3,642 matches
-
calmul, înțelegerea, respectul și încrederea reciprocă este benefică pentru creșterea și dezvoltarea fizică și psihică a copiilor. Părinții care se ceartă în prezența copiilor, își aruncă reciproc acuze și injurii sau recurg la violențe fizice, nu își dau seama ce traume psihice provoacă micilor ființe nevinovate, câte imagini de coșmar se fixează în memoria acestora. Situația devine de-a dreptul dramatică atunci când copiii, incapabili de a se apăra, sunt supuși unor agresiuni verbale și fizice. Într-un studiu de sociologie rurală
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
frontului de val al acestui model reproductiv care se nutrește din scăderea energiei vieții, din amânarea bucuriei de a avea copii și, până la urmă, din stingerea acestei bucurii după primul copil. Este ca și cum apariția primului copil ar fi fost o traumă, de care cuplul se ferește în viitor ca de o nenorocire. Prin urmare, „bucuria copiilor” s-a diminuat în România ca stare sufletească, într-o proporție alarmantă, care atinge 24% din populația fertilă (la vârsta reproductivă) în 1999. Un sfert
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în România ca stare sufletească, într-o proporție alarmantă, care atinge 24% din populația fertilă (la vârsta reproductivă) în 1999. Un sfert din populația României nu se bucură de copii și se raportează la al doilea copil ca la o traumă care trebuie evitată (clasând evenimentul nașterii în categoria nenorocirilor). Dacă ținem seama de faptul că o familie și, în genere, o comuniune se bazează pe bucuria de a fi împreună în spațiu și în timp, constatăm că la 24% dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
UZUALI Stresoriboală Stresorifobii Stresori de schimbare Stresori chimici Stresori fizici Stresori emoționali Incluzând mâncarea/băutura Stresori de mediu Stresori sociali Stresori de mutare Stresori de decizie Stresori la locul de muncă Stresori dureroși Stresori financiari Stresori familiali SUPRAÎNCĂRCARE CU STRES TRAUME MAJORE STRESORI ISTORICI de exemplu război, viol la adult, tortura, de exemplu abuz sexual și dezastre naturale, tâlhăria, boala și fizic la copil, spitalizarea, fizică severă, terorismul, luptele militare intimidarea, alienarea, separarea, suferința Figura 2.1: Stresori actuali și istorici
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Seidman și Soreq, 1998; Cho, 2001; Rossi, 2002, 2005Ă. Rossi, Lippencott și Basette (1995, p.11Ă lansează ipoteza conform căreia stresul moderat „de asociere liberă” legat de problemele personale în timpul odihnei ultradiene poate reactiva ocazional codarea dependentă de stare a traumei sau problemelor induse de stres care duc la recuperarea amintirilor privitoare la sursa lor. În timp ce domeniul imunologiei continuă să avanseze rapid trebuie să ne amintim că tehnicile metodologice prezente de evaluare a sistemului imunitar sunt încă relativ nesofisticate. Este important
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
astfel că ele sunt văzute global, ca ființe umane cu fațetele lor. (p.22Ă. Teoria dezvoltată de Heron rămâne remarcabil de apropiată, în termeni de presupuneri centrale, de teoria propusă de Breuer și Freud (1895/ 1955Ă: Nevroza este produsă de... traume psihice. Orice experiență care evocă afectivitatea stresantăcum este cea a fricii, anxietății, rușinii sau durerii fizicepoate opera ca traumă dacă nu a existat o reacție energică la evenimentul provocator, astfel încât să fie descărcată... (pp. 6 și 8Ă. Nevroza este vindecată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
remarcabil de apropiată, în termeni de presupuneri centrale, de teoria propusă de Breuer și Freud (1895/ 1955Ă: Nevroza este produsă de... traume psihice. Orice experiență care evocă afectivitatea stresantăcum este cea a fricii, anxietății, rușinii sau durerii fizicepoate opera ca traumă dacă nu a existat o reacție energică la evenimentul provocator, astfel încât să fie descărcată... (pp. 6 și 8Ă. Nevroza este vindecată cu succes... prin evocarea amintirii evenimentelor prin care a fost provocată și prin crearea emoțiilor care o acompaniază; pacientul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
exemplu prin folosirea metaforelor, poveștilor, a directivei implicite și a întrebării de accesare bazală, precum și a abordărilor ideodinamice mai explicite (Cheek și LeCron, 1968; Erickson și Rossi, 1979; Rossi și Cheek, 1988; Hawkins, 1994c, 1997c; Rossi, 1995b, 1996Ă. STRESORI ISTORICI TRAUMĂ MAJORĂ Hipnoanaliza (de ex. puntea afectivă, puntea Hipnoanaliza somatică, analiza viselor, hipnoterapia lui Rossi, regresiaă; Restructurarea cognitivă STRESORII ZILNICI UZUALI Utilizarea fenomenelor hipnotice Sugestii indirecte/ Hipnoterapia lui Rossi Analiza stilului de viață (dietă, gestionarea timpului, relații, echilibrul muncă/ odihnăă; Creșterea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
motivare și excitare emoțională pentru a evoca sau îmbunătăți cascada psihobiologică ultradiană de 90-120 de minute de la minte la gene, care este în mod tipic implicată în rezolvarea de probleme în viața de zi cu zi precum și în urgențele amoționale, traume și stres. (p.7Ă. În timpul acestui stadiu inițial sarcina principală a pacientului este aceea de a identifica care probleme legate de stres sau alte chestiuni sunt cele mai presante. Este ceva obișnuit ca pacientul să aibă o gamă întreagă de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acesta poate fi un lucru pozitiv este o modalitate eficace de a-l învăța că procesul furnizează experiențe de învățare valoroase din trecut care pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor sale. Mai târziu în contextul aborădrilor psihodinamice și a prelucrării traumei terapeutul poate introduce ideea de regresie la amintiri (posibilă traumatice fără prea mari dificultăți, deoarece a fost deja realizată mare parte din munca de pregătire. Regresia hipnotică de vârstă este o sursă bogată de experiențe din copilărie care sunt reamintite
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
resigurarea, confortul și resursele prin care să se descurce și să rezolve acea amintire astfel încât ea să nu mai producă probleme pacientului (p.87Ă. Phillips și Frederick (1995Ă folosesc atât abordări tradiționale cât și Ericksoniene. Procesul de tratament implică descoperirea traumei care se presupune că este cauza simptomelor disociative și întărirea personalității astfel încât să poată controla și internaliza materialul descoperit. Autorii descriu raționamentul de bază al acestei abordări după cum urmează: Hipnoza este un ajutor de neegalat în acest proces deoarece permite
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
completă. Pacientul are de asemenea ocazia de a controla cantitatea de disociere prin butoanele pentru sunet, imagine și sentimente. Amintiți-vă că în primele stadii ale terapiei este important să facilităm o disociere semnificativă, mai ales acolo unde sunt implicate traumele. De asemenea se pot folosi metafore pentru a facilita procesul de recadrare a experiențelor stresante. Hammond le numește „metafore traumatice” (Hammond, 1990a, p.535Ă. Aceste metafore pot include referiri la ameliorarea bolii sau leziunii pacientului sau se pot referi la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mod creativ și sigur. Deoarece această abordare funcționează la nivel de integrare inconștientă și rezolvare a problemei psihosomatice există mai puține șanse de redeschidere a leziunilor traumatice. Evenimentele dureroase pot fi restructurate prin folosirea resurselor adulte disponibile pentru a retrăi trauma dintr-o perspectivă diferită în timp ce trecutul poate începe să fie controlat. Evaluarea inițială Terapeutul a realizat o evaluare inițială care a acoperit următoarele zone: Sugestibilitatea pacientei a fost evaluată prin folosirea unei adaptări a profilului de inducție hipnotică a lui
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
stare de vegheă; Coșmaruri (evenimentul sau alte imagini înfricoșătoare apar frecvent în viseă; Reacții exagerate emoționale și fizice la declanșatori care amintesc persoanei de acel eveniment. Evitarea și amorțeala emoțională indicată de: Activități, locuri, gânduri, sentimente sau conversații legate de traumă; Pierderea interesului; Sentimente de detașare față de alții; Emoții restrictive. Excitație crescută indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri de furie; Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
efect semnificativ în detrimentul funcționării sociale și ocupaționale. Tulburarea acută de stres Tulburarea acută de stres este similară cu SSPT în ce privește evenimentul precipitant și simptomatologia, dar este limitată în timp, până la o lună după eveniment. Deși cele mai multe persoane care au o traumă severă ca de exemplu violul sunt inițial simptomatice, cele mai multe își revin fără a dezvolta SSPT. Tulburarea de adaptare Tulburarea de adaptare este de asemenea un fenomen legat de stres care a dus la maladaptare și simptome limitate în timp până când
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Hanson și Resnick, 1996Ă; războiul (King și colab., 1995Ă; violul la adult (Kilpatrick și Resnick, 1993Ă; dezastrele naturale și tehnologice (Pynoos și colab., 1993Ă. Rezultatele studiului național de comorbiditate (Kessler, Sonnega, Bromet, Hughes și Nelson, 1995Ă arată că expunerea la traumă este o trăsătură comună a vieții moderne. Există tot mai multe dovezi asupra faptului că mulți oameni intră într-o stare disociativă (Cardena și Spiegel, 1993Ă în timpul traumelor fizice și psihologice, stare care îi protejează de durerea copleșitoare din acea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
comorbiditate (Kessler, Sonnega, Bromet, Hughes și Nelson, 1995Ă arată că expunerea la traumă este o trăsătură comună a vieții moderne. Există tot mai multe dovezi asupra faptului că mulți oameni intră într-o stare disociativă (Cardena și Spiegel, 1993Ă în timpul traumelor fizice și psihologice, stare care îi protejează de durerea copleșitoare din acea situație. Inițial disocierea funcționează bine în momentul traumei, dar dacă această ultimă apărare durează prea mult timp atunci interferează cu prelucrarea suferinței necesară pentru a trece peste acea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Există tot mai multe dovezi asupra faptului că mulți oameni intră într-o stare disociativă (Cardena și Spiegel, 1993Ă în timpul traumelor fizice și psihologice, stare care îi protejează de durerea copleșitoare din acea situație. Inițial disocierea funcționează bine în momentul traumei, dar dacă această ultimă apărare durează prea mult timp atunci interferează cu prelucrarea suferinței necesară pentru a trece peste acea experiență și pnetru a reduce probabilitatea simptomatologiei de mai târziu (Spiegel, 1994Ă. Rossi (1996Ă spune că amintirile disociate sau dependente
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mod creativ și dătător de siguranță. Deoarece această abordare funcționează la nivelul integrării inconștiente și rezolvării problemei psihosomatice, există mai puține șanse de redeschidere a rănilor traumatice. Evenimentele traumatice pot fi restructurate prin utilizarea resurselor adulte disponibile, pentru a re-experienția trauma dintr-o perspectivă diferită în timp ce se dobândește un sentiment al controlului asupra trecutului. Cu alte cuvinte, o retărire recursivă a experienței traumatice permite eliberarea potențialului creativ al crizei. Rossi scrie: Amintirile timpurii sunt de obicei încărcate cu alte stări ale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului. Mai mult, asemenea pacienți tind să identifice terapeutul cu agresorul și simt că terapia duce la o retrăire a traumei. Este crucial ca acest proces al terapiei, mai ales atunci când se folosește o tehnică cum este hipoza, să fie structurată astfel încât să ducă la creșterea sentimentului de control al pacientului. Acestă abordare poate integra imaginea sa ca persoană, făcând ca
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
potrivească cu atitudinile și mediul pacientului. În tehnica „consilierul interior” (vezi intervențiile 17 și 52Ă pacientul primește sfaturi de la un consilier sau un „animal prietenos” asupra oricărei probleme sau griji, incluzând modalități de rezolvare a experiențelor din trecut legate de traumă și abuz (Bresler, 1990Ă. „Prietenul” poate de asemenea acompania pacientul în timp ce acesta își accesează și revizuiește materialul traumatic. Utilizarea de povești, glume și metafore poate fi de asemenea utilă în prelucrarea din diversele stadii de tratament (Yapko, 1990b, pp.320-22Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
prelucrarea și integrarea materialului traumatic (Van der Hart și Brown, 1992; Degun-Mahler, 1997Ă. Un alt model eficace în transformarea experiențelor traumatice disociate este abordarea somatică experiențială (Levine, 1991, 1994Ă. Levine a subliniat importanța ajutării pacientului pentru a renegocia răspunsul la traumă prin evocarea resurselor psihofiziologice în sistemele perceptuale și somatice. O serie de tehnici hipnotice pot furniza o centrare somatică, incluzând explorarea senzorială (Altman și Lambrou, 1997Ă, puntea somatică (J.G. Watkins, 1990Ă și semnalizarea ideosenzorială (Erickson și Rossi, 1979Ă. Degun-Mahler (2001Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Alwin, 1996; McNally, 2003Ă. Holmes și colab. (2005Ă discută aspectele implicate de acest sindrom. Rapoartele recente publicate de Societatea Britanică de Psihologie (Morton și colab., 1995Ă și de Asociația Americană de Psihologie (1996Ă au concluzionat că amintirile recuperate legat de traumele din copilărie inclusiv auzul sexualsunt în general adevărate, dar nu întotdeauna. Ambele organizații au condamnat folosirea tehnicilor bazate pe sugestie (de ex. regresia hipnoticăă și imageria ghidată deoarece amintirile descoperite pot fi false, mai ales la persoanele cu hipnotizabilitate crescută
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Metaphors (318-320Ă. New York: Norton. Breuer, J. & Freud, S. (1895/1955Ă. Studies on Hysteria. In J. Strachey (Ed.Ă, The Standard Edition of the Complete Psychological Works of Sigmund Freud (Vol. IIĂ. New York: W.W.Norton. Briere, J. (1992Ă. Child Abuse Trauma: Theory And Treatment Of The Lasting Effects. Newbury Park: Sage. Brown, D. P. & Fromm, E. (1987Ă. Hypnosis and Behavioral Medicine. London: Lawrence Erlbaum Associates Publishers. Brown, W. (1920Ă. The revival of emotional memories and its therapeutic value. British Journal of
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Bacon. Cho, K. (2001Ă. Chronic "jet lag" produces temporal lobe atrophy and spatial cognitive deficits. Nature Neuroscience, 4, 567-568. Choinière, M., Melzack, R., Rondeau, J., Girard, N. & Paquin, M. J. (1989Ă. The pain of burns: characteristics and correlates. Journal of Trauma, 29, 1531-1539. Chwalisz, K. (2003Ă. Evidence-based practice: A framework for twenty-first-century scientist-practitioner. The Counselling Psychologist, 13, 497-528. Clarkson, P. (Ed.Ă. (1996Ă. Counselling Psychology: Integrating Theory, Research and Supervised Practice. London: Routledge. Clarkson, P. (1998Ă. Supervision in counselling, psychotherapy and
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]