmare. Rezoluțiile Adunării generale în problemele dezarmării inițiate de România și examinate în Comisia I au fost adoptate prin consens ceea ce implică acordul țărilor N.A.T.O. și al altora occidentale, al țărilor Tratatului de la Varșovia și al grupului țărilor nealiniate. Dintre aceste rezoluții, se disting ca importanță cele privind reducerea și eliminarea rachetelor cu rază medie de acțiune, reducerea bugetelor militare și introducerea transparenței în privința cheltuielilor de înarmare, neproliferarea armelor nucleare și crearea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
care a sprijinit delegația română la consultările multilaterale de la Helsinki (Dipoli) pentru Securitate și Cooperare în Europa C.S.C.E (1972-1973); Consilier la Misiunea Permanentă a României, Geneva, 1973 1980; Consilier în M.A.E., Direcția Organizații Internaționale, Juridică și a Tratatelor; Sinteza economică; Consul general, Direcția Consulară din M.A.E. (1984 1985); Ministru-consilier la Ambasada României în Franța (1985 1989) și Delegat adjunct, Delegația Permanentă pe lângă U.N.E.S.C.O., Paris (1987 1989); Director al Direcției Asia, Pacific și Orientul Mijlociu, 1990

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
C.E.P.E.C.A.). Acest centru a funcționat peste un sfert de secol, cu participarea unor experți din S.U.A., Italia și alte țări. La C.E.P.E.C.A., au fost aduse primele computere IBM, generația a treia. La prima Conferință de examinare a aplicării Tratatului de Neproliferare, care a avut loc la Geneva, a reușit ca reprezentantul României, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, să fie ales vicepreședinte al Conferinței, împotriva opoziției sovietice. În timpul misiunii la Geneva, a desfășurat o amplă activitate pentru stimularea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
special despre acțiunile întreprinse de diplomația românească la O.N.U. și în relațiile cu alte state pentru apropierea punctelor de vedere ale părților implicate în conflict, care au dus, în final, la relaxarea atmosferei politice în zonă, la semnarea Tratatului de pace între Egipt și Israel și la crearea condițiilor de pregătire și începere a convorbirilor directe dintre Organizația pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.) și guvernul Israelului. Între anii 1960-1990, a luat parte la acțiunile diplomatice românești pentru identificarea soluțiilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]