1,810 matches
-
situația înfricoșătoare a conștiințelor gravate de delicte de sânge, de răzbunări nelegiuite sau rușinoase, de fapte imorale sau de câștiguri exorbitante, de răpitori. Nu predica despre iad - care nu trebuie să fie lăsată vreodată deoparte - va fi aceea care va triumfa asupra conștiințelor urâțite, mult mai înclinate pe căile disperării decât pe cele ale pocăinței; ci viziunea Inimii divine însetate de suflete de iertat și de mântuit, va fi aceea care va putea să îi îndemne, pe fii căinței sincere și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
toate delictele de presă să fie judecate de jurați, el cere ca atacurile în contra familiei regale și a suveranilor străini să nu fie judecate de către tribunalele ordinare. Camera dă dreptate lui Rosetti. La Senat, ideea contrarie lui C.A. Rosetti triumfă. Împotriva părerii rosettiste, adică a principiului libertății absolute a presei, se ridică cel mai cu autoritate jurist al partidului liberal, Eugeniu Stătescu. El, împreună cu Beizade Grigore Sturdza, propun și fac să se voteze un amendament care trimite atacurile în contra familiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
politică de temut. Am dezbătut împreună ore întregi și în cîteva repetate întrevederi acest subiect spinos, încercînd ca problema Gărzii de Fier să fie examinată cu obiectivitate și bună credință. Teza mea a fost că o cauză, dacă este justă, triumfă, prin oamenii care luptă pentru ea, fără violență și asasinate. Un Stat civilizat nu poate tolera ca ordinea publică să fie tulburată și viața oamenilor în primejdie de moarte. Dacă Garda de Fier, i-am spus, se consideră o cauză
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
poți. La rîndu-mi, voi veni la Iași spre sfîrșitul lunii, bine nu știu nici eu cînd! Divorțul de T. (asta-i!) mă amărăște rău de tot, dar se pare că nu există nici o speranță întru conciliere. Nu știu de ce mereu triumfă prostia?! Să învăț alte zeițe? Să mă "reorientez", cum ziceai tu?! Mi-e greu, dragule! Niciodată n-am ținut la un om-femeie atît de mult. De-ar însemna mai puțin dragostea pentru mine..., așa însă e tare rău. Mi-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pian, ceainic dătător de veșnice arome și podul cu multe cufere cu vechituri, cu poze fumurii trimise de pe front de diverșii soldați, rude de familie, care au luptat pentru România... Iubirea creștinească e cea mai puternică formă de iubire care triumfă după clocotul vieții, și trebuie să fim fericiți dacă după o viață de decepții ne înnobilăm în iubire creștină și nu scădem în capacitatea de a iubi profund și onest. Cea mai înaltă formă de iubire azi mi se pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spune azi nimic. Ea poate fi doar un pretext literar pentru o carte bună... Iubesc ceea ce a mai rămas din familie, față de care am respect și sentimentul devotat al datoriei. Iubirea creștinească e cea mai puternică formă de iubire care triumfă după clocotul vieții, și trebuie să fim fericiți dacă după o viață de decepții ne înnobilăm în iubire creștină și nu scădem în capacitatea de a iubi profund și onest. Mi se pare atât de important ceea ce e simplu, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
putere, de față cu foștii protesta tari de la CUG. Erau decizii de luat. Ca să vină salariile în continuare, de exemplu... Exista o mare frică de ceea ce se întâmpla și o extraordinară frică de vid. Lumea nu se gândea cum să triumfe idealurile Revoluției, lumea se gândea cum să nu se blocheze viața de zi cu zi a orașu‑ lui. Unii chiar se temeau că fărĂ Ceaușescu nu avea cum să fie asigurată viața curentă a orașului. Din aceste gru‑ puri de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ca și mine, care eram la Berlin. Dar erau băieții acolo, Preda și alții. Zic : „MĂi, nu se poate. Trebuie să ne așezăm pe linia trenului ca să oprim catastrofa asta ?... Chestia asta nu poate să se materiali‑ zeze ! Trebuie să triumfe rațiunea !“. Cam așa a început povestea. Și știu că după aceea șeful statului s-a plâns că nu l-am sunat și n-am vorbit cu el la telefon. PĂrerea mea e că ar fi fost și mai inadecvat să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
găsit soluția. Acum, promovarea democrației e în recul, din cauza victoriilor Hamas sau ale Frăției Musulmane. V.A. : Și astea, spuneți dumneavoastră, sunt reacții la compararea cu Occidentul. A.M.P. : Reacții. Odată ce modernizarea începe undeva și odată ce acest set de valori triumfă undeva, ele nu mai pot fi ignorate de nimeni, nu mai există nimeni care să mai aibă „luxul“ autarhiei. Puțini oameni își pot permite acest lux de a se organiza tradiționalist. În rest, existența unei civilizații, care este superioară ca
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Franța, iar critica este extrem de favorabilă. Lucru important: indianiștii nu au fost ofensați - îl consideră un „document autentic” despre viața modernă din Bengal... Mai sper încă să obțin o subvenție de la Caisse de la Recherche Scientifique; sper doar, căci intrigile pot triumfa întotdeauna 8... Nu îmi spuneți nimic despre cartea dvs. șsubl. S.W.ț Ați terminat-o? Textul de la Amsterdam 9 și articolul pe care mi l-ați dat m-au interesat enorm. Aștept cartea dvs. pentru a scrie un articol
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dar nu, am ales alta: dragă domnule Wikander, am pus în dvs., ca și dl Dumézil, ca noi toți cei care vă suntem prieteni și vă admirăm, am pus în dvs., spuneam, încrederea șïradț mea astfel încât, cu ajutorul lui Indra, să triumfați în această cursă! Să triumfați, cu alte cuvinte, să nu vă ocupați de altceva decât de performanța care trebuie desăvârșită, vreau să spun de volumul gros pe care îl veți scrie: în cursă, alergătorul trebuie să alerge fără să privească
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dragă domnule Wikander, am pus în dvs., ca și dl Dumézil, ca noi toți cei care vă suntem prieteni și vă admirăm, am pus în dvs., spuneam, încrederea șïradț mea astfel încât, cu ajutorul lui Indra, să triumfați în această cursă! Să triumfați, cu alte cuvinte, să nu vă ocupați de altceva decât de performanța care trebuie desăvârșită, vreau să spun de volumul gros pe care îl veți scrie: în cursă, alergătorul trebuie să alerge fără să privească în jurul sau înapoia sa, nici
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
prea adeseori mai zeloși decît stăpînii. În Arhipelagul Gulag, Alexandru Soljenițîn pledează, cum e firesc, pentru un proces al comunismului și argumentează: "Din vremuri imemoriale, ideea pe care oamenii și-o formează despre dreptate este alcătuită din două jumătăți: virtutea triumfă, iar viciul este pedepsit. Am avut norocul să apucăm acele vremuri cînd virtutea, deși nu triumfă, nu mai este hăituită cu cîini. Bătută, jigărită, virtutea, îmbrăcată în zdrențe, este lăsată să intre, să se așeze într-un colț, numai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un proces al comunismului și argumentează: "Din vremuri imemoriale, ideea pe care oamenii și-o formează despre dreptate este alcătuită din două jumătăți: virtutea triumfă, iar viciul este pedepsit. Am avut norocul să apucăm acele vremuri cînd virtutea, deși nu triumfă, nu mai este hăituită cu cîini. Bătută, jigărită, virtutea, îmbrăcată în zdrențe, este lăsată să intre, să se așeze într-un colț, numai să nu crîcnească. Nimeni însă nu îndrăznește să scoată o vorbă despre viciu. Da, virtutea a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În agricultură. În comunism, fiecare trăiește din munca propriilor lui brațe! În sfârșit, În 1962, s-a anunțat, Într-o atmosferă de sărbătoare națională, Încheierea colectivizării (În timp ce În Polonia și Ungaria se procedase după 1956 la o parțială „decolectivizare“). „Socialismul“ triumfase În România pe deplin, la orașe și la sate! Cu alte cuvinte, proprietatea privată Își Încheiase existența. Au rămas parcele necolectivizate la deal și la munte, ca și unele mici ateliere sau magazine. Ponderea lor a fost Însă neînsemnată. Socialismul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În România pe deplin, la orașe și la sate! Cu alte cuvinte, proprietatea privată Își Încheiase existența. Au rămas parcele necolectivizate la deal și la munte, ca și unele mici ateliere sau magazine. Ponderea lor a fost Însă neînsemnată. Socialismul triumfase Într-adevăr pe deplin la orașe și sate. Mai rămânea ca românii să achite și nota de plată; au tot achitat-o până În 1989 și, ținând seama de consecințe, continuă să o achite și astăzi, și o vor mai achita
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
identității naționale, aproape anulate În jurul anului 1950. Moartea lui Stalin În 1953, urmată de deschiderea, dar și de inconsecvențele lui Hrușciov, a ușurat ascensiunea și proiectele lui Gheorghiu-Dej. A fost un tip machiavelic; cu abilitate și lipsă de scrupule, a triumfat În interior și și-a asigurat și În afară o anumită libertate de mișcare. Marea lui lovitură a fost În 1958, când a reușit să obțină de la Hrușciov retragerea trupelor sovietice din România. Începând din acest an, orientarea „românească“ s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au mobilizat pentru alegerea lui Iliescu, pe care mulți dintre ei Îl combătuseră până atunci cu Înverșunare. Aveau de ales, potrivit propriei lor logici, Între „rău“ și „foarte rău“ și s-au dus la vot pentru a ajuta răul să triumfe asupra răului mai mare. În fapt, judecând lucrurile la rece, Vadim nu avea nici o șansă de a obține substanțial mai mult decât În primul tur. Iliescu deja Îl devansase cu opt procente, iar cea mai mare parte a voturilor celorlalți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a sili cultura românească să sară cât mai multe etape, Înălțând-o pe «plan mondial», dovedind puterea de creație a geniului românesc.“ <endnote id="5"/> Acesta era proiectul pe care și-l asumase și Eliade. Chiar atunci când În lume a triumfat specializarea — tot mai strictă cu fiecare generație —, românii au continuat să producă remarcabile specimene de savanți universali. Tonul l-a dat Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitor al Moldovei la 1710-1711 și refugiat apoi, În urma unui război nenorocos cu turcii, În Rusia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Apus, de aproape un secol. De aceasta, e drept, s-au izbit și spirite ca Holban, Camil Petrescu și mai ales doamna H.P. Bengescu, boicotată de critica literară, moartă în anonimat și sărăcie, pe când autori excelenți de mâna a doua triumfau prin premii, ample studii sau operele complete. Acuzată că „nu știe limba română”, această primă curajoasă cercetătoare, în roman, a psihologiilor abisale! Ei bine, după ce am anunțat cariera, să vi-o povestesc! 2 Înainte de a debuta prin roman, în septembrie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am scris două dintre romanele mele cele mai dense, mai originale: Îngerul de gips și Bunavestire. Or, ce semn mai categoric, mai clar, al libertății poate exista mai acut decât creația?! În timp ce mulți mă compătimeau sau doar mă ocoleau, eu... triumfam în clara mea singurătate socială, izbăvit, printre altele, și de „ambiție”, dacă prin ambiție înțelegem în primul rând acel „motor psihologic” care ne împinge să acordăm prioritate statutului social, jertfindu-i multe lucruri și deziderate pe care ni le inculcă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
alegere, femei și copii? Dorința de a afla care a fost soarta Scripturii în țara Scripturii, de a surprinde in vivo ce se întâmplă cu Cel Fără de Sfârșit, atunci când este amestecat prea îndeaproape în treburile noastre, a sfârșit prin a triumfa asupra inhibițiilor mele. Unde mi-aș fi putut satisface mai bine această curiozitate indiscretă, pe care n-o consider nesănătoasă, dacă nu în punctul de receptare a mesajului divin, acolo unde trei vise visate în același pat s-au transformat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
înmânată, transmisă lumii de către două mii de ani de psalmodieri, de orații și de miniaturi colorate, e fiul nostru. Fără retușurile autosugestiei, fără toate aceste ofrande ale tandreței și ale dorinței umane, nu e chiar sigur că Hristosul credinței ar fi triumfat asupra lui Ioshua personaj istoric, și că, în loc să dăm peste primul, nu ne-am ciocni la tot pasul de acest rabin extravagant pe care unele pasaje ne lasă, destul de imprudent, să-l întrevedem: un emergumen care se și vede pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
El făptuiește. Împlinește niște dorințe. Duce până la punctul perfecțiunii programul Scripturilor. Desigur, înlocuind Legea cu credința, el face inoperantă prefigurarea evreiască, o trimite la muzeu, lăsând-o doar ca amintire, dar finalmente, fratele mai mic n-a făcut oare să triumfe cauza fratelui mai mare? Și, pentru aceasta, n-ar avea dreptul la o eternă recunoștință din partea poporului ales? Nu eram departe de a-mi însuși această viziune euforizantă și disculpantă. Dar ea nu rezistă unei contralecturi evreiești a istoriei, ca
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
comunicat, într-o seară de vară, sub un aer înstelat, fiorul sacrificiului, dorința de a fi el însuși, într-o zi, Servitorul în suferință? Omul îndurerat victimă a compatrioților săi ingrați, răscumpărat în cele din urmă prin suferința lui și triumfând o dată pentru totdeauna? Oricât de fantezistă ar fi, această viziune este fundamentată din punct de vedere geografic și mai aproape de datele documentare decât s-ar părea. Ne-am făcut un obicei din a-l opune pe păgân creștinului, uitând că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]