6,704 matches
-
adineauri. Am mers ca un lunatic, scotocind fiecare viroagă. Simțeam că pic din picioare de oboseală și de foame, dar poate cel mai tare de frică. <Ce am să pățesc, fiindcă nu m-am prezentat cu caii pentru a duce tunul la cazarmă și acum uite că nu-i mai găsesc?!> Când am ajuns pe creasta dealului, am văzut că drumul duce spre un sat hăt departe. Peste o vale lungă. Abia se zăreau casele. Trecuse de amiază. Ce mi-am
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
eu am cerut permisiunea să raportez. În loc să asculte raportul meu, a întrebat: „Măi Traistă, ai adus caii?” „Adus, să trăiți!” „Îs întregi?” „Întregi, să trăiți! Numai căăă...” „Că ce?” „Au coama puțin pârlită”. „Și din această cauză nu pot trage tunul? Măi, să fie!... Traistă, fugi la cai și ai grijă de ei. Îi faci ca nou născuți! Priceput-ai? Au ba?” „Priceput, domnule căpitan. Să trăiți!” - a răspuns Traistă, cu sufletul la gură. I se citea bucuria pe chip, pentru că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mă împăunez cu meritele mele. De fapt, nu a fost decât o hotărâre de moment, pentru a ieși din necaz. Ce mi-am zis atunci? „Fie ce-o fi. Chiar și doi măgari de-ar fi să-i înham la tun, dar de ieșit de aici trebuie să ies!” Așa s-a făcut de am legat tânjala boilor de tun și cu cei doi plăvani am ajuns la cazarmă... ― Nu e împăunare, sergent. E o relatare a gândirii tale din acele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
necaz. Ce mi-am zis atunci? „Fie ce-o fi. Chiar și doi măgari de-ar fi să-i înham la tun, dar de ieșit de aici trebuie să ies!” Așa s-a făcut de am legat tânjala boilor de tun și cu cei doi plăvani am ajuns la cazarmă... ― Nu e împăunare, sergent. E o relatare a gândirii tale din acele momente deosebite și soluția pe care ai găsit-o pentru a ieși din impas... Ce vom face în zilele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Dumitru... ― Atunci știu ce mă așteaptă. Să ne dea Dumnezeu sănătate și le-om trece pe toate... Mijlocul verii, cu călduri care topeau parcă și gândurile către cei dragi, i-a găsit pe „moșnegi” - cum singuri s-au botezat - lângă tun, așezați fiecare la locul lui și executând comenzile comandantului, care curgeau ca o grindină... Finalul era acel banal strigăt: „Foooc!” „Acum, această treabă este ca o apă ce curge în făgașul ei și din când în când tresaltă peste câte
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
le-a intrat în oase și orice mișcare este o luptă pentru a învinge un val de mâl prin care sunt nevoiți să înainteze... Într-una din seri, Dumitru l-a întrebat pe Todiriță; ― Cum ți se pare armata la tunuri, vere? ― Dacă știam că e atât de grea, nu te mai rugam să mă iei cu tine. La infanterie e drept că cam alergi toată ziua și sapi mereu locașuri de tragere. Da’ una-i locașul infanteristului și alta-i
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Dacă știam că e atât de grea, nu te mai rugam să mă iei cu tine. La infanterie e drept că cam alergi toată ziua și sapi mereu locașuri de tragere. Da’ una-i locașul infanteristului și alta-i al tunului. Și apoi pușca - chiar de-i pușcă mitralieră - îi de o mie de ori mai ușoară decât un balaur de tun! ― Știi tu cum se spune? ― Cum? ― Că pasărea pre limba ei piere. Așa că, dacă ai vrut să te faci
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cam alergi toată ziua și sapi mereu locașuri de tragere. Da’ una-i locașul infanteristului și alta-i al tunului. Și apoi pușca - chiar de-i pușcă mitralieră - îi de o mie de ori mai ușoară decât un balaur de tun! ― Știi tu cum se spune? ― Cum? ― Că pasărea pre limba ei piere. Așa că, dacă ai vrut să te faci tunar, acum du ți crucea. Și încă n-ai ajuns pe Golgota, băiete! ― Adică ce vrea să însemne asta? ― Nu mare
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de instrucție? ― Și iarăși mă întorc și spun - l-a făcut atent Dumitru. ― Ce mai vrei să zici? ― Că ce își face omul cu mâna lui nici dracul nu poate desface. ― Apoi, măi Dumitre, dacă ești ajutor de comandant de tun, nu ierți pe nimeni, cum văd eu. Nici frate de ți-ar fi. ― Asta-i armata, Todiriță... Altu-i necazul, frate. ― Care-i oful tău, Dumitre? ― Când om scăpa de pacostea asta, să ne ducem și noi acasă, ca să ne vedem
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu crezi că nu ai dreptate. Și asta v-o spun fiindcă mi s-a întâmplat chiar mie. După ani buni trecuți de când terminasem armata de drept, m-am întâlnit în tren cu sergentul care era ajutor de comandant de tun. Apoi, câte zile amare mi-a făcut omul acesta, să nu mă întrebați! Când l-am văzut, însă, pe culoarul vagonului, căutând un loc, am deschis ușa compartimentului și l-am invitat lângă mine. Și ce credeți? Mai aveam vreo
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prin momente dificile, fiindcă nu înțelegea anumite comenzi pe care nu le-a auzit la infanterie. Norocul lui a fost Dumitru, care îi explica în amănunt toate acestea... Așa a ajuns să fie unul din cei mai buni încărcători de tun din baterie. ―Todiriță, băiete. De instruit te-am instruit. De plâns la despărțirea de camarazii noștri ai plâns. Acum nu avem alta de făcut decât s-o luăm pe scurtătură, cum s-ar spune, ca să ajungem cât mai repede la
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
s-o luăm pe scurtătură, cum s-ar spune, ca să ajungem cât mai repede la gară - l-a luat în primire Dumitru. ― Să știi, Dumitre, că cu instruirea ai dreptate. Dacă nu ședeam lângă tine, m-aș fi uitat la tun ca mâța în calendar. ― Tot îs buni și verii la ceva. Asta înseamnă că la gară ai să dai și tu un țoi de rachiu, ca orice bun creștin. ― Da’ ce? Numai creștinii beau rachiu? Beau și păgânii. Așa că țoiul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
noastră? ― Se vede treaba că îți place milităria ca la motan smântâna. ― De unde până unde am ajuns eu milităros, omule? ― N-ai ordonat tu: „Ia vezi la ce oră ne putem îmbarca spre destinația noastră”? Parcă am fi îmbarcat un tun sau o baterie întreagă, nu alta. ― Da, da. Ai dreptate, m-o cam luat gura pe dinainte. ― Lasă că orice învăț are și dezvăț. Te-oi vedea eu la iarnă cum te îmbarci în sanie și te duci la pădure
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-i ducă cum ne-o dus pe noi în noă sute cinșpe... Că în răzbel te duci, da’ cine știe dacă te mai întorci... Parcă și acum simt țărâna ceea zvârlită peste noi de obuzu’ care o explodat chiar în fața tunului nostru. Noroc că o vinit brancardierii și ne-o scos de sub pământ... Unuia - acela era servant - i-o luat mâna de tot. Din umăr. Mie mi-o rupt numai carnea de pe piciorul stâng, mai gios de genunchi. Da’ doctorii - săracii
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o rupt numai carnea de pe piciorul stâng, mai gios de genunchi. Da’ doctorii - săracii de ei - m-o lecuit...” ... O locomotivă întunecoasă ca un tăciune ofta din când în când în capul unei garnituri de vagoane-platformă pe care erau ancorate tunurile. Înghesuiți într-un vagon de clasa a treia încât abia răsuflau, ședeau tunarii... Așteptau plecarea... „Către care colț al Infernului?” ― Vezi tu? Noi am făcut ceva instrucție - vorba ceea - să-și aducă aminte leatul cum devine chestia cu „Înălțătorrr... distanță
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să te legi cu centura de ceva, că altfel zbori precum corbii din „Viscolul” lui Alecsandri. Și adio baterie! - l-a luat la vale „țârcovnicul”, cum l-au poreclit pe cel care acasă era cântăreț bisericesc. ― Dacă mă leg de tun, omătul care mă acopere are să-mi țină de cald. Dacă dă un ger de cel rusesc get-beget, atunci să te văd cum îți clănțănesc dinții, flăcăule! ― De câte zile stăm aici fără nici un ordin? Se întâmplă ceva, fraților - a vorbit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Dumitre! „Asta era”. ― Vedeți, poate capătă glas amărâtul cela de telefon. Mă duc să văd ce ordine sunt. După o alergătură bună, gâfâind, a intrat la comandantul bateriei. ― Să trăiți, domnule căpitan! În adăpost se aflau și ceilalți comandanți de tunuri. Căpitanul, cu chip înnegurat, a vorbit scurt: ― Am primit ordin să pornim spre vest. Scopul: să asigurăm aripa dreaptă a diviziei. Pregătiți tunurile pentru marș. Peste două ore ne întâlnim la intersecția celor două drumuri de sub cota 408. Aveți vreo
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a intrat la comandantul bateriei. ― Să trăiți, domnule căpitan! În adăpost se aflau și ceilalți comandanți de tunuri. Căpitanul, cu chip înnegurat, a vorbit scurt: ― Am primit ordin să pornim spre vest. Scopul: să asigurăm aripa dreaptă a diviziei. Pregătiți tunurile pentru marș. Peste două ore ne întâlnim la intersecția celor două drumuri de sub cota 408. Aveți vreo întrebare? Nimeni nu a îndrăznit să rupă tăcerea, deși unora le-a încolțit gândul: „Asta înseamnă retragere!”... ― Executarea! - a fost ultimul cuvânt al
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
al căpitanului, cu privirea dusă spre felinarul atârnat de bagdadia adăpostului... Au salutat scurt și au ieșit. Nu au schimbat decât o vorbă două din mers, neîndrăznind nici unul să pronunțe cuvântul retragere... ― Ei? Care-i porunca? - au întrebat cei din jurul tunului. Dumitru, cu răsuflarea precipitată, a răspuns: ― Pregătiți tunul pentru marș. Trebuie să plecăm îndată, pentru a ajunge la timp sub cota 408!... Toți au început să se miște pe lângă tun ca furnicile în mușuroi. Cel mai greu le-a fost
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de bagdadia adăpostului... Au salutat scurt și au ieșit. Nu au schimbat decât o vorbă două din mers, neîndrăznind nici unul să pronunțe cuvântul retragere... ― Ei? Care-i porunca? - au întrebat cei din jurul tunului. Dumitru, cu răsuflarea precipitată, a răspuns: ― Pregătiți tunul pentru marș. Trebuie să plecăm îndată, pentru a ajunge la timp sub cota 408!... Toți au început să se miște pe lângă tun ca furnicile în mușuroi. Cel mai greu le-a fost să-l scoată din locașul de tragere. După
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cuvântul retragere... ― Ei? Care-i porunca? - au întrebat cei din jurul tunului. Dumitru, cu răsuflarea precipitată, a răspuns: ― Pregătiți tunul pentru marș. Trebuie să plecăm îndată, pentru a ajunge la timp sub cota 408!... Toți au început să se miște pe lângă tun ca furnicile în mușuroi. Cel mai greu le-a fost să-l scoată din locașul de tragere. După o vreme, s-a auzit glasul lui Todiriță: ― Suntem gata de drum... Calea până la locul de adunare s-a dovedit destul de anevoioasă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a auzit glasul lui Todiriță: ― Suntem gata de drum... Calea până la locul de adunare s-a dovedit destul de anevoioasă... Când au ajuns, abia suflau. Căpitanul i-a luat în primire: ― Lipsește cineva? Nu ați uitat nimic la plecare? În avangardă, tunul comandat de sergentul major Dumitru Dinsus, însoțit de grupa de pușcași destinată în acest scop. În ariergardă, o grupă de pușcași. Pentru ocuparea locurilor, aveți un sfert de ceas. Executarea! Când, cu mare trudă, au reușit să execute ordinul, căpitanul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Executarea! Când, cu mare trudă, au reușit să execute ordinul, căpitanul a comandat cu voce obosită: ― Înainteee, marș! După un drum ucigător de câteva ore, căpitanul a ordonat oprirea. ― Scoateți hrana rece și mâncați. Plecarea, peste un ceas... Cei de la tunul lui Dumitru s-au adunat în jurul lui. Au început să cotrobăiască prin sacii de merinde. Tot ce aveau prin saci era aproape înghețat: conservă, bidonul cu apă... Până și coaja de pâine. Doar pesmeții au scăpat de îngheț. ― Mă fraților
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de uzură. Pregătiți-vă de drum și plecați imediat. Sergent-major Dinsus, organizează bateria pentru marș. ― Am înțeles, domnule căpitan. Până ce bateria a fost gata de drum, cei din avangardă s-au pierdut deja în întuneric... Căpitanul a adunat comandanții de tun: ― Plecăm. Să fie liniște deplină pe traseu. La tunuri! Când totul a fost gata, cu un oftat adânc, căpitanul a ordonat plecarea. Convoiul se târa ca un miriapod, lăsând în urmă o dâră neagră, lucru foarte periculos. Pe timp de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Sergent-major Dinsus, organizează bateria pentru marș. ― Am înțeles, domnule căpitan. Până ce bateria a fost gata de drum, cei din avangardă s-au pierdut deja în întuneric... Căpitanul a adunat comandanții de tun: ― Plecăm. Să fie liniște deplină pe traseu. La tunuri! Când totul a fost gata, cu un oftat adânc, căpitanul a ordonat plecarea. Convoiul se târa ca un miriapod, lăsând în urmă o dâră neagră, lucru foarte periculos. Pe timp de zi, ar fi fost luați din urmă precum coteiul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]