1,787 matches
-
Pe 25 decembrie 1991, Gorbaciov, înfrânt, și-a anunțat demisia din funcția de președinte al unei țări care încetase să mai existe. Steagul roșu cu secera și ciocanul a fost coborât de pe catargul Kremlinului și a fost înlocuit cu steagul tricolor al Rusiei. La exact șase ani după ce Gorbaciov l-a numit pe Elțin în fruntea comitetului orășenesc de partid din Moscova, acesta din urmă devenea președintele celui mai întins stat succesor al Uniunii Sovietice. Colapsul Uniunii Sovietice, pe care președintele
Tentativa sovietică de lovitură de stat din 1991 () [Corola-website/Science/303807_a_305136]
-
de avion, în 8 noiembrie 1938, face un raid Berlin - Hamburg - Berlin, iar în 10 noiembrie 1938 un nou zbor pe ruta Berlin - Chemnitz - Berlin. Avionul, înmatriculat YR-MDI, era vopsit în galben, iar în pe fuzelaj avea vopsit un mare tricolor românesc. După mai multe peripeții avionul este adus în România de maiorul Gherasim, la 11 februaie 1939. Vinde avionul, cu intenția de a cumpăra un alt avion de la firma Percival, recuperând o parte din bani de la Ministerul Aerului și Marinei
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
credibile, care fie că țin cont de afirmațiile predecesorilor, aducând date noi, fie sunt contradictorii sau absolut noi ca abordare. Concluzia care rezultă într-un mod fără echivoc, este că nu se știe dacă Iscovescu ar fi pictat primul steag tricolor românesc. De asemenea, există o unanimitate de păreri a biografilor vieții lui Iscovescu cum că acesta ar fi purtat steagul în data de 11 iunie 1848 când mulțimea a înconjurat palatul lui Bibescu Vodă, fără ca vreunul dintre ei să menționeze
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Iancu numit "Brutus" în mod sigur nu avea cum să fie așa. Totuși, se poate identifica gestul eroului de îmbărbătare cu sabia scoasă a trupelor de țărani ce pot fi văzuți îndărătul lui cu tobe, puști și lănci și steaguri tricolore. Ca o concluzie indubitabilă rezultată din curgerea timpului, portretul-izvod care a supraviețuit în memoria poporului român este cel realizat de Barbu Iscovescu. De-a lungul timpului, anul nașterii lui Barbu Iscovescu a fost disputat între cei care au analizat viața
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
în care niciunul nu a adus vreo sursă în acest sens. Dan Grigorescu s-a rezumat la evidența datărilor pe care artistul le-a făcut schițelor de peisaje de la Craiova din anul 1847. Asupra realizării pentru prima dată a steagului tricolor al revoluției de la 1848 pe care s-a scris deviza Frăției - "Dreptate - Frăție", planează anumite incertitudini legate de fondul documentar care ar certifica fără echivoc faptul că autorul lui ar fi Barbu Iscovescu. Există o unanimitate de păreri a biografilor
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
cineva i-ar fi trasat această sarcină. În informațiile lui Grigorescu apare un Iscovescu entuziast care singur și-ar fi făcut stindardul pe care l-a fluturat mulțimii. El era, din zisele biografului, îmbrăcat în haine de sărbătoare cu eșarfă tricoloră la gât și purtând o pălărie împodobită cu pene, așa cum au fost înfățișați revoluționarii de Costache Petrescu în lucrarea sa de la Academie. Dan Grigorescu nu a pomenit niciun fel de sursă documentară în susținerea afirmațiilor sale. Cum Grigorescu a folosit
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
din moment ce o amintește ca referință în alte comentarii și sigur a citit biografia realizată în anul 1954 de Ionel Jianu care este lapidară vis-a-vis de acest subiect, înseamnă că, renunțând la specificarea precizărilor făcute de Nicolau în privința misiunii realizării steagului tricolor de către Barbu Iscovescu, afirmațiile acestora din urmă nu au o bază documentară credibilă. Ipoteza acțiunii personale și entuziaste a lui Iscovescu emisă de Grigorescu, deși nu are nicio referință bibliografică și este improbabilă din moment ce există o astfel de divergență de
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
anunțate Istanbul, Berlin, Paris, Londra, București, Roma, Washington, Moscova, Tokio etc. La 27 iunie statul proaspăt născut a botezat limba azeră ca limba de stat și a stabilit steagul provizoriu, care s-a definit la 9 septembrie în forma de tricolor albastru, roșie, verde și o semilună cu stea optunghiulara. Cele trei culori din steagul național simbolizează "„cultura națională turcică, democrația europeană modernă și civilizația islamică”" (M.E.Rasulzade). Însă problema esențială rămânea chestiunea de viabilitate republicii. La 12 iunie 1918, conform
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
închisori, simbol al absolutismului regal, distrusă la 14 iulie 1789, odată cu declanșarea Marii Revoluții franceze. În centrul pieței s-a ridicat Coloana din Iulie, având în vârf Statuia Libertății. Îmi imaginez mulțimea agitată, cu cocarde în piept și purtând steaguri tricolore, ce înainta bezmetic spre zidurile înnegrite ale Bastiliei, sub ploaia de gloanțe... Sângele cald șiroind din pieptul unui combatant, cu fruntea lividă și ochii larg deschiși peste care, în câteva clipe, se vor așterne aburii morții... soarele dogoritor, transpirația abundentă
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
început înconjurarea catedralei. Înainte mergea un călugăr care bătea toaca din lemn, urmat de steagurile bisericii, corul bisericii, înalții ierarhi, regele și suita sa. Toată lumea a asculta rugăciunea intrării în genunchi. După ce, Regele Carol al II-lea a tăiat cordonul tricolor și s-a intrat în catedrală. Slujba sfințirii s-a încheiat cu semnarea unui act de întemeiere. Pe timpul sovietic edificiul catedralei a fost folosit ca depozit, iar din 1961 aici își avea sediul Muzeul de Istorie și Etnografie. Astfel, unele
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
desfășurat o amplă Campanie Națională cu genericul ”Arborează Drapelul”. În cadrul acestei campanii, organizațiile teritoriale ale PLDM din toate raioanele republicii au distribuit reprezentanților instituțiilor publice, primăriilor, școlilor, grădinițelor, serviciilor comunitare peste 1000 de tricoloruri. La 27 martie, cel mai mare tricolor a fost arborat la Chișinău de către președintele PLDM, premierul Vlad Filat. Catargul Drapelului de Stat are trei metri, iar draperia are dimensiunile de 7 metri lungime și 3,5 metri înălțime. Imensul tricolor cântărește circa 5 kilograme. La 11 octombrie
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
tricoloruri. La 27 martie, cel mai mare tricolor a fost arborat la Chișinău de către președintele PLDM, premierul Vlad Filat. Catargul Drapelului de Stat are trei metri, iar draperia are dimensiunile de 7 metri lungime și 3,5 metri înălțime. Imensul tricolor cântărește circa 5 kilograme. La 11 octombrie 2012, Tineretul Liberal Democrat din Moldova a lansat Academia Politică pentru tineri. Sigla Partidului Liberal Democrat din Moldova reprezintă un stejar secular, avînd o coroană larg ramificată, cu frunziș bogat, neregulat, tulpina viguroasă
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
un „spențer” (haină și jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflați cu aur. Cioarecii sunt tot albi, din dimie fină, iar în picioare, indiferent de anotimp, poartă cizme. Pe cap poartă pălării din catifea, împodobite cu panglici tricolore. Este o evidentă asemănare între acest costum și cel al românilor din ținutul montan al Orăștiei, ceea ce conferă o notă în plus a autohtoniei obiceiului, infirmând teoriile care susțin originea sud-dunăreană a lui. Pentru ieșirea călări la Pietrele lui Solomon
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
identic cu cel al Junilor Tineri, dar fără panglici la pălărie, fiind și aceasta o dovadă a originii comune a celor două grupuri. În ultimul timp, exceptând șergile, membrii companiei poartă tricolorul ca panglică în bandulieră. Pe piept poartă lenta tricolor. În vechime bătrânii, de fapt oamenii căsătoriți însoțeau alaiul așezându-se în urma grupurilor de juni, iar ca grup sub numele de Juni Bătrâni s-au construit doar după 1877. Ei organizează parastasul Junilor, după tradiție, în ziua de Florii la
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
în 1816 de protopopul Voina Pitiș. Locul este cunoscut și sub numele de „Pajiștea Mare”, și aici sunt invitați și Junii Tineri, care scot fetele la joc. Organizează și participă de asemenea la maialuri, prilej cu care confecționează cocardele cu tricolor și le împart la cei prezenți în schimbul unei danii. Unul din maialurile tradiționale este cel din „Poarta Mică”, organizat de obicei în luna septembrie (în ultimii ani s-a renunțat la aceasta). Din bunurile păstrate azi în cadrul societății Junilor Bătrâni
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cu o linie corporală cursivă, elegantă. A moștenit un trunchi compact și musculos de la câinii Terrier. Are blana cu părul scurt, des și aspru. Culori: ca ale Copoiului, bicolor (alb și roșu în diferite nuanțe; gri-albăstrui cu pete negre) sau tricolor (bază albă, capul și spatele maroniu-roșcat și o șa neagră). Coada este puternică, potrivit de lungă, ținută arcuit în sus, ca o sabie. Prietenos, jucăuș și sociabil, acceptă ușor străinii și se împacă bine cu copiii. Trăsăturile plăcute de caracter
Beagle () [Corola-website/Science/312288_a_313617]
-
asociați în vreun fel sau altul cu Republica Socială Itaiană. Printre aceștia pot fi amintiți Pino Romualdi, Rodolfo Graziani, Junio Valerio Borghese și Giorgio Almirante. În zilele noastre, mai multe organizații extremiste de dreapta din Italia, în special paridul Fiamma Tricolore, își revendică rădăcinile sociale și politice în platforma politică a RSI. Republica Socială Italiană este idealizată ca exemplul a ceea ce ar fi putut fascismul să aducă benefic țării. Fiamma Tricolore recunoaște statutul de membru al mișcării tuturor foștilor militari ai
Republica Socială Italiană () [Corola-website/Science/311654_a_312983]
-
organizații extremiste de dreapta din Italia, în special paridul Fiamma Tricolore, își revendică rădăcinile sociale și politice în platforma politică a RSI. Republica Socială Italiană este idealizată ca exemplul a ceea ce ar fi putut fascismul să aducă benefic țării. Fiamma Tricolore recunoaște statutul de membru al mișcării tuturor foștilor militari ai RSI.
Republica Socială Italiană () [Corola-website/Science/311654_a_312983]
-
era la Trieste, de unde avea să plece la Viena în urma acțiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central. Ajuns acolo la 6 noiembrie 1918, a reușit să execute trei clișee fotografice care surprind sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezența generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu și a celorlalți militari. Urmând ruta Viena - Zagreb - Belgrad - Timișoara, Mârza a reușit să ajungă acasă cu patru zile înainte de desfășurarea Marii Adunări Naționale
Samoilă Mârza () [Corola-website/Science/311689_a_313018]
-
fi fost (exceptând legitimiștii extremi) nepotul lui Ludovic Filip, Prințul Filip, Conte de Paris. Astfel, la moartea contelui de Chambord, Casa de Bourbon s-ar fi unit cu Casa de Orléans. Totuși, contele de Chambord a refuzat tronul până când steagul tricolor al Revoluției nu va fi înlocuit cu steagul cu flori de iriși al Vechiului Regim. Acest lucru Adunarea n-a vrut să-l facă. S-a proclamat a Treia Republică Franceză deși mulți spuneau că e ceva temporar și va
Ludovic-Filip al Franței () [Corola-website/Science/311364_a_312693]
-
al luptei sale, dar și ca răspuns simbolistic la swastika nazistă. Prin ordinul nr. 2 din 3 iulie 1940, viceamiralul Émile Muselier, care își asumase responsabilitatea funcției de comandant al forțelor navale și aeriene ale Franței Libere, a creat drapelul tricolor al mișcării, care avea Crucea de Lorena supraimpusă pe steagul tradițional francez, ca și o cocardă tricoloră cu aceiași cruce. În urma mai multor apeluri radiodifuzate, până la sfârșitul luni iulie 1940, aproximativ 7.000 de oameni se oferiseră voluntari ca să lupte
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
iulie 1940, viceamiralul Émile Muselier, care își asumase responsabilitatea funcției de comandant al forțelor navale și aeriene ale Franței Libere, a creat drapelul tricolor al mișcării, care avea Crucea de Lorena supraimpusă pe steagul tradițional francez, ca și o cocardă tricoloră cu aceiași cruce. În urma mai multor apeluri radiodifuzate, până la sfârșitul luni iulie 1940, aproximativ 7.000 de oameni se oferiseră voluntari ca să lupte în cadrul FFL. Marina Farnceză Liberă avea 50 de vase și cam 3.700 de marinari care au
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
muzeului este garnisit cu diverse țesături și cosaturi de mână, făcute de femeile bistrence, porturi populare de lucru sau de sărbătoare, dar și unelte vechi confecționate din lemn. Tabloul lui Avram Iancu îl găsim chiar la intrare în muzeu, cu tricolorul atarnandu-i pe colț, iar lângă el găsim unu dintre cele mai vechi instrumente la care cântau moațele, un tulnic mare de aproape 2 metri. Din Bistra urca numeroase poteci turistice și drumuri forestiere spre Vârful Bolomireasa (1.632 m
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Chiar în ziua de 11 iunie 1848, în Ploiești se citeau circulara Ministerului din Lăuntru, semnată de Nicolae Golescu, și textul proclamației, orășenii trecând în masă de partea revoluției. La 15 iunie 1848, o deputație numeroasă de ploieșteni, cu steagul tricolor, însoțită de preoți și protopop, în frunte cu sfatul orășenesc, s-a prezentat Guvernului Provizoriu. La cuvântările entuziaste ale acestora a răspuns Constantin A. Rosetti care a spus, printre altele: „"Guvernul Provizoriu simte cea mai vie mulțumire că deputații orașului
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
perioadă, în ciuda tinereții, funcția de ministru adjunct. În anul 1923, Virgil Economu a pus bazele primei școli de arbitri de fotbal din România. Apoi a antrenat echipele Pepiniera Istrița și Vârtejul Buzău (1923-1927) - localități în care muncea ca agronom - Unirea Tricolor București (1927-1928), cu care a câștigat campionatul Capitalei, și Gloria C.F.R. Arad (1928-1930), cu care a ajuns în finala campionatului național, ediția 1929/1930. Începând din anul 1930, a fost directorul ziarului "Sportul Capitalei" și șeful rubricii de sport din
Virgil Economu () [Corola-website/Science/309245_a_310574]