4,948 matches
-
viind înaintea noastră cucernicul... Iosaf egumenul de la Sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, ce acmu de nou iaste zidită din temelie în târgul Iașii, ne-au arătat un hrisov de danie... de la... Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod întru care scrie... pentru trebuința spitaliei... dăruindu-să... moșiia domnească tot hotarul... târgului Ocnii, și cu tot dealul unde se scoate sarea, cu toată dijma din toate, atâta din sarea ce se scoate din deal cum și din târgu și din câmpu,... să aibă spitaliia omul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
găsi... cu cale, de câti paturi de bolnavi ar putea râdica acest venit, a poronci și așădzământul purtării de grijă cum și în ce chip să să urmedză, atât pentru cei bolnavi cât și pentru cei ce vor fi de trebuință pentru cătare lor... Și acestu lucru și de mare folos cestii patrii s-au socotit și s-au hotărât ca să fie în epitropia breslii neguțitorilor din Iași”. Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care spune: „S-au afierosit câteva vinituri la mănăstirea Svântului ierarh Spiridon... pentru întemeiarea și bunăstarea acestui locaș... dar fiindcă am făcut și spitalii la mănăstirea aceasta, adică bolniță pentru căutarea grijii și hrana a ticăloșilor bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune că „Ne-am încredințat că aice, la orașul... Iașilor, iaste foarte mare trebuință... a să face și un spital pentru cei... cu primejdii de boala ciumii”. Și mai mult chiar, acest hrisov - la „Vălet 7279” - spune un adevăr științific. Și anume că ciuma trece de la omul bolnav la cel sănătos. „Și alții, carii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca un ctitor îl afierosim ca să fie spitalie pentru ciumași, dar să fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii Svântului Spiridon și acolo, la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să facă casă câte să vor socoti pentru trebuința ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să facă casă câte să vor socoti pentru trebuința ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a spițerului și a spițării și pentru spitalul ciumașilor și pentru alte trebuință a spitalului... hotărâm... ca să ia aceste venituri, adică: un ban și giumătate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a spițerului și a spițării și pentru spitalul ciumașilor și pentru alte trebuință a spitalului... hotărâm... ca să ia aceste venituri, adică: un ban și giumătate de toată oca de ceară din toată țara, care să va scoate din țară afară”. Chiar și domnia de va cumpăra ceară „să o ducă la łarigrad” tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și a celor de pe împregiurul lui și a obștii, din care haznele fiind apă de prisosit s-au rânduit și la altă ceșme.. la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o imagine construitè de propria-mi minte, o imagine cu care, atâta timp cât m-a iubit, ea s-a contopit pânè la perfecțiune, Da, surâde, cred cè ar trebui sè fiu fericitè! nostalgie?! amèrèciune?! tristețe?! în glasul ei care-și proclamè trebuința fericirii?! Și tu, Matei?! eu îndeletnicindu-mè cu aprinderea unei țigèri, un moment prielnic pentru a medita la rèspunsul care, Eu nu cred cè ar trebui sè fiu fericit! Ce rèspuns e èsta, Matei? ea nedumeritè, Ce rèspuns a fost rèspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
i-i tăiè capu! Cu tăt cu!» « Știu. Și prin alte părți nu numai ale țării, ale lumii!, dar pe-acolo n-o-ngălează așa: care-i marea problemă?» «D-apăi asta-i: că la ci i-ar mai fi de trebuință pălăria, că doar iertaț’ di vorbă - nu capu-ista-i di rușâne, cân’ omu-i În rușânea goală! Da pălăria-i pălărie, dă! On om făr-de pălărie-i mai gol ca goliciunea. Ca cu sacu: făr-di sac, pi ploai’ - nu ești om!»... Măneanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
scris 1991 Înloc de 1941 - Însă cum ai făcut cifrele pătrățoase, se poate repara: sparge-i capul celui de-al doilea 9, ca să fie 4 - și gata! Și Moș Iacob, râzând: - Ba n-am greșit, doamnă, și nu-i de trebuință să repar ceva: 9 aista-i cârligu’! Cel cu care... - n-a mai zis cuvinte, a arătat, cu amândouă mâinile, cu ochii, cu pălăria, cum anume zmulge el paie din gireadă - cu cârligul: o dată, de două, de trei ori... Războiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vadă ce se Întâmplă. Era simplu. Familiile Îi spuseră, aproape Întotdeauna cu vorbe pe jumătate, dând doar de Înțeles, că una fusese vremea de clandestinitate, când cei dragi erau duși pe ascuns, În liniștea nopții, și vecinii nu aveau nici o trebuință să știe dacă se aflau În continuare În patul lor de suferință sau se evaporaseră. Era ușor să minți, să spui cu mâhnire, Sărăcuțul, e acolo, când Întreba vecina pe scară, Ce mai face bunicuțul. Acum totul ar fi diferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ascunsese sub pat trei pistoale și două pachete de exploziv. El stătea deasupra, pe pat, extatic, pentru că era singura mobilă din acel apartament pe care un grup de foști implicați din ’68 Îl Închiria În comun, pentru a-și satisface trebuințele trupului. Dacă n-ar fi avut drept unic decor un manifest al organizației Inti Illimani, s-ar fi putut numi garçonnière. Unul dintre chiriași avea legături cu un grup ce utiliza arme, iar ceilalți nu știau că ei Îi finanțează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
roșu, da’ repede, că vine postu’! De o bucată de vreme telefonul se dădea de ceasul morții. M-am hotărât să răspund. Era Cristina care, surescitată și plictisită deopotrivă, mă anunță că Ulrich murise și el. Rezistase cât fusese de trebuință. Acum că adversarului său i se făcea comândul, își pierduse pentru o clipă concentrarea și asta îi fusese fatal. Fecioara cu coasa îl prinsese neîncordat. În drum spre priveghiul mortului se întâlni cu cele cinci fetițe. Cântau: „un elefant/se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ironie în glas. Au mai furat țăranii și altă dată, și de la alții. Ei și? Parcă nu se fură de când lumea? De ce să tragem concluzii atât de negre dintr-o întîmplare atât de obișnuită? Bătrânul Iuga nici nu socoti de trebuință să-i mai răspundă. Sofismele lui Grigore le cunoștea prea bine. La toate, el găsește explicații și scuze. Umblă gânditor de ici-colo un răstimp, apoi se opri hotărât, spunînd: ― Să-mi trimiteți încoace pe primar și pe șeful postului de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-i acum e grav de tot! Arendașul îi spuse apoi că țăranii între dânșii vorbesc că, și de vor face învoieli cu boierii, la muncă nu vor ieși până ce nu li se va împărți moșia Babaroaga, care nu-i face trebuință cucoanei și umblă s-o vânză la alți boieri, că ei nu vor mai sta fără pământ, că ei asudă și sângerează muncindu-l și deci al lor trebuie să fie, că așa vrea și regele, și chiar mulți boieri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
numeroasele acareturi de aici mai mult ca magazii și depozite. Grajdurile și cotețele stăteau aproape goale. Un căluț pentru îngrijitorul conacului, Dumitru Chiliei, o vacă de lapte, câteva păsări, ca să aibă boierii, când vin pentru câteva zile sau măcar pentru trebuințele imediate. Dacă stau mai îndelung, arendașul se îngrijește să trimită de la Gliganu completările necesare. În toată hărăbaia de curte locuia numai Dumitru Ciulici cu familia, adică nevasta și patru copii. Arendașul l-a moștenit și-l păstrează, fiindcă e de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ocărîndu-se și înjurîndu-se mai fără cruțare. În atmosfera de concordie duioasă fură apoi votate cu aclamații proiectele de legi ale noului guvern, toate privind restabilirea ordinii și, în primul rând, autorizația de a decreta starea de asediu unde va fi trebuință. ― Asta-i, fraților! mormăi Stan Răcani cu ironia-i mult gustată de confrați. Ce-mi umblați mie cu mofturi și acadele patriotice! Că doar noi suntem stăpînii! Roșu, care nu scosese nici un cuvânt, zâmbi acum sarcastic și se întoarse după
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vitelor. Marin Stan scoase din grajduri o pereche de boi și voia să-i ducă acasă, Leonte Orbișor era indignat și răcnea: ― Să-ți fie rușine să pui tu mâna pe boi, că doar tu ai și nu-ți fac trebuință, iar eu nu mi-am putut agonisi niciodată și n-am cu ce munci!... D-aia fii bun și lasă boii, Marine, că eu fac și moarte de om, dacă nu-i lași! ― Adică asta-i dreptatea, să ia ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cum au fost... De aceea, venind, au intrat pe la postul de jandarmi. Casa era pustie, ușile vraiște, obiectele răsturnate și răvășite. Ei sperau să găsească măcar câteva cartușe pentru armele luate de la jandarmi, ca să se poată apăra de va fi trebuință. N-au găsit. Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni nu bănuia unde. Cum se amestecară în mulțime, fură iar cuprinși de amețeala obștească. Discuția asupra împărțirii moșiilor o reluară de la început. După multă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care acesta se străduiește permanent să-l gestioneze în mod rațional, maximizîndu-și avantajele. Doar că cele două viziuni au consecințe fundamental opuse. Din perspectiva heterodoxă a recunoașterii, „oamenii nu ne mai apar doar și în primul rînd ca ființe ale trebuinței, precum animalele ; acestea devin propriu-zis umane doar în registrul dorinței, iar această dorință este în primul rînd dorința de a fi recunoscut, dorința de a fi dorit de către ceilalți subiecți umani doritori” (Alain Caillé). Mai simplu și mai metaforic spus
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Premisă În timpurile pe care le trăim este foarte greu să te sustragi trebuinței sau necesității de a da seamă de tine însuți. În climatul cultural și moral actual și filosofia este chemată să se justifice, adică să dea seamă de prezența și de dreptul ei de a continua să existe. La prima vedere
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Vico-n jos... Pe toate degetele avea inele, și p-ăla mic un ghiul, uite-așa... — îți place ? i-a zis odată. Dacă-ți place, îl vezi ? e-al dumitale. — Ține-ți-l sănătos... i-a răspuns ea. N-am io trebuință d așa ceva, am io omu meu... Frumos bărbat, da ce îndrăcit trebuie să fi fost, se vedea după cum îi juca ochii în cap... Când a venit comuniștii, odată ce-a dispărut : a lăsat nevastă, casă, copii, dus a fost, nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]