2,900 matches
-
Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel cultural, această dimensiune este diferită și separată de individualism și colectivism. Merită subliniat faptul că eșantioanele naționale din alte 21 de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
practicile lor organizaționale nemijlocite. O dilemă conceptuală și metodologică a inițiatorilor cercetării GLOBE era aceea privitoare la măsura în care practicile și valorile asociate leadership-ului sînt universale sau sînt specifice unui număr restrîns de societăți. Pentru a verifica gradul de universalitate al acestora, echipa de coordonare a proiectului a colectat un număr cît mai cuprinzător de atribute și le-a regrupat în categorii semantice transculturale de "prim ordin" așa-numitele dimensiuni primare ale leadership-ului, care pot contribui la sporirea eficienței organizaționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apărare a eului îi ajută pe indivizi să-și protejeze stima de sine; de expresie a valorilor servește la manifestarea valorilor personale ale individului; de cunoaștere ajută oamenii să înțeleagă lumea. Axiomele sociale sînt considerate transculturale, datorită funcționalității lor și universalității problemelor cu care oamenii se confruntă (Bond, Leung, 2008). 7.9.2. Studii asupra axiomelor sociale. Aspecte metodologice. Dimensiunile axiomelor sociale Spre deosebire de cercetările asupra valorilor întreprinse începînd cu cea a lui G. Hofstede (1980/ 2001), investigarea axiomelor sociale vizează credințele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentelor dezangajante și deresponsabilizante, calificate drept "comportamente disfuncționale în mediul educațional"), oferindu-se un sprijin real și pentru o intervenție în școală mai adecvată și mai eficientă. CAPITOLUL 8 O sinteză asupra dimensiunii culturale cu cel mai sporit grad de "universalitate": individualism colectivism și asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dacă aceste valori sînt universale, cum putem demonstra acest lucru? Iată cîteva întrebări la care Spranger, la momentul respectiv, nu a putut să răspundă, însă le-a intuit și, mai mult, acestea au constituit puncte de plecare în cercetările ulterioare, universalitatea valorilor ajungînd să fie demonstrată de Shalom Schwartz (1994). Să amintim însă, pentru început, cîteva elemente ale celei mai influente teorii axiologice din anii '70, '80 și '90, cea elaborată de către M. Rokeach (1973). 9.11.2. Teoria lui M.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
social. Aceste explicații sînt în concordanță cu argumentul elaborat de S. Schwartz cu privire la modificarea valorilor indivizilor în procesul de adaptare la condițiile economice și sociopolitice. Se poate observa, așadar, cel puțin teoretic, existența unei relații între importanța atribuită valorilor de universalitate și dimensiunea internalitate/externalitate. De asemenea, subiecții din societățile individualiste au fost învățați să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care a dus la dezvoltarea încrederii în controlul exercitat de propria persoană asupra evenimentelor. Societățile colectiviste promovează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește atracția dintre parteneri. Studiul evocat a urmărit "universalitatea" acestei teze în cadrul unor culturi diverse, iar rezultatele pot fi parcurse în figura 3. Rezultatele indică faptul că regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie a închiderii, în care există o cultură dominantă, exclusivă, iar "celălalt" este doar tolerat (precum statul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
creștere este considerabil mai înaltă (panta este mai "abruptă"), fapt dovedit și în anii din urmă în alte studii interculturale asemănătoare (Segall et al., 1999). 11.8.2. Stereotipurile de gen Studiile asupra stereotipurilor de gen au fost focalizate asupra "universalității" configurației portretului clișeu al femeilor, respectiv bărbaților. J. Williams și D. Best (1992) au realizat o serie de cercetări în cadrul a 30 de culturi naționale, lucrînd cu un eșantion de 100 de subiecți, femei și bărbați din fiecare țară. în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evaluați. Studii asemănătoare au fost realizate și de C. Izard (1988, 1994), iar din ansamblul acestor demersuri experimentale a rezultat o listă a emoțiilor recognoscibile. Astfel, a reieșit că șase emoții pot fi recunoscute pretutindeni, avînd un grad mare de "universalitate": bucuria (enjoyment), tristețea (sadness), furia (anger), dezgustul (disgust), surpriza (surprise) și frica (fear). Aceste studii au fost reluate și în societăți care nu cunoșteau scrisul, precum anumite comunități din Noua Guinee, care au relevat că și în societățile preliterare cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
universaliști") au scos în evidență faptul că oamenii cad de acord, în marea lor majoritate, asupra unui set de expresii faciale anume (Ekman, 1992; Izard, 1994; Friedlund, 1997). în cea mai mare parte a experimentelor care pun în evidență ideea "universalității", subiecților participanți observatori li se arătau fotografii cu persoane care exprimau diferite emoții. Apoi aceste grupuri trebuiau să aleagă, dintr-o listă între șase și nouă expresii emoționale, pe aceea care reprezenta cel mai bine emoțiile exprimate în fotografii. Această
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că valoarea "zîmbetului" nu este asociată stării de "a fi fericit/ a simți bucurie", ci se datorează prezenței reale sau imaginare a altora. în al treilea rînd, un alt grup de cercetători a remarcat că proba specifică rezultată din paradigma universalității expresiilor faciale conținea un număr ridicat de erori metodologice, care, reunite, ar fi putut da naștere acelui "acord înalt" asupra recognoscibilității emoțiilor (Russel, 1991a, 1991b, 1994; Ekman, 1994; Izard, 1994). Deși universaliștii au adus dovezi și argumente împotriva primelor două
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
recognoscibilității emoțiilor (Russel, 1991a, 1991b, 1994; Ekman, 1994; Izard, 1994). Deși universaliștii au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a treia provocare legată de metodologia deficitară întrebuințată în vederea sublinierii "universalității exteriorizării emoțiilor" nu a fost abordată sistematic. Cel mai consistent argument universalist la aceste demersuri metodologice a recentrat accentul pe studii în care observatorilor li se dă posibilitatea să descrie liber emoția prezentă într-o expresie facială dată. Cercetările au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prin care noi ne exteriorizăm emoțiile. Rezultatele evocate constituie și un argument implicit care susține că oamenii, chiar dacă aparțin unor culturi diferite, folosesc pentru judecarea și perceperea expresivității celuilalt aceleași "indicații expresive". Cele mai multe anchete interculturale au furnizat evidențe în favoarea tezei "universalității", dar au subliniat și rolul specificităților culturale (Romney, Moore, Rusch, 1997; Russel, 1997; Fridlund, 1997; López, García, Ullman, Kopelowicz, Jenkins, Breitborde, Et, 2009). Afirmația anterioară poate fi susținută de rezultatele unui studiu ai cărui participanți au fost membrii unor triburi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
principii generale exprimate în moduri particulare, în cadrul unor referenți culturali distincți. Pentru a explica mecanismul în care sînt însușite și exteriorizate determinările culturale, Y. Poortinga (1990) a elaborat modelul transmisiei genetice și culturale a atributelor identitare, iar gradul lor de "universalitate" este explicat prin prevalența culturalului sau biologicului în diferite registre ale comportamentului social, după cum urmează (vezi figura 1). Așa cum sugerează modelul evocat, "universalul" este mai evident pentru aspectele psihofiziologice și perceptive ale comportamentului; în schimb, variațiile culturale influențează în mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un criteriu de comportare" (idem). Într-un articol despre psihologia îmbrăcămintei (1899, 246), sociologul american William I. Thomas (1863-1931) arăta că ipoteza modestiei ca factor declanșator al acoperirii diferitelor părți ale corpului are o bază științifică în teoria darwinistă a universalității emoțiilor. Modestia, precizează William I. Thomas, se referă la încălcarea unor obiceiuri sociale. Astfel, "grandes dames obișnuiau să meargă desculțe pe bulevarde sau să poarte rochii fără mâneci la amiază" și erau conștiente că "ieșirea din aceste tipare ar fi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
J.C. Flügel, 1930/2007, 131). În lucrările amintite anterior, preocuparea de a studia vestimentația și motivațiile adoptării acesteia nu a constituit o tematică principală. Aceasta a reprezentat doar un exemplu sau un pretext pentru explicarea unor fenomene cum ar fi: universalitatea stărilor emoționale pentru Charles R. Darwin (1872); evoluția societăților pentru Herbert Spencer (1890-1897); emergența și dezvoltarea principiilor morale pentru Wilhelm M. Wundt (1892); arta pentru Ernst Grosse (1891); familia de-a lungul istoriei pentru Edward Westermarck (1897). Totuși, pornind de la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
propagării acesteia, curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare. În ceea ce privește semnificația hainelor în context social, aceasta reprezintă o preocupare relativ nouă, caracterizată printr-o activitate de cercetare inovativă, însă și prin preocupări de a testa ipoteze invalide, cu pretenție de universalitate, mai degrabă eclectice decât subordonate unor teorii sau paradigme. Acest lucru nu înseamnă că specialiștii din domeniu nu dispun de o bază teoretică și metodologică de cercetare, ci din contră, anumite concluzii ale unor studii din perimetrul cogniției sociale și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mimetismul față de popoarele ce cunosc transformări, acestea din urmă fiind situate într-o continuă căutare a formei proprii. Adevăratul limbaj universal îl constituie tehnica; ea a avut succes în toate culturile contemporane, uniformizând moduri de a fi și de comunicare. Universalitatea sa are la bază funcția pe care o exercită: lumirea naturii. Următorul pas ideologic îl va constitui umanizarea Universului. Când spun poporul meu mă refer și la mine; particip, în mod activ chiar, la toate defectele sale. Reproșurile pe care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sens pe care ne-o dădea propria moarte. Mă bântuie tentația unei altfel de întemeieri a limbajului, în care fiecare concept se întemeiază pe sine și nu prin trimitere la alte concepte. Este o renunțare la trimiteri ce ar sparge universalitatea circuitului, lăsând un propriu al conceptului. Singura formă de întemeiere ar fi pe idealul unei smulgeri din metafizică. Este tentația imposibilului?! Lumea este constituită din mai multe straturi ale realului. Chiar și virtualul a început să intre în compoziția sa
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
unde ele s-au produs - supraevaluările flatante, conjuncturale etc., nu poate să nu-i recunoască prozatorului acele capodopere care îl reprezintă cu adevărat, „peste mode și timp”, în perspectiva de ansamblu a literaturii naționale, ca și în valențele ei de universalitate. Dacă am preferat să-l abordez, aici și acum, din unghiul artei romanului, e pentru că tocmai romanul sadovenian (nu nuvelistica și povestirile, nici „romanul istoric”) încă mai este însoțit de „ecouri” ale opticii unor critici influenți (Lovinescu și Călinescu, îndeosebi
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
pentru marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian, Poetul, Orație la moartea lui Tudor Arghezi, Fragmentarium. 1 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 21 2 idem, p. 22 45 O privire globală asupra întregului material exegetic și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Niciodată poezia nu este considerată de Vladimir Streinu în chip izolat ci ca o permanență spirituală, existând pe deasupra granițelor geografice și etnice, reunind personalitățile pregnante în semnificative familii de spirite, în nobile confrerii spirituale. Creatorul Luceafărului este proiectat pe ecranul universalității: „Eminescu propune lumii ca nimeni altul suma lirică a întregului romantism european pe care, luminând-o dinlăuntru, ca și pirosferic, cu o dramă spirituală proprie, aspirație crucișă a Eternului la Efemer și a Efemerului la Eden, o învăluie muzical în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
post-pozitiviste, respectiv perspectiva raționalistă clasică a modernității, care pune în centru individul. Pentru Adler, constructivismul aspiră și până la un punct a reușit să găsească un teren de mijloc (middle ground) între o perspectivă raționalistă care se concentrează asupra individualității și universalității și o perspectivă interpretativă care postulează cunoașterea contextuală, contingența și interpretarea umană drept pietre unghiulare ale realității sociale. Acest teren de mijloc poate fi identificat în încercările constructiviștilor de a sublinia: a) rolul agenției (indivizi și state) în construcția realității
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ei să fie atribuită unei analize perseverente. Materialismul istoric devine o ideologie "statică" care este "oficial revizuită" (sic!) numai când detașarea ei de practică devine jenant de evidentă. Nu se mai fac încercări pentru a demonstra și justifica necesitatea și universalitatea dialecticii; validitatea ei este asumată. Această contradicție de bază în marxismul contemporan devalorizează lucrările lui Marx și Engels din moment ce, în acest sens, Marx și Engels înșiși nu au fost marxiști. Dar trebuie spus de asemenea că fără această contradicție probabil
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
practică pentru oameni "concreți", nu "abstracți", fiind condiționate deci de specificități culturale, sociale, economice și politice; caracterul lor universal, postulat de către propaganda "burgheză", nu ar reprezenta altceva decât un mijloc ilegitim de amestec în politica internă a statelor socialiste. Respingând universalitatea drepturilor omului, leninismul romantic se poziționa în continuitate directă cu gândirea conservatoare sau chiar reacționar-romantică, embrionar fascizată și fascizantă: pentru Edmund Burke (2000, 100-104, 129) sau Joseph du Maistre, drepturile omului nu puteau fi înțelese decât la nivel național. "Lui
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]