3,940 matches
-
să se facă ceva împotriva lui câtă vreme se aflau ei în preajmă. Se întoarse gata să se repeadă la grăsan, dar, deodată, rămase țeapăn când îl înșfăcară niște mâini violente, în timp ce altele, încă și mai huliganice, îi scotociră buzunarele, ușurându-l de tot câștigul. Ca de la o mare distanță, îl auzi din nou pe grăsan: - Nu fi naiv. Nu e nimic neobișnuit în ceea ce s-a întâmplat. Toți jucătorii au fost storși. Au fost alungați nu numai de la joc, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
el că îi va acoperi fărădelegea. Ajuns la Cernavodă, beneficiind de ora matinală s-a deplasat pe malul canalului într-un loc ascuns vederii, aruncând în apă conținutul bagajelor, nu înainte de a lega un bolovan de sac, luat de pe mal. Ușurat de povara bagajelor s-a deplasat la locuința părinților care văzându-l au rămas stupefiați. Totuși pentru a motiva existența valizei goale a spus că a venit să-și ia cărțile, iar existența sprayului , ca fiind uitat de Aurica. În urma
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
egoismul. Este o deosebire între acela care acționează împins de pasiune, o dată sau ocazional, pentru că nu reușește să se stăpânească din slăbiciune, și acela care face din propria desfrânare o obișnuință. Climatul de excitare sexuală în care trăim astăzi, nu ușurează încercarea de a face ordine în acest domeniu. Însă, merită să ne angajăm. Ordinea care se impune în acest domeniu este premiza necesară, ca omul, prin dăruirea sa generoasă și prin iubirea pentru ceilalți, să fie cu adevărat fericit. Iubirea
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
să-mi aparțină, și ca impresia de nesiguranță pe care o am să nu fie altceva decât o viclenie a instinctului meu de conservare, o încercare, de care nu sânt pe deplin conștient, de a mă menaja, de a-mi ușura situația în propriii mei ochi sau de a pune măcar o îndoială în locul explicațiilor pe care nu izbutesc să mi le dau. În orice caz, nu-i mai iau în derâdere pe cei ce vorbesc de infern; există infernuri trăite
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Era atât de smerit că nu-l puteam refuza. Și, ca să fiu sincer, vroiam să scap cât mai repede de corvoada pe care o presupunea operația respectivă. Apoi, am început să-i vorbesc chiar cu plăcere, cu impresia că mă ușuram, debarasîndu-mă de trecutul meu ca de o haină uzată, și că într-o zi în locul amintirilor sâcâitoare va exista o mare și frumoasă pată albă pe care o vor spăla valurile și o va încălzi soarele. Cât am vorbit, nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
noaptea, până când am găsit undeva în jurul orașului o grotă care fusese probabil o cazemată în timpul războiului. O năpădiseră buruienile, șopârlele și păianjenii, dar mi s-a părut salvatoare. Intram în ea și spuneam tot ce-mi trecea prin cap. Mă ușuram astfel. Câteodată mă umfla râsul văzând o șopârlă care se oprea mirată înainte de a o tuli prin buruieni..." Dar Călugărul n-apucă să-și termine istoria fiindcă Dominic, supărat că fusese întrerupt ceva mai devreme, se răzbună: "Fleacuri", hotărî el
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
din convingere. Cred, de pildă, că avem o imagine greșită despre păcatul originar. Ne place să ne închipuim că ducem pe umeri un păcat de care nu sîntem vinovați, pe care l-au comis alții și pe care ― asta ne ușurează iertarea! ― nici nu-l puteam ocoli fiindcă a fost săvârșit mult înainte de a ne naște noi. În felul acesta ne-am pus la îndemînă o scuză și chiar ne-am îndemnat să ne plângem de milă că am fost nedreptățiți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
iar râsul lor puternic se rostogolea de-a lungul uliței, în vreme ce, furios și umilit, puștanul s-a făcut nevăzut. Marta privea omizile care se târau pe trunchiul bătrân al arțarului, așteptând cu pumnii strânși, dar râsul i-a obosit și ușurat pe pescari. Când au tăcut și s-au întors spre ea, nu mai exista nici urmă de dușmănie în atitudinea lor. Palma pe care Marta i-o trăsese puștanului le plăcuse. "A dracului femeie, ziceau parcă mutrele lor. Ați văzut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
că administrația făcuse tot ce depindea de ea pentru a-l ajuta pe răposat și că la fel va proceda în viitor, veghind lângă- fiecare muribund până în ultima clipă, întrucît nu cunoștea o datorie mai sfântă decât aceea de a ușura viața și moartea bătrânilor de care se ocupa. Și întotdeauna exista o aluzie respectuoasă la mâhnirea cu care Bătrânul urmărea din singurătatea lui suferințele celorlalți, poruncind, când era cazul, ca oglinzile să fie acoperite cu voaluri negre. Mai ales acest
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și am început să vâslesc în direcția cătunului. Eram aproape convins acum, datorită surescitării în care mă găseam, că Moașa o căutase pe Laura, plecând de la mine. "Putoarea, am scrâșnit, nu se poate stăpâni. Sare pe pereți dacă nu se ușurează. Trebuia să-i strig pe coridor: Vino înapoi, să te satur eu, las-o pe Laura în pace". N-aveam absolut nici un motiv cât de cât întemeiat să gândesc astfel, dar noaptea, nervii, sentimentul că făcusem o gafă respingînd-o brutal
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
s-a scurs, pentru Rieux, doar cu drumuri lungi în cele patru colțuri ale orașului, cu tratative cu familiile bolnavilor și discuții cu bolnavii înșiși. Niciodată Rieux nu găsise că e atât de grea meseria lui. Până atunci bolnavii îi ușurau sarcina, i se dăruiau. Pentru prima oară medicul îi simțea reticenți, refugiați în adâncul bolii lor cu un fel de mirare neîncrezătoare. Era o luptă cu care încă nu era obișnuit. Și, pe la ora zece seara, cu mașina oprită în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pe tot orașul, însuși excesul bolii a atras după sine consecințe foarte comode, deoarece a dezorganizat întreaga viață economică și a sporit considerabil numărul de șomeri, în majoritatea cazurilor, aceștia nu puteau fi recrutați pentru treburi cerând inițiativă, dar au ușurat muncile penibile, într-adevăr, începând din acel moment mizeria s-a dovedit mai puternică decât frica, cu atât mai mult cu cât munca era plătită proporțional cu riscul. Secțiile sanitare au putut dispune de o listă de solicitanți și, de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
fost nevoie să fie incinerați chiar morții de ciumă. Dar a fost folosit vechiul cuptor de incinerare care se afla la răsăritul orașului, în afara porților. Pichetul de pază a fost mutat ceva mai departe și un funcționar al primăriei a ușurat mult sarcina autorităților cu sfatul lui de a se folosi tramvaiele care, altă dată, deserveau cornișa maritimă și care stăteau acum neîntrebuințate. În acest scop s-au amenajat vagoanele cu motor și remorcile, scoțându-se din ele scaunele, iar șinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
NEÎNȚELES SUFERINȚA COPILULUI. ȘI, ÎNTR-ADEVĂR, NU E NIMIC MAI IMPORTANT PE PĂMÂNT DECÂT SUFERINȚA UNUI COPIL ȘI OROAREA PE CARE ACEASTĂ SUFERINȚĂ O ADUCE CU EA ȘI RAȚIUNILE PE CARE TREBUIE SĂ I LE GĂSEȘTI. ÎN VIAȚĂ, DUMNEZEU NE UȘURA TOTUL ȘI PÂNĂ ACUM A FI FOST CREDINCIOS NU ERA NICI UN MERIT. ACUM, DIMPOTRIVĂ, DUMNEZEU NE PUNEA LA ZID. ERAM ASTFEL SUB ZIDURILE GROASE ALE CIUMEI ȘI TOCMAI SUB UMBRA LOR UCIGĂTOARE TREBUIA SĂ GĂSIM FOLOSUL NOSTRU. PĂRINTELE PANELOUX REFUZA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și dreptate, de respect pentru cei din jur și astfel am atins nesperata vârstă de 95 de ani. Când mă întâlnesc cu oameni cunoscuți și sunt întrebat ce mai fac, e foarte frecventă această întrebare, ce are rolul de a ușura conversația dintre doi sau mai mulți oameni, răspund invariabil: „Cu tinerețea mă mai iau!”. Unii tac, dar alții mă întrebă direct cum mă simt „ca bătrân”. Fac în așa fel încât, în loc să vorbim de povara bătrâneții și neajunsurile ei, canalizăm
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
A amenințat-o, dând la iveală ce știa și, în același timp, a ademenit-o. Și, întocmai cum scrie la carte, a doua strategie era menită să atingă punctul slab al taberei adverse: în cazul ei, dorința de a-și ușura conștiința. Întotdeauna trebuie să știi care e cea mai mare slăbiciune a adversarului. Bonham știuse probabil că va fi ușor. Întâi puțină muncă de intimidare, apoi afișarea unei blândeți și compasiuni aparente. Era tiparul clasic. Inspectorul de poliție trântește scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pepeni aliniați ca ținte, acești oameni, toți de vârsta lui Shapira sau chiar mai în vârstă, îi puteau da indicații utile instructorului. Shapira tăcea, impresionat de bum-ul răsunător care transforma în mod repetat fructele în terci, fără greșeală. Fu ușurat când se încheie demonstrația și li se dădu drumul tinerilor recruți. Acum bărbații mai în vârstă stabileau strategii, Shapira așezându-se la masă ca egal al celorlalți. Erau doar patru adunați acolo, într-o întâlnire a cărei existență, căzură ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe Uri îngenunchind lângă pat, mâna lui caldă se afla acum pe obrazul ei. —Rănesc tot ce ating. Toți cei de care îmi pasă sfârșesc prin a fi răniți... Maggie simțea cum îi alunecă apa pe gât; părea să-i ușureze durerea, lăsându-i arsura chinuitoare să iasă afară. La naiba, totuși unde ai învățat să lovești în felul ăsta? —Cunoști răspunsul. —Vă luați în serios, voi israelienii, nu-i așa? spuse ea, frecând locul dureros. —Uite. Avea lângă el un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ignatius face zgomot... — Așa și nevastă-mea. Câteodată trebe să plec de acasă. Între noi fie vorba, dacă aș fi altfel de om, câteodată m-aș duce și m-aș îmbăta. — Eu chiar trebe să beau un pic. Mă mai ușurează, înțelegi? Eu unu’ joc popice. Doamna Reilly încercă să și-l imagineze pe micul agent de stradă cu o minge mare de popice și spuse: Îți place să joci? — Popicele-s minunate, doamnă Reilly. Te face să nu te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu ritmul febril al vieții de birou, o adaptare pe care mă îndoiam că o voi putea face. Este desigur adevărat că în scurta mea carieră la Levy Pants am reușit să introduc câteva metode care te ajută să-ți ușurezi munca. Cei dintre voi care, ca și mine, lucrați într-un birou și citiți acest jurnal incisiv în vreo pauză de cafea, sau așa ceva, vă puteți nota câteva dintre inovațiile mele. Adresez aceste observații atât funcționarilor cât și patronilor. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
drept cultură din țesutul creierului uman și apoi l-a transplantat înapoi în creierul aceluiași pacient. Așa a început o revoluție în domeniu - aceasta sugerează potențialul existent de a ajuta pacienții care au creierul afectat, folosind celule stem pentru a ușura anumite boli, cum este paralizia. O altă aplicație ar putea fi tratamentul bolilor de pierdere a funcțiilor creierului, cum este Alzheimer. Ideea de a folosi propriile celule stem ale pacientului pentru a trata același pacient a deschis o nouă posibilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
își asume riscul de a provoca această nouă idee de veni în America. Dar apoi, liderii politici și cei ai corporațiilor și-au unit forțele pentru a-și depăși temerile și a găsi o soluție: restricțiile impuse imigranților au fost ușurate pentru a permite mai multor oameni să intre pe teritoriul țării. Până în 2012, această măsură începea să dea roade. Forța de muncă devenise disponibilă, creștea numărul angajărilor, iar productivitatea era de asemenea, în creștere. O altă provocare implica sistemul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
din carnea ta, pe mâna celor care sunt responsabili pentru faptul că suntem atât de puțini și atât de nenorociți astăzi? Mesrop Mashtots s-ar răsuci În mormânt! Dând ușor din cap, Barsam a rămas În continuare tăcut. Pentru a ușura chinul nepotului său, unchiul Dikran s-a apucat să spună o poveste. — Un arab se duce la frizer să se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
extinde geneza acestui regim. Orice s-ar fi Întâmplat sau nu s-ar fi Întâmplat Înainte de această dată de Început era problema altei epoci - și a altui popor. Armanoush s-a uitat pe rând la ele, mută de uimire. Era ușurată să vadă că membrilor familiei nu le picase povestea aia atât de prost pe cât se temea, Însă nu putea fi sigură că le picase Într-adevăr fisa. E adevărat, nici nu refuzaseră s-o creadă, nici nu o atacaseră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mânia lui Dumnezeu, care spumega dintr-un motiv necunoscut muritorilor. Deși afară vântul biciuia pereții, aici, În casă, era o liniște nefirească. Hovhannes Stamboulian s-a simțit atât de profund descurajat de liniștea aia neobișnuită, Încât aproape că a fost ușurat când a auzit niște sunete venind de jos. Cineva traversa În grabă casa de la un capăt la altul și după aceea Înapoi; pași alarmați, greoi, grăbiți de parcă ar fi fugit de ceva sau de cineva. Ăsta trebuie să fie Yervant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]