1,600 matches
-
de mamă asociată cu luna plină, de femeie matură, înțeleaptă, cu darul profeției asociată cu luna nouă. Este și o zeiță a frumuseții, o divinitate solară, este adorată în temple și i se ridică altare pentru sacrificii. Face parte din triada feminină: Al` Alath, Al Manath (zeița destinului, a norocului), Al Uzzah (Steaua Dimineții sau Venus). Si'La sunt diavolițe care, în folclorul arab, prind călătorii și se joacă cu ei precum pisica cu șoarecele. Îi ispitesc pe bărbați cu aur
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la închisoare pe viață. În 1991 s-a sinucis, avea șaptezeci și șapte de ani. Curtezane și pseudocurtezane în literatură Corina Publius Ovidius Naso, Amores / Iubiri Ovidius (43 î.H.-18 d.H.) aparține curentului clasic al literaturii latine și strălucitei triade, alături de Vergilius și Horațius. Este autorul unor lucrări recunoscute ca valoare: Pontice, Triste, Metamorfoze, autorul elegiilor erotice cultivate în: Amores, Ars amandi sau Ars amatoria, Heroides, Remediile iubirii. Poetul latin a fost influențat de epoca de libertinaj moral în care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
față de cei cu vârsta sub 20 ani (15). Calcificările apar frecvent la nivelul bazei cuspelor aortice, la nivelul marginii libere a cuspelor mitrale și la nivelul inelului mitral. În literatură se folosește sintagma „sindrom al calcificărilor senile” care desemnează o triadă de calcificări prezente la nivelul cuspelor aortice, inelului mitral și arterelor coronare epicardice, întâlnită frecvent la vârstnici. Calcificarea inelului mitral este un proces degenerativ asociat cu înaintarea în vârstă și care se pare că este mai frevent întâlnit la femei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
atribuirea, prin tragere la sorți, a reședințelor: cerul este al lui Anumxe "Anum"; pământul, al lui Enlilxe "Enlil"; Apsûxe "Apsû", adică regatul apelor dulci subterane, revine zeului Înțelepciunii Enkixe "Enki"/Ea. Este vorba aici despre cele trei divinități care alcătuiesc triada cosmică (cf. subcapitolul 4.5). Ighighixe "Ighighi" se ocupă de munca grea, cu care au fost Însărcinați, sub supravegherea lui Ninurtaxe "Ninurta", pentru o perioadă Îndelungată, dar neprecizabilă din cauza textului corupt (tab. I, 19-38). După un timp, ighighi nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
venerați și invocați mai mult, fiind dotați cu puteri și atribute superioare. Între aceștia se evidențiază Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", cele două divinități supreme ale panteonului sumerian. Însă de aceeași considerație se bucură și Enkixe "Enki"/Ea, precum și divinitățile triadei astrale (vezi mai jos) și alte câteva divinități. Pentru a exprima divinitatea supremă a lui Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", În mediul akkadian au fost inventați doi termeni an¿tu și enlil¿tu, care sunt pentru numele lor ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rândul său, era fiul lui Anuxe "Anu"(m), Marduk primește de la zei, pentru meritele sale, toate puterile. În acest caz este totuși vorba despre o poziție „teologică” cu scopuri propagandistice clare, care permite supraviețuirea marilor divinități tradiționale, cum ar fi triada cosmică sau triada astrală. c) Absența autosuficienței și doctrina destinului Divinitatea mesopotamiană nu pare a fi dotată nici cu autosuficiență. Aceasta este negată Încă din momentul În care se acceptă că zeii au avut un Început În timp. Este negată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiul lui Anuxe "Anu"(m), Marduk primește de la zei, pentru meritele sale, toate puterile. În acest caz este totuși vorba despre o poziție „teologică” cu scopuri propagandistice clare, care permite supraviețuirea marilor divinități tradiționale, cum ar fi triada cosmică sau triada astrală. c) Absența autosuficienței și doctrina destinului Divinitatea mesopotamiană nu pare a fi dotată nici cu autosuficiență. Aceasta este negată Încă din momentul În care se acceptă că zeii au avut un Început În timp. Este negată și de afirmația
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
familii sau curți (regi, regine, sfetnici, slujitori etc.) sub opt mari nume divine: Anum, Enlilxe "Enlil", B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", Ea, Sinxe "Sin", Iștarxe "Iștar", Ninurtaxe "Ninurta" și Nergalxe "Nergal". Între diferitele orânduiri trebuie amintite cele două triade fundamentale: cea cosmică (Anxe "An", Enlilxe "Enlil", Enkixe "Enki"/Ea) și cea astrală (Șamaș, Sinxe "Sin", Inanna/Iștarxe "Iștar"), despre care se va vorbi mai jos. Cele două triade se vor bucura, pretutindeni În Mesopotamia, de cea mai profundă venerație
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ninurta" și Nergalxe "Nergal". Între diferitele orânduiri trebuie amintite cele două triade fundamentale: cea cosmică (Anxe "An", Enlilxe "Enlil", Enkixe "Enki"/Ea) și cea astrală (Șamaș, Sinxe "Sin", Inanna/Iștarxe "Iștar"), despre care se va vorbi mai jos. Cele două triade se vor bucura, pretutindeni În Mesopotamia, de cea mai profundă venerație. S-au făcut și Încercări de a reduce numele divinităților minore. La această Încercare de reducere fac referire expresii precum „Erraxe "Erra" este Nergalxe "Nergal" din Kutha”, sau „Meslamta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
naturale și cosmice, dar și concepte abstracte. Avem un zeu al cerului, Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), un zeu al fenomenelor atmosferice, Enlilxe "Enlil", un zeu al focului, Ghirruxe "Ghirru" etc. Așa cum s-a mai menționat, mai importanți sunt zeii triadei cosmice și ai celei astrale. Caracterul astral al religiei mesopotamiene iese În evidență În orice epocă și devine prevalent În perioada neobabiloniană (629-539 Î.Hr.) și În etapele următoare. Așa cum se știe, politeismul este o formă de religie relativ tânără
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o curte formată din zei și demoni. Demonii, despre care se va vorbi În subcapitolul 4.9b, sunt temuți de om, fiind considerați un mare pericol. După cum se vede, la mesopotamieni, Întregul cosmos beneficiază de prezența și stăpânirea divinității. 5. Triada cosmicătc "5. Triada cosmică" După cum am spus deja, În religia mesopotamiană a avut o mare importanță, din punct de vedere speculativ și practic, triada cosmică, formată din Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), zeul cerului, Enlilxe "Enlil", zeul atmosferei, și Enkixe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din zei și demoni. Demonii, despre care se va vorbi În subcapitolul 4.9b, sunt temuți de om, fiind considerați un mare pericol. După cum se vede, la mesopotamieni, Întregul cosmos beneficiază de prezența și stăpânirea divinității. 5. Triada cosmicătc "5. Triada cosmică" După cum am spus deja, În religia mesopotamiană a avut o mare importanță, din punct de vedere speculativ și practic, triada cosmică, formată din Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), zeul cerului, Enlilxe "Enlil", zeul atmosferei, și Enkixe "Enki"/Ea, zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mare pericol. După cum se vede, la mesopotamieni, Întregul cosmos beneficiază de prezența și stăpânirea divinității. 5. Triada cosmicătc "5. Triada cosmică" După cum am spus deja, În religia mesopotamiană a avut o mare importanță, din punct de vedere speculativ și practic, triada cosmică, formată din Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), zeul cerului, Enlilxe "Enlil", zeul atmosferei, și Enkixe "Enki"/Ea, zeul lumii apelor subterane, apsû. a) Zeul cerului Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m) Fiind, divinitatea cea mai importantă, acest zeu se află
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a sumerienei Damkiannaxe "Damkianna", „Stăpâna/Soția pământului și cerului”); Mah, „Sublima” (pe care semiții o vor numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeul lunii și de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Damkianna", „Stăpâna/Soția pământului și cerului”); Mah, „Sublima” (pe care semiții o vor numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeul lunii și de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe "Venus". a) Zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe care semiții o vor numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeul lunii și de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe "Venus". a) Zeul soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș Utuxe "Utu" și Șamaș
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe "Venus". a) Zeul soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș Utuxe "Utu" și Șamaș Înseamnă „soare” În sumeriană, respectiv În akkadiană. Al doilea termen este pansemitic. Vorbim despre Soarexe "Soare" ca despre prima divinitate a triadei astrale, urmând sistemul nostru curent, care este și cel mesopotamian. Trebuie totuși remarcat faptul că zeul soarelui este declarat de multe ori, dacă nu chiar Întotdeauna, fiu al zeului lunii Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin". Utuxe "Utu"/Șamaș este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
constituite de un zeu călare pe taur și de o zeiță nudă, uneori Îmbinate. Statuile din plumb cu trei figuri umane unite, descoperite și În cadrul săpăturilor de la Acemhüyük, Alișar, Boghazköy, Cahgar Bazar, atestă, conform unor cercetători (Balkan, 1992), cultul unei triade divine, venerate În Anatolia Înainte de afirmarea populațiilor indo-europene. Nu poate fi evaluat cu precizie nici gradul de influență al religiei asiriene În teritoriul anatolian marcat de fenomenul colonial. Mult mai atestată este perioada hitită, datorită săpăturilor inițiate În 1906 de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
temple În capitala sa, sunt expresia unor culturi diverse, cu siguranță absorbite și reelaborate la nivelul instituției politice. Apoi, faptul că Anitta Își arată devoțiunea pentru trei divinități În particular poate fi legat de existența la Kaniș/ Neșa a unei triade divine, atestată și de statuetele cu trei capete. Odată cu afirmarea supremației regilor din Hattușaș pe teritoriul anatolian devine necesară elaborarea unei teologii de stat propriu-zise, capabile să legitimeze și, Într-un anumit sens, chiar să fundamenteze regalitatea. Astfel, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Archi, 1979, p. 38). La fel ca În textul lui Anitta, În multe ritualuri arhaice legate de regalitate, divinitatea solară și zeul furtuniixe "zeul furtunii" sunt Însoțiți de zeița ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)". Trebuie menționat că, alături de această triadă de divinități principale mai apar, Încă de la Începutul documentării, și alți zei, care Își au originea În tradiția hatică: Telipinuxe "Telipinu", zeițele infernale străvechi Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", zeul Zilipurixe "Zilipuri", zeița Kata¿¿axe "Katah~h~a". La acest
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
serpentiform: paralela mitică se face cu tradițiile mesopotamiene și siro-palestiniene ale luptei zeului care ordonează universul cu entități haotice (cf. Marduk/Tiamat, Baal/Yamxe "Yam", aluziile biblice la conflicte dintre YHWHxe "YHWH" și diferiți monștri). Bel este În fruntea unei triade divine la care mai participă Yarhibolxe "Yarhibol" și Aglibolxe "Aglibol", teonime care arată că este vorba despre două „manifestări” ale zeului suprem. Cultul lui Bel și al triadei sale era cultul zeilor ancestrali (sau considerați astfel), asumați de clerul oficial
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conflicte dintre YHWHxe "YHWH" și diferiți monștri). Bel este În fruntea unei triade divine la care mai participă Yarhibolxe "Yarhibol" și Aglibolxe "Aglibol", teonime care arată că este vorba despre două „manifestări” ale zeului suprem. Cultul lui Bel și al triadei sale era cultul zeilor ancestrali (sau considerați astfel), asumați de clerul oficial pentru a simboliza moștenirea religioasă comună tuturor triburilor din Palmira. Caracterul foarte sincretic al acestei sistematizări teologice este confirmat de faptul că templul lui Bel, cel mai de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fie mai ales pentru faptul că nu era legat (asemenea lui Shamsh și Malakbelxe "Malakbel") de grupuri etnice specifice, fiind deci mult mai potrivit pentru acest rol-cheie, În mediul unui panteon civic unificat. Celxe "Cel" de-al treilea membru al triadei, Aglibolxe "Aglibol", este o divinitate care deține un templu propriu și care apare reprezentată cu atribute lunare, care nu sunt, nici În acest caz, legate, În mod cert, Încă de la origini de personalitatea sa. Trebuie ținut cont și de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după alții, „Carul lui Bol”). Posibila prezență a termenului „tăuraș” În teonim ar putea face aluzie la funcția de zeu al fenomenelor atmosferice, cu implicații privind fertilitatea și fecunditatea, care ar fi putut favoriza conotația lunară ulterioară. Pe lângă apartenența la triada zeului suprem, Aglibolxe "Aglibol" este reprezentat adesea cu Malakbelxe "Malakbel", Împreună cu care formează o pereche de frați divini: o legătură cultuală (poate mitică) diferită și anterioară rolului său În anturajul lui Bel. Aglibol și Malakbel erau venerați Împreună Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fapt care Îi leagă de ciclul vegetal și Îi configurează ca protectori specifici ai vieții sedentare bazate pe agricultură. Credincioșii lor erau mai ales cei din tribul Bene-Komare, un trib de origine sacerdotală cu Îndepărtate rădăcini feniciene. O a doua triadă divină - atestată doar În iconografie - Îl avea În frunte pe Baalshamin („Stăpânul cerului”) și Îi includea pe Malakbelxe "Malakbel" și Aglibolxe "Aglibol". Malakbel („Mesagerul/Îngerul lui Bel”, teonimul care amintește de fenicianul Malak-Milkashtartxe "Malak-Milkashtart" din Umm el-Amed) este un zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]