2,309 matches
-
satului erau vii și grădini cu pomi. În perioada 1998-2003 localitatea era inclusă în județul Bălți. Confrom recensământului din 2004, populația satului constituie 942 de locuitori, inclusiv 474 bărbați și 468 femei. componența etnică este următoarea: moldoveni/români - 936 persoane, ucraineni - 2 persoane, ruși - 3 persoane și un bulgar. În 2004 în Zgărdești erau 365 de gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării era de 2,7 persoane.
Zgărdești, Telenești () [Corola-website/Science/305220_a_306549]
-
creșterea și îngrășarea vitelor cornute mari. În anii '70 funcționau o școală medie, club cu instalație de cinematograf, ateliere de deservire socială, punct medical, maternitate, oficiul poștal, grădiniță, magazine. În 1989 populația satului constituia 3092 locuitori, inclusiv: 2519 români, 501 ucraineni, 64 ruși și 8 persoane alte naționalități. Primarul satul este Preașcă Elisei (PLDM). În primul tur din cadrul alegerilor locale din 5 iunie 2016 la funcția de primar au fost înscriși 6 candidați. Rezultatele turului în ordine crescătoare sunt: Sinogaci Ion
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
local 6 sunt deținute de către PLDM, 4 de către PCRM și 3 de către PDM: La recensământul din 2004 în Sânereii Noi au fost înregistrate 3341 persoane, inclusiv 1641 bărbați și 1700 femei. Componența etnică este următoare: 2929 locuitori - moldoveni, 355 locuitori - ucraineni, 44 locuitori - ruși, 5 găgăuzi, 2 rromi, alte naționalități - 6 persoane. Fondul locativ este reprezentat de 474 de case (2016) cu o suprafață totală de 24 mii m. În 2004 existau 1267 de gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
aflăm că în 1933 Nicolae Semeniuc și Iustin Gavriliuc dețineau aici o moară, iar Onofrei Scripnic - o treierătoare. Vin din nou rușii și la recensămîntul din 10 noiem. 1940 se înregistrează în Halahora de Jos 803 locuitori, incl. 673 de ucraineni și 130 de români moldoveni. În preajma războiului satul avea 196 de case. La 1 aug. 1949 în sat rămîneau 672 de locuitori, incl. 604 ucraineni, 66 de români ș. a. Recensămînturile din 1979 și 1989 înregistrează 573 de locuitori (247 de
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
din 10 noiem. 1940 se înregistrează în Halahora de Jos 803 locuitori, incl. 673 de ucraineni și 130 de români moldoveni. În preajma războiului satul avea 196 de case. La 1 aug. 1949 în sat rămîneau 672 de locuitori, incl. 604 ucraineni, 66 de români ș. a. Recensămînturile din 1979 și 1989 înregistrează 573 de locuitori (247 de bărbați și 326 de femei) și, respectiv, 495 de locuitori (218 bărbați și 277 de femei). Oamenii apți de muncă au lucrat cîteva decenii în
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
vine și nenorocirea războiului din 1941-1945. Sînt mobilizați pe front toți bărbații de frunte ai satului, dar prea puțini se întorc înapoi. La recensămîntul de la 1 aug. 1949 administrația sovietică înregistrează în Mihăileni 1.054 de locuitori (toți ca unul ucraineni). Alte 2 recensămînturi, cele din 1979 și din 1989, înscriu în liste 574 de locuitori (268 de bărbați și 261 de femei) și, respectiv, 494 de locuitori (233 de bărbați și 261 de femei). Satul se micșorează văzînd cu ochii
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
cu care se intilnea.Cînd feciorii au crescut,boierul s-a retras într-o căsuța,care era costruita pe lucul satului de azi.Vreau să spun însă pe aceste locuri s-au refugiat în căutare de pămînturi, multi ruși și ucraineni. Iar figură impunătoare a boierului i-a făcut să-l numească „oțet” adică tata, așa cum îl numea feciorii .Boierul, avea însă o patimă, de care nu se putea lăsa și care avea să-i pună pecetea neagră integrării sale familii
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
Orașul are un grad de telefonizare de 16,7%. Orașul dispune de un nod de cale ferată. Populația or. Iargara este de 5.700 persoane, dintre care moldovenii constituie 76,7%, bulgarii 14,7%. Restul 8,6% sunt găgăuzi, ruși, ucraineni și reprezentanții altor naționalități. Populația în vârsta aptă de muncă constituie 3.030 persoane. Cea mai mare parte a populației active este ocupată în gospodăria casnică -1.150 persoane și agricultură - 950 persoane. În localitate funcționează 2 instituții preșcolare, o
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
Heinrich Jaskunas din Lituania, Anatoli Musaev din Cecenia, Felix Kindzerski din Polonia și Johann Urwich din România. Lozinca grevei era "„Mai bine morți decât robi la sovietici”". Greva s-a soldat cu 300 de morți, atât bărbați cât și femei, ucraineni, ruși, germani, unguri, români, evrei, estoni, polonezi, turcmeni și alte naționalități. În 1949, URSS a semnat Convenția de la Geneva, angajându-se să-i elibereze pe toți prizonierii de război. Dar NKVD avea nevoie de mână de lucru ieftină. De aceea
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
de rusificare ale cărui unelta sunt școala, biserica și serviciul militar. Procesul de rusificare a teritoriului a mai constat și în colonizarea cu alte etnii aduse de pe cuprinsul Rusiei, din țările de limbă germană și din Imperiul Otoman: ruși și ucraineni, germani, evrei, bulgari și găgăuzi. Un al treilea mijloc de desnaționalizare a fost toponimia: ori de câte ori autoritățile ruse aveau de ales între o denumire moldoveană și alta tătară sau turcă, au ales-o sistematic, ca nume oficial, pe cea de-a
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
și numeroase împrumuturi lexicale și calcuri din limba rusă. În Basarabia, guvernarea sovietică a inițiat o politică de asimilare a etnicilor români. Elita populației românești a fost deportată în Siberia, la fel ca în Bucovina. Au fost aduși ruși și ucraineni care au fost colonizați în zonele golite de populația română deportată. Cei care se declarau români și nu moldoveni erau persecutați de regimul comunist. În anii 1946-1947, ca rezultat a foametei din Moldova, se estimează că au murit peste 300
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
independența Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a elaborat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și bășinașe a început să
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
acestor evoluții este că în prezent (2013) singura etnie conlocuitoare din Republica Moldova care nu își poate afirma nestingherit indentitatea și istoria în relație cu semenii săi de peste hotarele statului, este cea băștinașă și majoritară, devreme ce Bulgarii, Găgăuzii, Rușii sau Ucrainenii se pot în mod liber afirma ca membri ai națiunilor respective, în timp ce Basarabenii care îndrăznesc să se afirme Români sunt socotiți ca o minoritate în propria lor țară, iar dacă predau că Moldovenii sunt Români, pot fi urmăriți și condamnați
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Ucrainenii ("Українці" în Limba ucraineană) sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, numărând 50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației. Ucrainenii trăiesc mai
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
Ucrainenii ("Українці" în Limba ucraineană) sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, numărând 50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației. Ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației. Ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
totalul populației. Ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea. Ca si minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea. Ca si minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Ștefan Tcaciuc a ocupat această poziție din 1990 până la moartea să în 2005, când a fost înlocuit de către
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea. Ca si minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Ștefan Tcaciuc a ocupat această poziție din 1990 până la moartea să în 2005, când a fost înlocuit de către Ștefan Buciuta.In urma alegerilor parlamentare
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea. Ca si minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Ștefan Tcaciuc a ocupat această poziție din 1990 până la moartea să în 2005, când a fost înlocuit de către Ștefan Buciuta.In urma alegerilor parlamentare din 09.12.2012 locul de deputat al minorității
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
Buciuta.In urma alegerilor parlamentare din 09.12.2012 locul de deputat al minorității Ucrainene l-a ocupat avocatul Ioan Maricico. Liceul "Taraș Șevcenko" din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană. În unele regiuni, ucrainenii dețin denumiri alternative: "rușini","ruteni" (în Maramureș, Bucovina, Banat și Crișana), "huțuli" (în zona muntoasă a Bucovinei) sau "haholi" (în Dobrogea). În trecut erau deseori numiți "ruși" sau "rusnaci" "(nu în sens peiorativ! )", denumire acordată în general slavilor răsăriteni. Astfel
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei. Conform recensământului din anul 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus "moldoveni" era de 7.079 (7.004+75), adică 91,11% din populația localității. În sat, mai locuiau 467 ucraineni, 148 ruși, 46 poloni, 7 evrei și 22 de altă etnie . În prezent, orașul are 9.122 locuitori. Conform deputatului român în Rada Ucraineană, Ion Popescu, Crasna este în prezent „cea mai mare localitate românească în Bucovina de Nord și
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
a respins acest proiect, temându-se că o acceptare a pretențiilor germane ar duce la pierderea independenței după modelul ceh. Polonezii au refuzat să negocieze cu Hitler, neavând încredere în bunele sale intenții. În același timp, cooperarea Germaniei cu naționaliștii ucraineni antipolonezi din OUN (Організація Українських Націоналістів) a scăzut și mai mult credibilitatea politicii externe germane în ochii polonezilor. Britanicii erau conștienți de izolarea Poloniei. Pe 30 martie, Polonia a primit garanții din partea Regatului Unit și Franței, deși niciuna dintre cele
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
speranță era retragerea și reorganizarea apărării de-a lungul capului de pod românesc. Aceste planuri s-au dovedit inoperante peste noapte, în momentul în care 800.000 de soldați ai Armatei Roșii au atacat cu cele două fronturi: Belarus și Ucrainean. Acest atac a fost o violarea a Tratatului de pace de la Riga, a Pactului de neagresiune sovieto-polonez și a altor tratate internaționale bilaterale sau multilaterale, la care Uniunea Sovietică era parte.. Diplomația sovietică a pretins că acțiunea ar fi fost
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
de sovietizare, strămutare forțată, internărilor în lagărelor de muncă din Gulag, sau au fost pur și siplu uciși, așa cum a fost cazul ofițerilor polonezi asasinați în timpul masacrului de la Katyn. O parte a pierderilor de vieți omenești a fost datorată naționaliștilor ucraineni, care au atacat satele poloneze din vestul Ucrainei. Atrocitățile sovietice au continuat după "eliberarea" Poloniei de către Armata Roșie în 1944, printre acestea numărându-se persecutarea soldaților Armatei Teritoriale (Armia Krajowa) și executarea conducătorilor acesteia după infamul Proces al celor șaisprezece
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]