1,675 matches
-
ceilalți prin prisma unei identități de sine specifice, e o lume a grașilor care-și alcătuiesc un univers social În care se simt bine Între ei. Există și o categorie de oameni care nu au nimic de-a face cu urâtul social și ne chemă Într-un alt univers, Într-un imaginar social solar; poate proiecție utopică, dar o lume dorită, sperată, visată de mulți, mai ales de cei ce resping realitatea crudă din jur. Toate aceste mesaje alcătuiesc o alternativă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Cercetătorii, fie ei istorici, sociologi sau psihosociologi, dar și oamenii politici lucizi sau societatea civilă știu că nu poți trăi și construi astăzi dacă te rușinezi de istoria recentă, mai ales atunci când aceasta dovedește abjecția umană. A scoate la lumină urâtul semnifică o „curățenie generală”, făcută totdeauna Înainte de o sărbătoare, e o Înnoire Înainte de Paști, o limpezire Înainte de a păși pe un drum nou. trebuie eliminate urmele În suspensie care rămân În spațiul psihic individual și colectiv, altfel acestea Înconvoaie și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
liceana, având parcă o presimțire, o visează în fiecare noapte. Crescuse și se maturizase din iunie 1940, însă rămăsese la fel de cochetă. În cei patru ani de conflict, Micheline nu își refuzase flirturile cu germanii. Pentru că, după cum mărturisește ea, "moare de urât" în Franța aceea pétainistă și moleșită, iar dacă "nemțălăul", dușman al Franței dintotdeauna, este în sine vrednic de ură, germanii, "luați separat, sunt tare amabili, în general bine crescuți și corecți". Totuși, aceste jocuri ale seducției rămăseseră foarte superficiale, cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deși aici incompatibilitatea este numai aparentă, căci curat este cu funcție de adverb de întărire (sau de intensificare), precum chiar, și, deci, nu are funcția obișnuită de calificativ. În aceleași manuale sau în aceleași lucrări se vorbește însă și despre estetica urîtului ca o formă absolut necesară pentru împlinirea artei și a literaturii. Potrivit definiției, esteti-ca este "știința frumosului din natură și din artă" sau "concepția despre frumos" ori, o altă semnificație, "frumusețe", "ceea ce este frumos, stilat, armonios". Astfel stînd lucrurile, formularea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o formă absolut necesară pentru împlinirea artei și a literaturii. Potrivit definiției, esteti-ca este "știința frumosului din natură și din artă" sau "concepția despre frumos" ori, o altă semnificație, "frumusețe", "ceea ce este frumos, stilat, armonios". Astfel stînd lucrurile, formularea estetica urîtului s-ar explica cel mai simplu prin "frumusețea urîtului", ceea ce pentru omul rațional reprezintă o contradicție pe care sintagma curat murdar o are numai în aparență, căci aici curat și-a schimbat statutul semantic și funcția obișnuită. Trebuie observat apoi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literaturii. Potrivit definiției, esteti-ca este "știința frumosului din natură și din artă" sau "concepția despre frumos" ori, o altă semnificație, "frumusețe", "ceea ce este frumos, stilat, armonios". Astfel stînd lucrurile, formularea estetica urîtului s-ar explica cel mai simplu prin "frumusețea urîtului", ceea ce pentru omul rațional reprezintă o contradicție pe care sintagma curat murdar o are numai în aparență, căci aici curat și-a schimbat statutul semantic și funcția obișnuită. Trebuie observat apoi că, în vreme ce curat murdar redă o vorbire ocazională, formula
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru omul rațional reprezintă o contradicție pe care sintagma curat murdar o are numai în aparență, căci aici curat și-a schimbat statutul semantic și funcția obișnuită. Trebuie observat apoi că, în vreme ce curat murdar redă o vorbire ocazională, formula estetica urîtului este prezentată ca o construcție rațională stabilă și cu valoare de generalitate și ca principiu de apreciere a artei. Este adevărat că istoria literaturii (și a artei, în general) a cunoscut în ultimul veac mai multe experimente, între care și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
răzbuna jertfirea Ifigeniei. Eroina lui Petru Dumitriu acționează din imboldul de a-și umple vidul sufletesc. Din prima replică aflăm că regina l-a căutat pe Egist pentru cântecul lui din flaut (De când îmi cânți... mi-a mai trecut acel urât înspăimântător. Eram bolnavă de plictiseală - I 1). Ea îi cere să nu se laude cu iubirea lor (stăpânește-ți mândria... altfel mă plictisești - I 1), fiindcă l-a ales dintr-o toană. La vestea că soțul ei ar fi murit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de vitalitate (Sunt un turn cu un clopot nemișcat și tu încerci mereu să tragi de funie - II 4). Prea obosită (II 1) și nehotărâtă (II 4) pentru a face ceva, prinsă între ziduri înăbușitoare, strâmte, întunecoase, ea își afirmă urâtul incurabil : Nu este niciun leac împotriva acestei plictiseli, acestei ostenite pustietăți (II 3). Agamemnon o găsește pradă unui rău nedefinit (Mi-e rău... inima bolnavă - II 6), aproape metafizic (O ține în mână un zeu și o strânge - II 6
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le apare tuturor ca năzuință spre tinerețe. Agamemnon își declară setea după ape curate, limpezi, neîncepute (II 12), Clitemnestra înțelege că el vede în tânăra captivă o pavăză împotriva senectuții (femeia abia ieșită din copilarie, adusă... să-ți ție de urât la bătrânețe - III 14). Egist o previne pe fată că regele caută în ea doar șansa de a-și încălzi sufletul (va încerca să-și încălzească bătrânețele cu sângele tău tânăr - III 4), Casandra simte că omul iubit nu-i
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ochii dă peste cap paharele și se uită tot timpul la rege, iar când li se întâlnesc privirile întoarce capul și se învinețește ; Casandra parcă ar fi o fetiță beată, care vrea să plângă de somn (IV 1). Singurătatea și urâtul i-au cuprins în cele din urmă pe toți, indiferent de vârstă. În vecinătatea cuplului regal, chiar și tinerii riscă să descopere plictisul și osteneala și să-și piardă astfel gustul vieții. Bătrânii le sorb suflul și energia doar pentru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ne vine un mosafir; acesta este Milone Lugomirescu, care în ziare iscălea Baba Novac. Ce căuta Baba Novac, care nu luase parte la mișcare - nefiind student - și nici nu fusese arestat? El spunea că a venit să ne ție de urât și că a fost introdus pe furiș de directorul pe care îl cunoștea bine. Însă unii îl bănuiau de spionaj. Adică l-am bănuit toți, fiindcă aducerea lui la Văcărești și instalarea în a doua cameră, împreună cu prietenii noștri, era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Aurel Borca, 18 mai 1982 Dragul meu, M-am întors de la P. Neamț, stătusem acolo trei zile, îmi fusese dor de străzi, de nopți lungi și prieteni, de cărți. Chioaru (Dumitru n. red.) era olog și i-am ținut de urît la telefon sau la domiciliu, în jurul unei sticle de coniac cea mai proastă băutură, după părerea mea; trebuie să fie vorba de o otravă distinsă. Și cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.), plin de umor în acele nopți. Am găsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Bucuroși, ne-am așezat pe iarba crudă și moale, pe pământul reavăn, ne-am împletit câte o coroniță și îndată ne-am jucat "de-a zeii". Cine era ca noi! Prin răchite și arini zeci de glasuri ne țineau de urât. Erau mierlele și ciocârliile grăbite în a-și făuri cuiburile. Pe prund, vrăbiuțele zburdalnice țopăiau vesele în căutarea musculițelor proaspăt ieșite dintre crăpăturile soaței copacilor, sau dintre pietre. Vietăți minuscule mișunau prin iarbă și prin apa limpede ca cristalul, căutându
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un anumit sentiment pare a mi se revela relativ distinct despre cum scriu anumite nuvele: uneori, trăiesc într-o tensiune interioară acută, suprarealistă chiar, încât mi se pare că lucrurile văzute, ideile gândite (sau care... îmi impun să gândesc), frumosul, urâtul, prezentul, dar mai ales viitorul toate ar dori să fie exact propriile lor... contrarii. Sau, parțial contrariate de ele însele. De aici propulsia spre alogic, dar mai artistic, întru paradoxal, dar mai limpede ca intenție-ideație-subiect, întru absurd, dar mai palpabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ne urâțește. Suntem obligați să recunoaștem - dacă suntem sinceri cu noi înșine - că statutul de om, de pământean, ne coboară adeseori de pe piedestalul Sahasrarei! Știu, de asemenea, că acolo unde este plus, este și minus! Că frumosul se însoțește cu urâtul, deșteptul cu prostul... Ah, de-am fi mereu la plus, frumoși și deștepți... În această analiză încerc să găsesc răspuns la o nedumerire pe care am încetat, în timp, s-o tratez cu simțul vinovăției și am abandonat-o, așa cum
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
este păcat ... - apreciază publicația. Acest covor este o dovadă a vredniciei bunicilor și străbunicelor noastre, care se trudeau să împodobească bisericile. 86 Un covor interesant țesut în anul 1835 Unor asemenea bijuterii ale artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Un covor interesant țesut în anul 1835 Unor asemenea bijuterii ale artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l înghită pământul, Că mie de mult urât Sufletu-mi s-a amărât!. Prețioase
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l înghită pământul, Că mie de mult urât Sufletu-mi s-a amărât!. Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l înghită pământul, Că mie de mult urât Sufletu-mi s-a amărât!. Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre proba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să fac ? Să cânt pentru gardiști sau pentru comuniști ? Și să-i urăsc pe unii sau pe alții, cum faceți dumneavoastră ? Mai bine vă urăsc pe toți, dacă ar fi să spun ceva cu- adevărat tare. Dar eu nu cu urâtul mă ocup, cum vă spuneam. Eu nu zic ce-i bine și ce-i rău, nu asta-i meni- rea mea, asta doar guvernele și bisericile o fac. Or, eu nu lucrez la niciuna dintre ele și nici nu am
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Toată viața sa reluată, pas cu pas. Fiecare concert, fiecare piesă de teatru, fiecare prieten, fiecare amor. De multe ori se auzeau din camera sa râsete sau dialoguri aprinse, semn că fantomele erau acolo cu el și îi țineau de urât. Prin 1950, Cristi își revine miraculos, când mai toți credeau că nu va supraviețui acelui an și că se va stinge încet, încet în camera lui fără speranță. Incapabil să mai cânte, dar înnebunit să facă ceva, după atâta inactivitate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mele intime și profunde, Într-un fel aceleași, care mă fac capabil să diferențiez aproapele de ceea ce este și mi se pare departe, ceea ce este jos de ceea ce este sus, fierbintele de rece, ceea ce este dens de ceea ce este inconsistent, urâtul de frumos, armonicul de dizarmonic, trecătorul de etern, de acel „etern” de care Încă o dată e capabil creierul nostru ce se mișcă pe acele „cârje” sau „prejudecăți miraculoase” ale cauzalității. 4 Și, recunosc Încă o dată, vitalismul meu neînfrânat sau, mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
poetul surrealist și „claunul” literar talentat Vintilă Ivănceanu (care prin ’66, odată, la ieșirea de la un cinematograf din centru, mi l-a prezentat pe „secretarul lui particular” - Gelu Voican, viitorul organizator și, se pare, executant al condamnării la moarte al urâtului tiran, iată cum se nasc procurorii istoriei dintre literații mărunți, aviz viitorilor tirani, aviz celor care disprețuiesc excesiv „inutilitatea și ineficiența” literaturii!...Ă În aceeași seară, după terminarea plenarei, M.R.P., cum i se spunea între familiari, m-a sunat și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mila Măriei Sale. Dar Măria Sa începe să aibă dragoste și răsfăț pentru Jderul cel mic și, în asemenea împrejurare delicată, trebuie să meargă la o judecată a lui Solomon. Ionuț o scapă dintr-o primejdie căci voiau s-o mărite cu urâtul și o aduce cu el. Ștefan scrie Papei la 1474 Noemvrie 29 din tabăra dela Vaslui că a primit pe Paul Ogniben, ambasador venețian, care se întoarce dela Uzun Hasan Asan-Beg și a discutat cu el cauza creștinătății. 1475 (anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]