3,105 matches
-
poeme În transcriere personală pe care, dacă credeți, vi le pot trimite ulterior. Altele s-ar mai putea găsi răspândite la cunoștințe comune, și În acest sens am să văd ce se poate recupera. În orice caz, după transcrierea materialului trimis, rog să-mi fie Înapoiat tot prin d-na sau d-l Lovinescu, oricum nu prin poștă. În legătură cu Întrebările puse de dvs. nu pot să vă dau vești prea bune. Nu cred că este cazul să se ceară o referință
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scrieți la ce sumă se ridică . Încă o dată mulțumiri și sănătate din partea mea și a soțului meu, Maria Mihăescu Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”23 dec. 1970”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru pachetul trimis, cu câteva fotografii și cu scrisorile D-lui Roman. Eu am lipit pe Monografie, ce mi-ați trimis, dar au mai rămas multe locuri (goale n.n.). Credeți că-mi mai puteți Dvs. trimite? Între timp sper că ați primit din partea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
data =”19 aug. 1971”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Rândurile trimise din Sibiu, ne-au făcut o mare plăcere. Ne-am bucurat că sănătatea Dvs. este aproape restabilită și că puteți conduce activitatea mult folositoare orașului Fălticeni. Mulțumesc și pentru fotografia trimisă, pe care am fixat-o la locul cuvenit. Fotografiile sunt aproape toate, afară de câteva, cari mai cu greu se pot găsi. Îmi mai lipsește: a școalei primare din Fălticeni (care nu mai este așa cum a fost), portretul În medalie al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Domnule Dimitriu, Mă iertați, dacă cu această scrisoare și cu rugămintea pe care vă o fac, vă voi răpi clipe de cari necesită preocupările Dvs., dar doresc mult să știu dacă sunteți sănătos și dacă ați primit scrisorile și Programele trimise mie de artista de la Iași, fostă eleva mea la Fălticeni. Sunt lucrări pe cari leați crezut necesare să figureze În Muzeu, alături de celelalte cari au fost donate de mine. Artista Ecaterina Petrovici Pop a vizitat, de curând, cu o grupă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pot poposi măcar o oră În frumosul D-stră oraș. Eu lucrez și mă chinuiesc să fac lucruri bune, care să-mi facă cinste oricând. Vă doresc succese În munca D-voastră și deplină forță fizică. Vă mulțumesc mult pentru cartea trimisă. Cu multă afecțiune și prețuire, Nicolae Milord Str. Calistrat Hogaș 10, Piatra-Neamț, Cod 5600 </citation> <citation author=”MIRON Grigore ” loc=”București” data =”22.I.1979”> Stimate Domnule Dimitriu, Mulțumesc mult pentru urarea de noul an și pentru frumoasele sentimente exprimate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cărora multe materiale se află „În posesia autorului”). Bineînțeles, vă voi telefona la momentul potrivit, vestindu-vă despre descinderea la Suceava, oraș care mi-a devenit, prin dv., atât de drag... Urmăresc „cu sufletul la gură” orice informație, din cărțile trimise, despre Gheorghe Fira; parcă Dumnezeu mi v-a scos În cale și - dacă nu erați - musai vă inventam - fără dv., cartea mea despre folcloristul din Zlătăreii Drăgășanilor ar fi fost incompletă! Să vă dea Dumnezeu sănătate și, până la „vederea la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Le-am citit cu mare plăcere. Sunt savuroase. Sunt străbătute de un umor de calitate și autentic. Îmi Închipui că dacă ați Încerca să vă depănați amintirile din anii de școală ar ieși o treabă bună. Ce spuneți? Deocamdată „Amintirile” trimise vor intra În numărul festiv al revistei școlii . Pe aici, unele vești triste: aud că domnul Stino e grav bolnav. Aud deasemenea că Vasiliu-Birlic ar fi murit. Bătrânii, În luptă dramatică cu timpul, se prăbușesc... Vă doresc spor la lucru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
plăcută, ca În anii auriți ai copilăriei. Gr. Sturzu </citation> <citation author=”STURZU Grigore” loc=”(Stremț - Alba)” data =”Ghenarie 1978” desc=”C.P. ilustrată color: Vedere din Alba Iulia”> Primiți, vă rog, vii mulțumiri pentru amabilele urări de bine și darurile trimise , precum și călduroase felicitări pentru nobila muncă ce-o depuneți. Gr. Sturzu </citation> <citation author=”STURZU Grigore” loc=”(Stremț, Alba)” data =”10.IV.1979”> Stimate și scumpe Domnule Dimitriu, Mi-au sosit din partea Dv. extrasele: Prof. Vasile Ciurea și Conservatorul din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din partea mea. Cu alese sentimente, Gh. Teleman </citation> <citation author=”TELEMAN Gheorghe” loc=”Iași” data=”(22.I.1984)”> Dragă Eugen, Cu o Întârziere deloc scuzabilă, Îți trimit gândurile mele albe și mulțumirile alese pentru urările pe 1984 și pentru materialele trimise . Am citit și recitit articolele semnate de tine și gândul m-a dus cu decenii În urmă, reactualizând pe colegul meu din liceu, care de pe atunci sa impus În ochii mei prin seriozitate, scrupulozitate, modestie, toate atribute ale unui fond
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de Anuarul festiv, pe care-l pregătea; dar văd că Liceul Îmi cere, la rându-i, material pentru un anuar al său. Sunt două publicații diverse? Biletul meu nu l-ai primit mata? Văd că-mi confirmi numai primirea volumului trimis. Iartă-mă, că te deranjez, dar sunt nedumerit și stau cu materialul pregătit, neștiind cui să-l adresez . Cu mulțumiri și salutări prietenești, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”11 mai 1970”> Iubite domnule Dimitriu, Mii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și cu mine, la nevoie, și care lucra deja la această monografie festivă. Mărturisesc, că nu mai Înțeleg nimic și te rog pe mata, să mă lămurești. Firește, i-am răspuns doamnei directoare, că bine a făcut dându-vă documentele trimise (mai ales acea Înștiințare semnată de mine ca președinte al Șc. profesionale de fete și directoarea M. Angelescu, secretară - Înștiințare care e, de fapt, actul de naștere al școalei) și că sunt gata, de socotește nimerit, să acționez și eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
e greu prin poștă sau tren. Cu cele mai bune salutări și urări de la casă la casă. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”23 aug. 1971”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru c.p. ilustrată trimisă, din care am văzut, că pasionatul cercetător, folosește și răgazul cel parcimonios pentru noi descoperiri. Lucrările anti-unionistului N. Istrati nu sunt cunoscute; nici nu știam, că e și poet. Cât despre bogățiile „Astrei”, În editura cărei am publicat „Iphigenia În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cam corpolentă”. Ce e din toate acestea la „Muzeul Flt.”? Sau distruse de război? Știu că Muzeul a fost evacuat. V.T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”7 noiembrie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc călduros pentru toate informațiile trimise și mă grăbesc să Vă răspund În ordinea răspunsurilor, pe care mi le cereți. În ceea ce privește Calendarul Învățătorilor, din păcate nu mai am nici un exemplar 1928. Acesta, 1930 e așa, fără copertă (probabil că Înfățișa pe ea chipul lui Carol II
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Îmi pare rău de dispariția casei lui Vasile Savel, cu care Savel am fost În termeni de bună cunoștință, după război, când s-a Întors căpitan(r.) și gazetar de talent. Mulțumesc și pentru osteneala ce ai cu articolul meu trimis - care aș dori să rămână ca document al moravurilor trecute și al luptei noastre pentru cultură, precum și pentru Înfierarea Canaliei. Dacă apare În „Zori noi”, aș ruga să mi se trimită mai multe exemplare. La Pitești se va sărbători la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trimit scrisorile Agathei Bârsescu; dar le-am făcut pachet, le-am vârât undeva (ca să le asigur) și nu le mai găsesc. Bătrânețea... Când voi da de ele, voi face o selecție, oprind pe cele cu caracter personal (mai ales cele trimise soției) și restul Îl trimit. Vreau să văd, dacă „Junimea” ieșană Își menține acceptarea de a edita o monografie Agatha (A apărut una cu proporții reduse și cam sarbădă). Ar fi ideal să puteți obține casa Tatos pentru Muzeu, deși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cât și pe sultan. Pentru a potoli nemulțumirea sultanului, Ștefan i-a trimis daruri bogate și tot acum s-a mărit haraciul cu 1.000 de galbeni. Cum sultanul nu putea să treacă la represalii, s-a mulțumit cu darurile trimise. L-a dăruit, la rândul său, pe solul moldovean și l-a lăsat să plece. Dlugosz scrie că sultanul ar fi dat poruncă să se pregătească o oaste cu care să atace Moldova. Ștefan s-a pregătit pentru a-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Baia, a dat poruncă să fie îngrijite întăriturile târgului și să așeze carele în așa fel încât să stânjenească atacul unui adversar. Este sistemul de luptă folosit de husiți, în armata regelui aflându-se mulți mercenari cehi. În scrisoarea trimisă regelui polon, Ștefan cel Mare arată cum „cu puține zile în urmă a venit asupra noastră regele Ungariei Mathias cu mare putere și cu diferite oști înarmate, cu mulți domni și a năvălit prin munți și peste plaiuri, la Trotuș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Era mai potrivit să se spună „să se apere și să scape cu viața”, dar imprecizia, logica greu de ghicit a frazei, ne demonstrează că români își atinseseră scopul: să ajungă până la rege și să-l ucidă. Ștefan, în scrisoarea trimisă regelui polon, credea că regele, în urma rănilor primite în Baia, a murit în timp ce era dus pe targă prin munți sau s-ar putea să moară. În ciuda faptului că atacul n-a mai constituit o surpriză pentru adversar, Ștefan nu a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păcii urma să fie luată sau nu în considerare după bunul plac al sultanului. Ea era un prim pas în supunerea Moldovei, iar dacă împrejurările i-ar fi îngăduit-o, acesta ar fi atacat fără nici o ezitare Moldova. În scrisoarea trimisă regelui polon, imediat după lupta de la Baia, Ștefan îi arăta regelui că se temuse de un atac turcesc în vara trecută (1467), deși Moldova își îndeplinise obligația asumată de a trimite cei 2.000 de galbeni la Constantinopol. Era o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răgaz de șase luni, spre a reflecta asupra propunerilor turcești. Înspăimântați de amploarea pregătirilor turcești, venețienii se grăbesc să încheie un armistițiu pe șase luni cu turcii. În consecință, flotei venețiene și căpitanilor, care comandau trupele de uscat, le sunt trimise ordine să păstreze cea mai strictă defensivă și prudență față de turci. Mahomed al II-lea repurta astfel un mare succes diplomatic. Capacitatea militară a Veneției era anihilată de clauzele acestui armistițiu și, în felul acesta, se asigura liniștea pentru o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se afla în tabără, pregătindu-se de luptă. Domnul spera că Matei Corvin îl va ajuta. La cerea brașovenilor să-i trimită informații în legătură cu mișcările turcilor. La 11 iunie Ștefan se afla în valea Berheciului, de unde mulțumea brașovenilor pentru informațiile trimise, cerându-le să nu-i trimită grâu și alte bucate lui Laiotă, domnul Țării Românești, acesta fiind dușmanul creștinătății. Până la 11 iunie, turcii nu trecuseră Dunărea. Înainte însă ca sultanul să treacă Dunărea, tătarii năvălesc și pradă până la Ștefănești, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi trecut peste o faptă atât de însemnată, realizată de Ștefan cu oastea sa. Nici Bonfinius nu pomenește nimic în legătură cu o campanie care, dacă exista, i-ar fi adus o glorie meritată regelui, și ar fi justificat laudele din scrisoarea trimisă papei, în legătură cu felul în care îi „macină” el pe turci. Este greu de precizat în ce a constat ajutorul dat de Matei. Formula „Ștefan al Moldovei, cu voia craiului a așezat în Țara Muntenească pe un oarecare fiu de voievod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În scrisoarea sa, Baiazid numea Chilia ca fiind „cheia țării”, iar despre Cetatea Albă scria că „prin situația ei, este cheia biruințelor asupra leșilor, cehilor, rușilor și ungurilor și este un centru de negoț pentru ținuturile megieșe”. Într-o scrisoare trimisă raguzanilor, Baiazid considera că Chilia este „cheia și poarta pentru toată Țara Moldovei și Ungariei și cele de la Dunăre”, iar Cetatea Albă numită aici cu numele ei italian, Moncastro - este cheia și poarta pentru toată Țara Poloniei, Rusia și Tartaria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încheiat în 1512, se schimbă raporturile dintre Moldova și turci. În raportul bailului venețian la Constantinopol, din 1507, se arată că domnul muntean era obligat să-i dea ascultare sultanului, dar domnul Moldovei nu făcea acest lucru. Într-o scrisoare trimisă Papei de regele Sigismund al Poloniei, în 1514, Moldova este trecută în rândul țărilor care țin de ascultarea Porții, forțele militare ale Moldovei fiind trecute alături de forțele militare ale Imperiului Otoman. Din aceeași sursă aflăm că Moldova plătea, în 1514
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1501, fiind trimis de Maximilian de Habsburg. La începutul anului 1502, don Branca îl informa pe Maximilian că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor. La august 1502, sosea la Suceava medicul venețian Matteo Muriano. Din scrisoarea trimisă Senioriei, Matteo mărturisea că a fost bine primit de domn, care-i mărturisea că este înconjurat numai de dușmani și că a purtat 36 de lupte din care a pierdut două. „Cât despre sus-numitul domn, el este un om foarte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]