3,608 matches
-
fi a mea, podoaba mea va fi a Sa, Iar El va fi alături de mine, oricând îl voi chema. Cel strălucitor și roșcaliu, îmbrăcat în haine purpurii, Rodi atunci când din țara lui Roșu Împărat veni. Legătura prin filacterii în fața celui umil fu adusă, Imaginea Domnului în fața ochilor lui fu pusă. Poporul Său îi este drag, El îi laudă pe cei smeriți și îi iubește, Șade pe tron slăvit de ei și cu ei se mândrește. Primul Tău cuvânt este adevărul, pe
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
-i „sape”. Din care cauză era considerat un „indezirabil necesar”, permanent ținut în zăbale și călărit cu mânie. De câte ori i se ivea ocazia să servească vreun amărât cu vreo încurcătură, intra rapid în pielea de specialist și-l trata pe umilul solicitant de la înălțimea acestui rang. Însă, Mărășteanu, nu i se păru a fi un biet „ageamiu”. De aceea îl privi circumspect, cu scârba strunită sub lentilele ochelarilor: --Care-i problema, domnu’...Cetățean? --Mă numesc Mărășteanu...Ion Mărășteanu. --Amărășteanu?.. A, ăla cu
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
neatinși de scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea argintie a lichidului fugind de mărturii incomplete. O mâța s-a împletit ca un șarpe de bastonul cel port umil ajutând lumea să treacă prin altă ... Citește mai mult Privesc scena cu un surâs dureros și târziuînecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacometotuși noi iubim viața și moartea în egală măsură.La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
Prunc drag! Ce-ți pot oferi? Sunt lacrimi, Grijuri multe, Întristări! Necredința, răutate, Răzvrătiri În loc de flori! Mă primești Să vin la iesle? Nu am smirna, N-am nici bani, Dar am lacrimile-perle Insirate-n zeci de ani. Vin acum, Așa umila, Cu o cetina de brad, Cu o mică licărire, O steluța în șirag! Am lăsat pe drum, povară, Si alerg să mă închin, Unui prunc născut în iesle, Fiu de om, și Fiu de Cer. Referință Bibliografica: Mă primești? / Florina
MA PRIMESTI? de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372966_a_374295]
-
polemos” ce înseamnă război! Să vad când apare... primul caz... Pentru România spoliată și târguită, depopularizată și deznaționalizată de 25 de ani, cu parlamentari mai afurisiți decât hoții de drumul mare, cu un guvern de trepăduși și o instituție prezidențială umilă și aservită tuturor străinilor, de la Washington nu ne putem aștepta decât la ambasadori la fel ca precedenții, ordine de supunere, plăți pentru scut și conform axiomei „americanii vin când au interese și pleacă când nu-i mai interesează” cu siguranță
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
cenușii și negre N-a îmbrăcat niciodată Nici nu și-a răsucit părul de aur în cozi blonde Femeie mai frumoasă decât aceasta.” Pe Lăură o gândește că o roza într-un buchet de flori mai mititele: „ O revăd stând umila Între femei frumoase, ca un trandafir Printre flori mărunte.” Buzele Laurei apar ca niște roze pe nea: „...roze de sânge pe zăpadă.” El duce metaforă mai departe expunând aurul și topazele pe zăpadă, în lumina soarelui: „Coamele blonde și ochii
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
doar locuiește aici să nu rămână casa nelocuită, pot intra hoți prin casă sau curte să fure ceva, că au de toate. Cât despre camera mea... te primesc cu plăcere. Poftiți vă rog domnișoară, treceți cu mersul domniei voastre suplu, umilul meu prag, glumi și Mircea la rândul său, făcând o reverență. Nu cred că ar fi probleme de împărțit camera. Nici acum nu este gazda acasă. A plecat astăzi cu autobuzul de ora două la Mangalia, la fiu. Vine peste
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
securizat păziți de către niște straje contra niciunei amenințări. Dar, a văzut cineva gardă de neurnit, la ușile maeștrilor?! Nu! Sau, se teme cineva de spadele de lemn ale păzitorilor față de care ai exersa netrebnicia, ai fi ghiocel, te-ai preda umil ca trofeu, dacă nu i-ai disprețui arătându-le oglinda, ce nu le poate salva bucuria dacă au măcar un dram de părere obiectivă a sinelui?! Făr-a avea măcar un grăunte de farmec, unii artiști speriați de uitare, ori trepăduși
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
pe undeva Că vreau, iubito să te iau cu mine prin porțile de suflet ce-am deschis și să te duc pe firul de lumină și în cuvântul care nu l-am scris. Tu poate nu mă vezi: sunt doar umilă apă, ce-și soarbe din lumină al ei zbor, fărâma unei boabe de sub pleoapă și cântec de prin munții mei de dor. Te-aștept să vii la mine-n orice seară și mâna ta pe frunte să mi-o pui
IMAGINARA MEA IUBIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371216_a_372545]
-
deficiențe de esență, format și structură relațională, în pofida unei propagande văzută din afară bine unsă, fără breșe, la capătul căreia se afla raiul personificat... Tocmai în aceste împrejurări umbrite de contrarietăți s-a petrecut disputa verbală dintre doamna învățătoare și umila mea persoană. Poate o stare de nemulțumire din motive impersonale (din pripă și fără chibzuință) m-a făcut s-o socot...vinovată direct și exclusiv !... La reproșul d-sale că fiul meu nu este cu „planul la zi” și că
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
exterioare, ci numai de obstacole pe care singură și le ridică. Referitor la universal poeziei trebuie văzut ca pe un Cosmos autonom, ale cărui virtualități poetice trebuie să fie surprinse începând cu elementele fundamentale( focul, apa ) și terminând cu obiecte umile și prozaice, precum alimentele și mașinile.Opera trebuie raportată la antecedentele ori “circumstanțele “ ei. Acest raport este întotdeauna analogic.El implică certitudinea că a scrie nu înseamnă altceva decât să reproduce, să copiezi, să te inspiri din mediul înconjurător.Operațiile
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
tumbe de bucurie în jurul lui, și scotea câte-un scheunat discret, ca un suspin de copil alintat de tăticul ei. Când Andrei i-a atins capul cu mâna, Vruța, așa cum ar face o slugă credincioasă, a-nceput să-i lingă umilă degetele umflate din cauza valizei de lemn, în care adusese și el ce putuse: ceva de-ale gurii, câteva vechituri, și nu mare i-ar fi fost mirarea ca s-o vadă cum plânge... drăguța de ea. Portița de la tindă era
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
fețe religioase. Cât de bun e Dumnezeu care are nespus de mare răbdare cu toți să ne transformăm, să ne întoarcem de prin pribegiile cugetului nesfințit de dorinți carnale care murdăresc nobila noastră făptură creată pentru viață divină. Îngenunchiezi cu umila mea făptură și mulțumesc, Doamne, că mi Te-ai revelat prin Duhul Tău Sfânt care mă înfășoară și apoi mă inundă mereu să ador cerul în care Ești din care cobori să mă sprijinești mereu! Și asta o faci nu
MULTUMESC, DOAMNE, PENTRU CA MI TE-AI REVELAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344874_a_346203]
-
o semnificație mult mai profundă. Ele înseamnă a fi curat nu doar în sensul în care înțelege lumea curăția, adică absența senzualității sau a poftei, ci a fi sincer și corect în ceea ce privește scopurile și motivele ascunse ale sufletului, a fi umil , fără interese egoiste, asemenea unui copil. Numai cine se aseamănă poate prețui pe Cel cu care se aseamănă. Dacă vom practică în propria noastră viața principiul iubirii dezinteresate, care este și principiul caracterului lui Dumnezeu, numai atunci îl vom putea
FERICIREA A VI-A: FERICE DE CEI CU INIMA CURATA de EMMA IORDACHE în ediţia nr. 12 din 12 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344897_a_346226]
-
e doar o chestiune de timp. De îndată ce devii conștient de tendințele sălbatice ale firii vechi, de dorul după așa-zisa ”libertate” și setea după ”independență” (personificate prin armăsar), de îndată ce iei decizia să-l îmblânzești pe inorog, iese la lumină și umilul purtător de poveri - măgărușul. Curând va fi uitată vremea în care te cabrai la cea mai mică împotrivire și nechezai amenințător la vederea frâului și a zăbalei. Măgărușul a trăit la ferma ființei tale, bine merçi, de multă vreme, numai
SAU DESPRE HANDICAPURI INTERIOARE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344905_a_346234]
-
Spre alt susținător Al vieții polifage, Căci cel lăsat în urmă, Curând, culcat de vânt, El vreascuri se va face. București, 07.04.2013 notă: sincer, prima mea poezie; eu scriu proză, romane istorice; am simțit astăzi să scriu aceste umile versuri. Referință Bibliografică: Din pom, un braț de vreascuri / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 828, Anul III, 07 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DIN POM, UN BRAŢ DE VREASCURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345755_a_347084]
-
Se știe din Biblie că la un moment dat, Mântuitorul le-a spus apostolilor să-și spele unii altora picioarele, dar în urma reacției acestora, le-a spălat picioarele El însuși. Pildă că trebuie să te ispășești de păcate, să fii umil, să nu fii mândru, dacă însuși Mântuitorul s-a coborât până la acest gest. Vă dați seama ce emoții am avut chiar acolo, unde se petrecuseră faptele. În Iordan, cel mai cunoscut râu din lume prin tot ceea ce se leagă de
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
încet un pretext pentru a accentua sentimentul de dragoste de la granița dintre atunci și acum: „Croncăne veacurile în burgul uitat pe marginea mării odihnită sub chilă, gândul se face crin pe pupe de femei în corabia legănată de veacuri și umilă în fața orizontului albastru de cuvinte Catargul se leagănă aducându-și aminte c-a fost tăiat fără milă.pg.10. „Muza trece pe trotuarul de vizavi cum trece toamna în iarna care vine, alungând clipele albastre în nostalgii și anotimpul în
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
-i aperi doar pe hoți; atâta, Doamne, poți? mi-e poftă de sarmale, dar musai să postesc; fasolea fierbe-n oale și eu te proslăvesc, cu neamul românesc. mai sunt câteva zile și vom intra în mai și-n rugăciuni umile tot ploaie tu ne dai, ca să avem mălai. mucegăiește pâinea și pute a colhoz și tristă este lunea, când, molfăind rogoz, ne doare în găoz. de-atâta ploaie, Doamne, am părul creț pe cap și-n dorul de cucoane aș
DE-ATÂTA PLOAIE, DOAMNE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345840_a_347169]
-
-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Și ea vrea, dar se sfiiește. * * * Râde, s-a desprins din vrajă Și aleargă-n sus, pe scară; Ce credeți că-i prima oară... Când umil îi stau de strajă? Să-și spună că nu-nțeleg Un capriciu de copil!... Eu, în tindă ajung tiptil, Și apoi încerc s-o leg. „Stai! pe loc, ești arestată:” Vai, nu poate să mă bată, Și-mi devine bosumflată
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
blestemele timpului rătăcitor,/printre aripi de cenușă. (Stare 16) Dăruiește-mi, Doamne, grația pietrei spune poeta la un moment dat. O rugă-strigăt, emoționantă, imperativă. Piatra întruchipează rezistența, imuabilitatea, tăria, mineralul statornic. Dumnezeu este invocat pentru a da puterea de transfigurare umilei ființe pământene, este chemat să participe la nașterea unei noi vieți. Logica rugăminții este una a eternității și a fraternizării cu ea. Geometria sufletului deslușește cititorului o poezie a senzorialului celebrat în sonuri imnice, un fel de curgere temporal-intimă pe
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
ce se îndreaptă spre un declinul sadic creat de propriile mentalități? Ar fi absurd să pun aceste cuvinte pe umerii numelui de România? Nu, eu nu sunt în măsură să învinuiesc țară pentru nimic ci doar să atrag atenția către „umilul” megieș român. Este cert faptul că într-o zi voi putea părăsi această țară... Privesc, stagnez dar nu, stingher că un fobist aflat în fața propriei uși fără cheie... Cutez a-mi părăsi țara și a incepe viață într-o țară
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
vizavi de hotelul Sport, se înalță o construcție impunătoare. Este vorba de Cluj Arena, a cărui tribună estică delimitează Parcul Stadion. Pe locul modernului și grandiosului stadion de astăzi, în urmă cu mai bine de un secol se aflase o umilă tribună de lemn. Spun „umilă”, întrucât locurile pe care ea le avea erau de peste 20 de ori mai puține, față de „mastodontul” de astăzi. Construcția unei arene sportive a devenit o prioritate pentri notabilitățile orașului, printr-o simplă întâmplare. În 1908
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
înalță o construcție impunătoare. Este vorba de Cluj Arena, a cărui tribună estică delimitează Parcul Stadion. Pe locul modernului și grandiosului stadion de astăzi, în urmă cu mai bine de un secol se aflase o umilă tribună de lemn. Spun „umilă”, întrucât locurile pe care ea le avea erau de peste 20 de ori mai puține, față de „mastodontul” de astăzi. Construcția unei arene sportive a devenit o prioritate pentri notabilitățile orașului, printr-o simplă întâmplare. În 1908 - pe vremea în care Transilvania
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
mi se pare potrivită aici: „Eu știu că sunt prost, dar când mă uit în jurul meu prind curaj!” Păi, nu? Mă rog la Dumnezeu cu lacrimi, ca pentru sănătate și pentru mântuire! Dacă ar fi să ia în seamă și umila mea rugăciune, sfârșitul lumii să se desfășoare așa și asta cât mai curând: lumea să se trezească, așa cum s-ar trezi un om după un coșmar, după un vis urât. În coșmaul acela lumea era dominată de războaie, de crime
SFÂRŞIT ŞI DE LA CAPĂT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348784_a_350113]