11,930 matches
-
timbru, constă în facilitarea executării creanțelor vizând această taxă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 722 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 martie 2019, paragraful 24). ... 33. Scopul urmărit este unul legitim, întrucât cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, persoanele care se adresează autorităților judecătorești fiind obligate să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție, stabilite în condițiile legii. Regula este cea
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
în Cauza Stoenescu împotriva României, paragraful 38, sau în Hotărârea din 3 mai 2022, pronunțată în Cauza Nalbant și alții împotriva Turciei, paragraful 40). ... 34. În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, Curtea reține că aceasta este adaptată scopului urmărit, fiind capabilă, în abstract, să îndeplinească exigențele acestuia. Acordarea ajutorului public judiciar sub forma eșalonării reprezintă un beneficiu acordat justițiabilului în vederea asigurării accesului liber la justiție, iar obligarea debitorului la plata taxei judiciare de timbru prin dispozitivul hotărârii, care
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
admisă cererea de ajutor public judiciar sub forma eșalonării taxei judiciare de timbru, în condițiile în care beneficiarul acestui ajutor a renunțat la judecata cererii sale pentru care a fost acordat ajutorul, nu este necesară în raport cu scopul legitim urmărit. În lipsa unei reglementări graduale/dozate a măsurii care să permită plata taxei judiciare de timbru corespunzător serviciului public prestat, legiuitorul intervine abrupt, astfel încât măsura depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului legitim urmărit. Așadar, în lipsa situației premise
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
ceea ce privește rețelele de radicalizare din mediul online și principalele mișcări și organizații antisemite, rasiste și extremiste active la nivel internațional. În acest sens, grupul de lucru va elabora o metodologie de lucru care va include caracteristicile ce trebuie urmărite și modalitățile utilizate pentru identificarea tendințelor și a mișcărilor. Instituția responsabilă de crearea și gestionarea acestei secțiuni este SGG/ICI. Coordonator grup de lucru: SGG/ICI Membri: MAI, MP-PÎCCJ, MJ, CNCD, SGG/DRI, AvP, INSHR-EW, ANR; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanțare: Fonduri
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
care reglementează aceste activități. ... – Nu au fost depuse procedurile operaționale care reglementează modul de acțiune al unei echipe de polițiști atunci când depistează și imobilizează în trafic un autoturism și modul în care acționează pentru scoaterea din autoturism a persoanei urmărite. Sub acest aspect nu poate fi primit punctul de vedere exprimat prin Ordonanța din 12.10.2015 (pag. 20 pct. 4) potrivit căruia acest document (procedura operațională) are nivel de clasificare secret de serviciu și este destinat exclusiv structurilor de prindere în
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
sus-menționatul principiu al proporționalității stricte, inerent art. 2, cadrul legal național care reglementează operațiunile de arestare trebuie să supună recurgerea la arme de foc condiției evaluării atente a circumstanțelor conexe și, în special, a evaluării naturii infracțiunii săvârșite de persoana urmărită și a amenințării pe care aceasta a reprezentat-o. După cum arată însuși textul art. 2, recurgere la forță letală de către lucrătorii de poliție poate fi justificată în anumite circumstanțe. Însă art. 2 nu le acordă libertate de acțiune
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
pentru care exista un mandat european de arestare și care era considerat periculos din cauza infracțiunilor de care era acuzat, respectiv omor și tâlhărie (supra, pct. 28). ... 78. În ceea ce privește faptul că domnul Pârvu, considerat a fi respectivul urmărit internațional periculos, a încercat să scape cu autoturismul său, Curtea constată că lucrătorii de poliție nu purtau uniforme și că ancheta nu a lămurit în totalitate dacă polițiștii au dat un avertisment verbal clar că erau polițiști înainte de a
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
sunt cele care vor aprecia necesitatea ingerinței, pentru că ele dispun de o marjă de apreciere, mai mult sau mai puțin vastă, în funcție de dreptul în cauză. Jurisprudența Curții europene cere ca ingerința să fie proporțională cu scopul legitim urmărit. Aprecierea, în concret, a proporționalității pe care o face Curtea europeană ține cont de existența nevoii sociale imperioase, or, în speță, toate măsurile sunt dispuse în scopul îndeplinirii obligației ce îi incumbă statului român, potrivit art. 34 alin. (2) din
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
fi cel declarat oficial, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului (deci asigurarea sănătății publice), aspect necontestat de reclamanți, urmează a se verifica în ce măsură interdicțiile aplicate constituie măsuri adecvate (sunt apte, au capacitatea de a duce la atingerea scopului urmărit) și necesare (constituie cea mai mică ingerință din cele posibile, fiind deci o măsură în lipsa căreia nu s-ar putea atinge scopul legitim în alt mod). Trebuie, de asemenea, precizat că o eventuală constatare a caracterului inadecvat al tratamentului
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
o alege pe aceea care aduce cea mai mică atingere drepturilor, libertăților și intereselor particularilor. În privința caracterului adecvat al tratamentului diferențiat, instanța constată că pârâții nu au fost în măsură să dovedească aptitudinea acestui tratament de a atinge scopul urmărit, combaterea și împiedicarea răspândirii virusului. Astfel, pârâții nu au dovedit nici măcar la nivel de probabilitate ridicată, cu atât mai puțin la nivel de certitudine, că excluderea de la anumite activități a persoanelor nevaccinate și permiterea accesului persoanelor vaccinate ar
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
analiza caracterului necesar al diferențierii de tratament relevă următoarele: După cum s-a arătat, pentru a se reține că diferențierea era necesară, pârâții aveau obligația de a demonstra că nu existau alte mijloace, mai puțin invazive, de atingere a scopului urmărit (combaterea și împiedicarea răspândirii virusului). Cu privire la acest aspect, pârâții s-au rezumat (în cuprinsul documentului intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 3.11.2021“, întocmit la
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, contestația în anulare este o cale de atac cu o natură juridică mixtă, atât de anulare, având în vedere scopul urmărit, cât și de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea definitivă cu încălcarea legii anulând-o în scopul înlăturării unor erori de procedură. ... 171. Contestația în anulare are natura juridică a unei căi extraordinare de atac, de anulare și retractare a
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
europeană a drepturilor omului. A fortiori, prelucrarea unor astfel de date cu caracter personal nu poate fi constituțională în lipsa acelor garanții apte să asigure posibilitatea operatorului de a analiza compatibilitatea unei solicitări de prelucrare cu interesul legitim și scopul urmărit. ... 28. Cu privire la încălcarea art. 32 din Constituție, se arată că, în ciuda instituirii unei garanții legale în ceea ce privește accesul la învățământul obligatoriu al tuturor beneficiarilor primari, statul român, prin autoritățile publice competente, nu a asigurat infrastructura
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
mod nefiresc. Astfel, o fragmentare procedurală excesivă conduce la soluții legislative incoerente în sensul că prin întoarcerea artificială a legii și respingerea eventualelor dispoziții introduse se poate ajunge la situația în care celelalte dispoziții să nu își mai atingă finalitatea urmărită. ... 105. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că legea în ansamblul său nu încalcă dispozițiile art. 75 alin. (5) din Constituție, coroborate cu cele ale alin. (1) și (4) ale aceluiași articol. ... 106. În fine, Curtea precizează că susținerile
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
fi închiderea spitalelor și separarea membrilor familiei. Desigur că oricare din aceste măsuri este absurdă pentru că ar produce efecte medicale negative colosale și ar încălca cele mai fundamentale drepturi ale omului, dar ar avea capacitatea de a produce efectul urmărit: limitarea răspândirii virusului. Dar pentru că populația nu ar tolera măsuri atât de agresive și pentru a crea totuși aparența „că se face ceva“, organele administrative au decis să transforme restaurantele în „țapi ispășitori“ ai epidemiei, dând astfel satisfacție unei
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
sunt cele care vor aprecia necesitatea ingerinței, pentru că ele dispun de o marjă de apreciere, mai mult sau mai puțin vastă în funcție de dreptul în cauză. Jurisprudența Curții europene cere ca ingerința să fie proporțională cu scopul legitim urmărit. Aprecierea, în concret, a proporționalității pe care o face Curtea europeană ține cont de existența nevoii sociale imperioase, or, în speță, toate măsurile sunt dispuse în scopul îndeplinirii obligației ce-i incumbă statului român, potrivit art. 34 alin. (2) din
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
celor 2 hotărâri de Guvern fiind determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, împrejurare care a impus adoptarea unor măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea efectelor pandemiei. Prin obiectul de reglementare și scopul urmărit, cele 2 hotărâri de Guvern se circumscriu înlăturării efectelor epidemiei provocate de răspândirea la nivel global a virusului SARS-CoV-2, temeiul legal al emiterii acestora fiind art. 3 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
Restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale, cum este și cel la libertatea activității economice, are un cadru legal definit, condiționat de prevederea în lege a acestor restrângeri, a caracterului necesar, proporțional și nediscriminatoriu al măsurilor de restrângere în raport cu scopul urmărit. Astfel cum deja s-a analizat și constatat, măsurile de restrângere criticate de către reclamante au fost reglementate prin lege în scopul protejării sănătății populației și al garantării dreptului la viață. Analiza caracterului necesar și proporțional al măsurilor de restrângere
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
aplicare prin hotărâri de guvern, cum sunt și cele în cauză, aveau caracter necesar. În ceea ce privește semnificația noțiunii de necesară, conform jurisprudenței CEDO, subliniem că ea implică o ingerință fondată pe o nevoie socială imperioasă, proporțională scopului legitim urmărit, nefiind admisă în jurisprudența Curții o interpretare excesiv de restrictivă sau de largă a conceptului necesității. În stabilirea necesității ingerinței, CEDO decide asupra proporționalității acesteia cu privire la situația reală, adică decide dacă a existat o nevoie presantă de a
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
constatată în dreptul garantat pretins încălcat. În speța Karman c. Rusiei a fost specificat că testul necesității ingerinței într-o societate democratică cere determinarea din partea Curții dacă ingerința a corespuns unei nevoi sociale imperioase, a fost proporțională scopului legitim urmărit și dacă argumentele prezentate de autoritățile naționale în justificarea ei au fost relevante și suficiente. În jurisprudența sa, CEDO analizează dacă atingerea scopului legitim urmărit ar fi posibilă prin aplicarea unei măsuri mai puțin stricte decât este cea aplicată. Astfel
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
partea Curții dacă ingerința a corespuns unei nevoi sociale imperioase, a fost proporțională scopului legitim urmărit și dacă argumentele prezentate de autoritățile naționale în justificarea ei au fost relevante și suficiente. În jurisprudența sa, CEDO analizează dacă atingerea scopului legitim urmărit ar fi posibilă prin aplicarea unei măsuri mai puțin stricte decât este cea aplicată. Astfel, în cazul când necesitatea socială imperioasă ar putea fi satisfăcută de o măsură de o severitate redusă, în comparație cu restricția aplicată de statul pârât
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
virusul SARS-CoV-2, justifică proporționalitatea măsurilor adoptate în privința activităților economice prestate de către societățile reclamante. Răspândirea virusului de la om la om datorată activităților și contactelor sociale face ca măsurile restrictive în vederea distanțării sociale să fie proporționale cu scopurile urmărite, respectiv cel al protejării sănătății populației, al limitării răspândirii virusului și a pierderilor de vieți omenești. De altfel, Curtea de apel reține că măsurile restrictive impuse în raport cu rata de infectare calculată la 1.000 de locuitori, contestate în cauză
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
aspect care indirect se răsfrânge și asupra activității economice a reclamantelor. În lipsa unui tratament medical adecvat, măsurile de restricție adoptate gradual în funcție de rata de infectare apar ca necesare, fără o altă alternativă viabilă în raport cu scopul urmărit. În genere, în jurisprudența CEDO, principiul proporționalității recunoaște că drepturile recunoscute ființei umane nu sunt absolute și că exercitarea acestora trebuie întotdeauna să fie apreciată în raport cu interesul public mai larg. În special, Curtea a evidențiat în repetate rânduri
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
publică, prestarea serviciilor de alimentație publică nu poate fi condiționată și limitată decât pe baza acelorași criterii, indiferent dacă operatorul economic are sau nu în structura serviciului său și unități de cazare. Impunând această diferențiere de tratament juridic, deși scopul urmărit este identic, pârâtul încalcă prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, ce reprezintă o reflecție a dispoziției constituționale, conform art. 53 alin. (2) din Constituție, dispozițiile art. 6 pct. 1 din anexa nr. 3 a HG nr. 856/2020
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
a mai mult de 10.000 de țigarete - produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, infracțiune în al cărei obiect material se includ cu evidență produsele accizabile provenite din contrabandă, care, raportat la scopul urmărit - de sustragere de la plata datoriilor vamale/fiscale, presupune ca produsele accizabile să se afle în afara antrepozitului fiscal și să nu fie îndeplinită condiția marcării conform legii [prevăzută de art. 421 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]