1,952 matches
-
muncitorul naval și apoi directorul celei mai mari unități industriale din Oltenița. Ion V. Cristea s-a născut la 17 ianuarie 1920 în Oltenița, într-o familie cu trei copii. Tatăl său, Vasile Cristea, era căruțaș și unul dintre gospodarii urbei. Făcea cărăușie, având căruță și cai, atât în port, unde se încărcau și descărcau cereale și alte produse, dar și în localități învecinate. Fiul cel mare, Ion, va urma cursurile primare și apoi Școala de Arte și Meserii, devenind tâmplar
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
Nu protestați domnule Academician N. Botnariuc? Iată, mărturisim: noi studenții dumneavoatră, suntem de vină că ne spuneți că Mendel și Morgan sunt niște șarlatani ai geneticii și ai cromozomilor (pardon, așa zișilor cromozomi)!” Alexandru Ionescu nu uită să vină în urbea sa natală, să treacă pe la Biblioteca Municipală și să lase câteva cărți de-ale sale. Se întâlnește și cu colegi de școală, precum Paul Amu, sau regizorul Dan Puican, cu care a copilărit și a petrecut cei mai frumoși ani
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
Scrisoare de la Universitatea din Roma La liceul ”N. Bălcescu”, între colegi: Constantin Ceaușu (istorie) și Ștefania Găman (geografie). Profesor Lucian Pavel (1942 - 2009) Marea personalitate pe care o voi mediatiza nu este născută în Oltenița, dar, s-a stabilit în urbea noastră, prin locul de muncă și prin căsătorie. Prof. Lucian Pavel s-a născut la 26 decembrie 1942 în satul Cosoba, județul Giurgiu. A urmat cursurile liceale la Giurgiu, în cadrul liceului ”Ion Maiorescu”/ îndrăgostit de limba și literatura română, se
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
cu câțiva ani înainte de trecerea sa în neființă, a fost numit inspector general școlar al județului Călărași. În această calitate, profesor Lucian Pavel s-a ocupat de reabilitarea unor școli, atât din Oltenița, cât și din Călărași sau comunele învecinate urbei sale. Printre școlile reabilitate, amintim, Școala NR. 2 din Oltenița, care, astăzi îi poartă numele, Școala Generală Nr.1. Mitreni, dar și școli din municipiul Călărași (Școala Nr. 12). Profesorul Lucian Pavel s-a ocupat și de organizarea unor activități
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
două premii i-au fost acordate pentru o carte mult comentată în cercurile de specialitate, intitulată ” Între Beijing și Moscova. România în conflictul sovieto - chinez, 1957 - 1965” Dan Cătănuș este un demn reprezentant al culturii oltenițene, o mare personalitate a urbei noastre.
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
dar că, fără îndoială, majoritatea ar fi mult mai sensibili la dispariția unei străzi, a unui edificiu, a unei case158 decît la cele mai grave evenimente naționale, religioase, politice. De aceea efectul bulversărilor, care zguduie societatea fără să altereze fizionomia urbei, se amortizează cînd ajunge la acele categorii ale populației care sînt mai legate de pietre decît de oameni: de pildă, cizmarul de dugheana sa, meșteșugarul de atelier și de piața în care poate fi găsit de obicei, cel care se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
singurul. Brive la Gaillarde are, ca suprafață și ca număr de populație, dimensiunile orașului nostru Pașcani. Cu toată simpatia mea față de acest onorabil așezământ urban românesc, mai multe asemănări nu cred că aș putea găsi. Fie și pentru faptul că urbea franceză nu se poate lăuda cu un nume precum acela al lui Mihail Sadoveanu. Atâta doar și mai multe nu. Așa cum se scrie prin unele ghiduri ale orașului, originea voca- bulei la gaillard a fost obiectul multor ipoteze. Cel puțin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ziua inaugurării. Sau a dării în folosință a noului sediu al Pompierilor. Ca toate inaugurările, cu multă bucurie, dar și cu olecuță de fast... festivist. Doar nu era vorba de un obiectiv oarecare, ci de unul de importanță strategică pentru urbe. Au fost de față, cum era și normal, și re- prezentanții Primăriei, s-a tăiat panglica, s-au rostit scurte cu- vântări, s-au pronunțat cuvinte de mulțumire și de felicitare. Tot tacâmul potrivit pentru aseme- nea ocazii. Importantă era
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Moldova), iar D. Bolintineanu, oprindu-se și el asupra fenomenului, îl sintetizează într-o formulă memorabilă: „fiii divorsau de părinți“ (Cuza vodă și oamenii săi). În toamna lui 1846 domnitorul Gheorghe Bibescu și soția sa urmând să viziteze Câmpulungul, notabilii urbei îi cereau concetățeanului lor C.D. Aricescu să compună un discurs sau o odă de circumstanță. Tatăl poetului insistă și el, deși tânărul îi amintește că, publicând anterior versuri îndreptate împotriva domniei, noua atitudine îl va expune disprețului public. „- Vodă, îmi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Ocrotirilor Sociale. Având și calități în domeniul organizatoric și bancar, doctorul Constantin va fi director al unei unități de credit și acționar important. În locuința sa personală de pe strada Argeșului, a funcționat banca ”Gura Argeșului”, care credita cetățenii din această urbe, dar și pe țăranii din comunele limitrofe, care doreau să împrumute sume de bani pentru muncile agricole. Doctorului Constantin Deculescu i s-au conferit ordine și medalii, atât pentru activitata laborioasă pe linie profesională, cât și pe tărâm obștesc și
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
la un compus bulgăresc, ot + delvnica ( c în limba slavă se citește ț, deci ot+devlnița), piatră de hotar” În monografia lui Alexandru Mărculescu sunt informații prețioase despre istoricul Olteniței, precum și ilustrații, care vin să întregească zestrea documentară despre această urbe. Alexandru Mărculescu rămâne un mare produs intelectual oltenițean, un deschizător de drumuri în anevoioasa muncă de cercetare monografico istorică. Vechiul local al primăriei Oltenița (actual R.A.G.C.L. - visa vis de Liceul ”Neagoe Basarab”, fost ”Alexandru Sahia”, fost ”C. Alimănășteanu
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
pe fondul unor acumulări de stări depresive, ca urmare a evacuării familiei sale din casa pe care a construit o din banii proprii. Creatorul primului Muzeu de Arheologie din Oltenița, Barbu Ionescu rămâne un demn reprezentant al culturii din această urbe. Barbu Ionescu la vârsta senectuții Foto jos: pe șantier la Căscioarele Decizia de înființare a Muzeului Actul de donație a celor 902 piese
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
lipsește cu desăvârșire) poate și datorită faptului că aici eul emitent adoptă deseori masca bufonului permițându-și, în consecință, să modifice până la caricatural sau bizarerie contururile cotidianului: "Noaptea bate din lumini/ Ca să n-avem cumva teamă;/ Zboară demonii: ciorchini/ Peste urbea de la vamă,// Dar lăsa-ne-vom în jos/ Și vom trece-ntr-o strigare./ Vino! Fi-vor de folos/ Ultimele ursitoare// De pe banca dinapoi,/ Amândouă-n cauciucuri/ Și broboade, de cu joi/ Apretate peste ciucuri." (Cursă) sau "Și m-am
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
avînd ca axă ulița de apus. E de remarcat că, din această împărțire, lipsește centrul. Motivul? Fie că nu se impusese arhitectonic, fie că nu se impusese administrativ. Centrul se detașează două decenii mai tîrziu, cînd Bacăul era format din „urbea centrală” și cinci suburbii: Buna Vestire, Alexandru cel Bun, Poștei, Sfinții împărați și Sf. Ioan. Pe teren, lucrurile nu erau însă trasate riguros, iar sinonimele suburbie/cvartal/mahala, în tîlnite în cereri și acte, mai mult încurcă decît ajută la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de murdăria pe care o lasă pe străzi și de lipsa de higienă a acestui fel de comerț”.15 ) Acum, ori de cîte ori se încălca o regulă de „civilizație”, sau ceva nu funcționa bine, orașul era etichetat sarcastic, șicanator, „urbe cu moravuri prin excelență orientale”.16) Mai mult sau mai puțin exagerate, insatisfacțiile, frustrările, iritările spun un lucru important, anume că Bacăul interbelic, spre deosebire de cel descris de Bacovia în „Proză”, nu mai aparținea categoriei „locurilor unde nu se întîmplă nimic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru „îndrăzneală” și „franchețe”. (Vezi: „Mișcarea intelectuală în străinătate”, loc. cit., 2, vol.7, 1909, p. 159) 9. Rd. S. [Avram Steuerman-Rodion], Dr. I. Șmilovici, Prostituția în Iași, în Viața Romînească, 8, vol. 31, 1913, p. 125-126. Anterior, în aceeași urbe, s-a publicat și un Manual pentru femeile prostituate (Tip. Națională, 1888). 10. Apud: T. Cristureanu, „în slujba Satanei”, în Viața Romînească, 28, nr. 2-3, febr.-mar. 1936, p. 20. 11. Ibidem. 12. Roxana. Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun, Ed.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1, nr. 31, 12 decembrie 1937, p. 1. 5. Cf. Arhitect N. Lupu, ,,Sfidarea esteticei”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 75, 29 iulie 1929, p. 3. 6. ,,Baraca”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 65, 20 mai 1929, p. 1. 7. Sylvian Lorin, ,,Urbei Bacău”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 69, 17 iunie 1929, p. 1. 8. Cf. Gh. Harabagiu, ,,Balada motorului Carels”, în ,,Bacăul”, 14, nr. 703, 25 martie 1935, p. 2. 9. ,,Noroiul și gunoiul”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
puse, cu litere mari, grase în titluri. într-o gazetă locală (decedată între timp), dîndu-și în vileag complexele culturale, el a răbufnit: „Vremea lui Bacovia a trecut, (acum) e vremea mea. Eu mă lupt ca orașului să i se spună «urbea lui Sechelariu». Țara are nevoie de scriitori? Ferească Dumnezeu!” („Imparțial de Bacău”, 1, nr. 27, 2-8 septembrie 1999, p. 3) O comparație Sechelariu-Bacovia este posibilă doar în fabule. Altminteri, nu. Cei doi aparțin unor tipologii incompatibile. Ce poate fi comun
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
modelat de Istorie, banul începe să remodeleze cu brutalitate țesutul urban, constată Ph.Hamon [1989, p.126]. Loc și centru al acumulării bogățiilor, capitala este strâns legată de capital, de unde o dublă inegalitate, între provincie și oraș, si chiar în interiorul urbei, între cartierele bogate și cele sărace, între bărbați și femei. În universul lui Balzac și Zola a exista înseamnă mai întâi de toate a avea. Banii, cum a arătat Balzac, sunt sursa puterii și motivează atitudinile și comportamentul. Această întronare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor specifice etc. Pariziana este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
proces început după Revoluția franceză, s-a accelerat în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. În această perioadă Parisul se constituie că un cadru al reprezentării teatralizate a umanului. Pariziana se implică în acest joc inițiatic de proporțiile urbei, iar caracterul ei impasibil și indiferent determina trăirea unor drame de factură existențiala a subiecților din jur. Teatralitatea este realitatea pe care Pariziana și-o creează. Teatralizării îi sunt supuse nu doar partea publică, dar și cea secretă, clandestina a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un Mall? Unul cultural, firește, că de celelalte avem din belșug. Poate viitoarea direcție pentru cultură a primăriei, împreună cu ministerul de resort, va găsi o soluție, cine știe... Pentru că, altfel, o spun fără ocolișuri, nu mai merităm cultură europeană în urbea ce se visează capitală europeană a culturii (în 2021, poate, când e liber). 12 februarie 2009 În urmă cu șaptesprezece ani parcam dezinvolt, pentru prima oară, în spatele blocului nostru din Oancea, mașina second-hand pe care o luasem din Germania cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ideea lui Cezar Ivănescu și a lui Lucian Vasiliu, pus în practică cu ajutorul logistic și instituțional al Camerei de comerț de atunci și al companiei ieșene de distribuție a cărții Sedcom Libris și sprijinit de autoritățile culturale și administrative ale urbei noastre, LIBREX s-a născut într-o zodie fastă devenind astăzi o uriașă întreprindere culturală, cu un impact adânc asupra mediului universitar, cultural și monden ieșean. O inițiativă care a fost desăvârșită instituțional de managerul și universitarul Radu Petru, devenit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și discretul ministru al culturii, domnul Theodor Paleologu, a semnat zilele trecute la Iași, după lungi pertractări dictate de chichițe avocățești, de o legislație stufoasă și de ineficiența cronică a managementului instituției în cauză, contractul privind restaurarea Teatrului Național din urbea noastră, clădire emblematică a istoriei culturale locale și europene. Să fie oare acest moment inaugural vreun semn încurajator că revirimentul celebrului stabiliment cultural, ajuns în ruină și nimicnicie, e (iertată-mi fie vorba proastă) "pe vine"? Ca ieșean de profesie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]