7,094 matches
-
la o minune: nimeni nu schița vreun gest, nu se vedea vreun rictus în colțul gurii, nimeni nu a scos măcar un sunet, era ca la un spectacol cu o manechină care defila pe un podium. Cei care veneau pe trotuar dintr-o parte și alta se opreau în loc și o priveau. La un moment dat a venit repede prin spatele ei un bărbat cu o uniformă bleumarin, probabil era paznicul sau portarul spitalului, a întors-o din drum, arătându-i
O ZI DE PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366190_a_367519]
-
colectiviste moștenite ancestral. E nevoie de o mică pauză, simte asta și cu de la sine întreprindere își întrerupe povestirea, își cere scuze pentru câteva minute, iese pe peluza din fața casei, mai încolo dă binețe unor tineri care se scurg pe trotuar, niște copii mai mici tăvălesc o păpușă Barbie pe care o plimbau într-un cărucior și fac o hărmălaie când la această acțiune se “aliază” și o cățelușă maronie cu dungi albe, o Collie am înțeles, o Lassie la scară
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
nu furia neputinței îmi devora copilăria, ci indiferența ta, tată, tăcerea ta. ca să nu mor, îmi închipuiam că sunt amare și stricate, aveau viermi și putreziciune și puțeau... în loc de glazură, înverzea mucegaiul. nici o lacrimă nu ajungea acasă; spăla obraji și trotuare și-mi golea izvoarele de ploaie și sânge de pe muntele de sare crescut din fiecare suspin la rugăciunea de seară. De ce ai plecat fără să-mi răspunzi? Cădeau poveri pe umerii unei așteptări confuze, amestecate cu teama nedefinită a nenorocirii
DE CE NU M-AI IUBIT? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351955_a_353284]
-
ironie fină( Cuvintele-s false cochete-n baston), exaltă în viziuni convulsive împletite cu stările diverse ale închipuirii, pentru ca în final să creeze un scenario liric origina: “Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de întuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri,“ ( Farmec viu). Jocul dintre sacru și profane din poemele Marinelei Preoteasa dă un aer de coerență ontologică, în care luciditatea și revelația se amestecă în chip miraculous: “Ne răzvrătim în clipa disperării,/ în lumea asta
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351980_a_353309]
-
grotescul, bădărănia și instigarea directă la ură revanșardă! Au fost eliminate, cu mici excepții, temele formative, artele frumoase, manifestul iubirii, duioșia, tandreța, frumusețea ca stare de spirit, caritatea, buna cuviință, smerenia și toleranța. Strada a devenit o junglă umană. Agresivitatea trotuarului, nesimțirea automobilistului, insolența omului de ordine, kitchul omniprezent, extravaganța și exhibiționismul, toate, în parte sau la un loc, agresează la tot pasul bunul simț comun, schilodesc pudoarea naturală și inhibă violent reacția individuală de autoapărare. Taraba publică mediatică insistă pe
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
din '77 și mi-a fost teamă. Te-ai integrat ușor în climatul Capitalei? Constantin LUPEANU: Ajungând în București dintr-un oraș bine construit și întreținut, n-am avut momente de rătăcire. Îmi plăcea să cred că simt aievea pe trotuare urmele unor oameni plecați din Craiova, bărbați puternici ca Mihai Viteazul, iluștri ca Nicolae Titulescu, geniali ca Theodor Aman și Marin Sorescu, de exemplu. În capitală mă simt bine, iar pentru a mă face înțeles și a elimina zâmbetul miticesc
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
tuta ailaltă! S-o vezi pe-a mea! Când trece pe Magheru se oprește circulația! O dată la dus și de două ori la întors! Știți, la patru dimineața e mai greu! Face opturi, mai vede câte un zălud staționând pe trotuar. Trebuie să-l ocolești! Se distrează și ei, micuții... - Ei, sigur, are și ea, acolo un venit! Normal. Abia e la început. O aranjează soacră-mea! Asta, femeie! *** - Cu mormolocul... nimic nu făceam ! Toată ziua plecat prin delegații... Parlamentare! De
TABLETA DE WEEKEND (64): EI, LASĂ, NU-I CHIAR AŞA DE RĂU ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350532_a_351861]
-
Manuscris > Povestiri > BRUNO ȘTEFAN - PĂRINTELE VICHENTIE Autor: Bruno Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Gerul năpraznic și zilele mohorâte de la jumătatea lunii ianuarie îi țineau pe cei mai mulți oameni în casele lor. Gheața de pe trotuare nu fusese îndepărtată de angajații primăriei și devenise periculoasă din cauza mormanelor de zăpadă aruncate de pe străzi, care îngustau circulația pietonilor. Părintele Vichentie înainta cu greu printre ele și își dădu seama că nu va ajunge prea repede la mitropolie. Se
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
i-a căzut peste picior lovindu-l și pierzându-și echilibrul s-a prăvălit cu toată greutatea peste piciorul accidentat. A auzit osul cum s-a rupt și nu s-a mai putut ridica de jos. S-a târât până pe trotuar, trăgând după el sacoșa cu vin și icoane. Un trecător s-a grăbit să-l ajute să se ridice și înțelegând că nu poate, a sunat la Salvare. Observând cu câtă grijă își verifică sticlele de vin, a bănuit că
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
din tot ce s-a întâmplat astfel că se văzu trasă cu forța de o mână și de gulerul paltonașului mototolit și murdar de mâzgă, târâtă prin mulțimea de soldați și de civili ce-i împingeau și îi loveau până pe trotuarul de dincolo de Inter. Când era convinsă că o va trânti la pământ cu aceeași forță, își adună ultimele puteri să strige după ajutor, însă el a privit-o crunt o fracțiune de secundă și i-a adresat un singur cuvânt
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
o țară cu o antichitate și o istorie de invidiat! Totul impresionează în Italia, începând de la acei arbori uriași, o specie de pin, cu coroanele frumos toaletate, care se înalță ca niște ciuperci uriașe cu pălăriile verzi, împodobind parcurile sau trotuarele străzilor, iar alteori dominând pe alocuri crestele montane. Cu excepția lanțului muntos al Alpilor din nordul țării, spre sud munții sunt lipsiți de păduri, fiind alcătuiți mai mult din roci marine care pe țărm uneori dispar abrupt în valurile înspumate ale
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
o matahală plină de table a căzut peste ea luându-i răsuflarea. Dar numai atât! După câteva minute, nedumerită, Silvia se mișcă puțin ca să nu moară sufocată, iar namila căzu pe podea cu un zgomot asemănător unor tingiri aruncate pe trotuar. Nu gemu și nici nu încercă să se ridice, mai ales că, așa cum a observat Silvia, înainte de a răcni, avea un topor înfipt în cap. În cameră se produse un taifun. Toată lumea scotea țipete pe diferite voci, se agita și
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
și lăsând o treime din locuitori sub cerul liber.Într-o noapte pe la 12:30,însoțindu-l pe Samuel cu track-ul,rulăm pe strada Cicero,în nordul orașului... și înainte de a intra pe autostradă,vedemo negresă care mergea singură pe trotuar, tot în direcția noastră,îmbrăcată cu un pardesiu din blană. „Pariez că nu are nimic sub pardesiu!”zice Sami.Și într-adevăr,când am trecut prin dreptul ei,aceasta și-a dat pardesiul la o parte,oferindu-și „intimitatea”și
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
bucurie când mă vede întorcându-mă. Unul din vecini a fost în stare să-și omoare câinele în bătaie pentru o pasăre. - Găina e pentru mine mă' să știi! Altădată eram în București, căutând o adresă, când am văzut pe trotuar un câine scuturându-se și tremurând din toate mădularele. Parcă ar fi vrut să vomită, să tușească, îi curgeau bale, de-abia se ținea pe picioare. Un câine care trăgea să moară. A fost otrăvit, mi-a zis cineva. Numai
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
terase protejate de umbrare mari. Geamurile și ușile sunt protejate și ele cu jaluzele metalice. Acoperișurile sunt făcute în special din olane de țiglă, iar pe multe dintre ele sunt instalate panouri solare care asigură apă caldă. De-a lungul trotuarelor diferiți pomi fructiferi ori copaci ornamentali, destui curmali. Printre vile, rândunici jucăușe străpung aerul fierbinte pe lângă noi parcă să ne arate abilitățile lor de zbor. Vineri, 22 iunie. Plecați de la 6:30 dimineața cu autocarul în sud pe autostrada spre
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
cerul într-un vis visceral de zăpadă purificată ! Impactul cuvintelor în crearea poeziei doar din delicate tușe picturale, fără de violența pe care viața o aruncă, impudică, în lumea reală. Astfel, realitatea capăta valențe poetice, livrești. “ la mine pe strad ă trotuarul are altfel de bolovani” (...) “plîng cu un ochi” ! Dar nu pe stradă, ci în suflet, vrea el să ne spună cu instrumentele artei poetice ! Obsesia ochiului interior îl obseda și pe Nichita Stănescu... care considera ochiul ca pe o pecete
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
2012 Toate Articolele Autorului Errare humanum est, sed perseverare diabolicum Toți avem greșeala vieții Ca emblemă-a tinereții. Ferice-acel ce-a reușit Să nu repete ce-a greșit! "Săteancă ialomițeancă" Într-un sat îndepărtat Șoseaua s-a asfaltat. Din păcate trotuarul Are mărăcini cu carul. Căldură mare, măi frate! Și cum alergam de zor, Tot cu treburi astă vară, M-am bronzat la semafor Așteptând să treacă-o fiară. Postdecembriști Democrați se cred cu toții, Se fură ca mafioții! Chiar și cei
EPIGRAME de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351667_a_352996]
-
A înțeles că nu mai poate domina și, mai grav, că este la mâna lor, la o adică. A înghițit în sec și a ieșit umil, strângând sub braț borseta cu puțina și necinstita agoniseală... A parcat mașina afară, pe trotuar, destul de nehotărât și descurajat de aceste amintiri destul de proaspete în timp. Nu dorea să fie văzut aici, dar altă modalitate nu a găsit. Prin depuneri în cont de către altă persoană, a văzut ce se poate întâmpla. Iar Luca a refuzat
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
niște domnișoare, pe tocuri cui, mânuind lopeți de 3-4 ori mai late decât dimensiunea bazinului lor...și mă dezgustă gândul că toți bărbații din firmele astea tari, cu renume, sunt niște...”protejați”...de-au ajuns fetișcanele la dat zăpada de pe trotuar). E așa de cald la mine în casă...stau în tricou. Sunt fericită încă...Nu m-am dezlegat de la rețeaua orașului, ca să umblu cu trei pulovere, ca “fericiții” cu centrală. Probabil vor plăti mai puțin la întreținere...dar vor da
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
cu colții rânjiți, clipa când aveam să cad pradă disperării. M-am oprit brusc în mijlocul străzii pustii. De ce aș fi mers acasă? Nu mă mai aștepta nimeni acolo! Tania, iubita și frumoasa mea Tania, plecase! M-am așezat pe bordura trotuarului. Se formaseră mici pârâiașe pe marginea străzii și acum îmi inundau pantofii. Am zâmbit... Dintr-o scuzabilă neglijență, îmi pusesem o încălțăminte ușoară, de ... Citește mai mult Era o seară bântuită de nori, picuri reci de ploaie și de starea
LUCIAN DUMBRAVĂ [Corola-blog/BlogPost/346713_a_348042]
-
cu colții rânjiți, clipa când aveam să cad pradă disperării.M-am oprit brusc în mijlocul străzii pustii. De ce aș fi mers acasă? Nu mă mai aștepta nimeni acolo! Tania, iubita și frumoasa mea Tania, plecase! M-am așezat pe bordura trotuarului. Se formaseră mici pârâiașe pe marginea străzii și acum îmi inundau pantofii. Am zâmbit... Dintr-o scuzabilă neglijență, îmi pusesem o încălțăminte ușoară, de ...
LUCIAN DUMBRAVĂ [Corola-blog/BlogPost/346713_a_348042]
-
cu colții rânjiți, clipa când aveam să cad pradă disperării. M-am oprit brusc în mijlocul străzii pustii. De ce aș fi mers acasă? Nu mă mai aștepta nimeni acolo! Tania, iubita și frumoasa mea Tania, plecase! M-am așezat pe bordura trotuarului. Se formaseră mici pârâiașe pe marginea străzii și acum îmi inundau pantofii. Am zâmbit... Dintr-o scuzabilă neglijență, îmi pusesem o încălțăminte ușoară, de vară. La câteva blocuri distanță, se auzea sunetul strident și enervant al unei sirene oficiale; o
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
târziu sau mai devreme, o ușă trântită, o privire... Dar eu nu sunt filosof și nu fac dezbateri de nici un fel. Eu constat, simt... La fel ca atunci, în seara aceea înnorată și umedă, în care stăteam pe bordura unui trotuar pustiu. S-a așezat pur și simplu lângă mine, cu gestul firesc cu care te-ai așeza în parc pe o bancă, într-o zi de vară însorită. Părul ud îi cădea în plete peste umeri iar câteva șuvițe i
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
și nici pustiul ultimelor zile. Renăscusem! Clopotul din turnul bisericii vesti miezul nopții. Vântul începu să bată mai furios. Norii cei mai negrii făcură boltă pământului iar ploaia se înteți. Jumătate din sufletul meu se ridică de pe bordura rece a trotuarului și, pentru o clipă, am trăit sentimentul înnebunitor de pierdere irecuperabilă, de marasm cumplit și am simțit în gură gustul de noroi al morții. Dar numai pentru o clipă, căci în momentul următor mâna ei se-ntinse înspre mine. - Vii
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
-mi vorbea ca unui copil, era alb și el. - Haide, Iannis, fii puțin atent, da? Deci, dacă mingea galbenă o punem în găletuța galbenă, pe cea albastră în găletuța albastră, unde vom pune mingea portocalie, Iannis? Ploua, ploua într-una... Trotuarul era umed, șoseaua era umedă, norii erau și ei umezi, chiar și buzele ei... Cât era de întuneric și, Doamne, cum mai scârțâia ușa aceea cu lemnul mâncat de carii. Da, dar ea avea niște ochi triști, foarte triști, iar
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]