413,626 matches
-
Gh. Asachi" din Iași, aflăm că în anii studenției ați colaborat la diverse reviste. Prin urmare, ați cunoscut mulți scriitori, de toate vârstele și convingerile politice, unii, poate, mari speranțe, pierduți apoi în neant, alții, afirmați în anii ce au urmat. Povestiți-ne, vă rog, despre ei, despre climatul acela, când pe front se petreceau grozăviile care se petrec în război, iar tinerimea intelectuală, "mobilizată pe loc", croia planuri de viitor. - Alături de marii clasici, ca să zic așa, pe care i-am
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Chihaia, George Maria Prina, Laurențiu Fulga - inimi mari, inteligențe ascuțite, spirite subțiri, talente admirabile - întrețin climatul în care m-am format, dacă pot spune așa, ca scriitor, ca om de cultură. Că unii s-au afirmat în anii ce au urmat, alții, cum spuneți, s-au pierdut în neant, a fost poate o suită a întâmplării... Important e însă acel cult al prieteniei care ne-a legat. - Ce discutau ardelenii din Ardealul ocupat? Existau lideri de opinie în chestiunea teritoriilor "rupte
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
avânt patriotic mai presus de orice interese. Și la căminul din Matei Voievod 77, se bucurau de atenție aromânii, dintre care s-au impus colegi ca Gh. Perdichi, Th. Mihadaș, Ion Cutova, Th. Zuca. Nu pot uita studenții transnistreni, care urmau un al la Universitatea din București pentru a-și continua apoi studiile la Institutul Cultural Român din Odessa, declarat institut de rang universitar. Devenit în scurt timp prieten al lor, m-au invitat la Dubăsari, în Transnistria, unde am petrecut
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
eram și eu ca tata. Cărțile mele se adresau atenției celorlalți." Singurul criteriu de a-și aranja mica bibliotecă a fost înălțimea cărților, cel mai la îndemîna ordinii unui copil. Revolta paternă s-a formulat rapid. După descărcarea emoțională, a urmat o lecție esențială, de viață și de filosofie a ei, de la citit, la iubire: "}i-ai ieșit din minți? Să aranjezi cărțile în ordinea înălțimii? Dar ce, pentru tine cărțile sînt niște soldați? O gardă de onoare? Fanfara pompierilor la
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
Tudorel Urian Ca mulți din generația mea, mi-am construit o carieră - atîta cîtă este - mai degrabă pe baza unei contraopțiuni. Am urmat "științele umane" nu pentru că aș fi fost irezistibil atras spre acestea, ci pentru că mintea mea era incapabilă să pătrundă, de o manieră convenabilă, tainele "științelor exacte". Paradoxal, literatura era zona în care îmi puteam da frîu liber imaginației și inteligenței
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
Demonului să îmi fii aproape./ Ești partea care lipsește din mine." (La ora Demonului). Autorul reușește, cu certitudine, să construiască un personaj credibil (el însuși), o siluetă ce traversează medii și stări diferite, îmbibîndu-se de ele ca un burete ce urmează să fie stors. Viața trece firesc în text și poezia se deschide la fel de natural către realitate, rezultatul fiind un complex postmodern, în care fiecare treaptă poate ascunde o trapă. În plin biografism apar subtile referințe livrești, după cum cultura înaltă, Arta
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
două excepții, Al. Piru desemnează bine capii de generație în "panorama" sa. Operațiunea e făcută tacit, fără nici un fel de comentariu, prin simpla plasare a numelor în fruntea listei la generațiile vârstnică, mijlocie sau tânără. La poezie, sunt Tudor Arghezi (urmat imediat de Lucian Blaga), Mihai Beniuc și Dimitrie Stelaru (pentru generația tânără puteau fi la fel de bine Geo Dumitrescu sau Ion Caraion). La proză, în fruntea generației vârstnice e Mihail Sadoveanu (lipsește din panoramă Liviu Rebreanu, cu sfârșitul activității sale, de
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
așezat, apoi se întoarse spre o masă învecinată cu expresia de ocară boche. Mă ridicai și-l luai pe filosof de braț. El împinse scaunul la loc, se ridică de bună voie și, dând din cap în toate părțile, mă urmă, pășind destul de sigur până la casa la care trona obișnuita doamnă cu perucă neagră. În spatele noastre, murmure, câteva exclamații ostile. Astfel ajunserăm pe stradă și la aer curat. Acolo situația deveni periculoasă. Keyserling atârna greu de brațul meu, în dreapta își învârtea
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
revistelor Porunca Vremii și Viața Românească). O serie de cuvinte s-au păstrat în limbă, chiar în registrul (familiar) în care au apărut: gurist, notist, ochelarist, parolist. Există desigur și categoria cuvintelor înregistrate ca inovații la momentul respectiv, dar care urmau să se banalizeze complet: exemplul cel mai elocvent mi se pare a fi substantivul tractorist. Într-un articol din 1959 (Jana Albin, "Sufixele -ism și -ist", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I), ne amuză
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
ț Autorul redă pierderea valorilor tradiționale..." etc. Sau despre Stalinism pentru eternitate de Vladimir Tismăneanu (Ed. Polirom): "Cartea a fost publicată inițial la University of California Press în 2003. Cartea a fost tradusă în românește de Dragoș și Cristina Petrescu". Urmează un citat și "Cartea, prezentată azi la ora 12 ș...ț va fi lansată și la Timișoara, Arad, Iași, Brașov". Se vede că Simona Chețan, care semnează propozițiile acestea în 4 iunie, are un vocabular foarte limitat ceea ce n-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
în fața unui receptor despre ale cărui așteptări nici nu e nevoie să se știe prea multe. Primul poem din carte, intitulat XXX, funcționează ca un opening. Câteva versuri puse cap la cap trasează din prima pagină coordonatele a ceea ce va urma: "mi-e frică de lucrurile firești", "obsedații sunt cei cu prea puțin sânge", "fata de liceu de astăzi/ e o nimfomană", "aerul umed și vulgar/ dintre stilou și pulpele mele", în fine, ni se spune abrupt și, în același timp
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
bine că aveam de plătit abonamentul doar pe lunile aprilie și mai (fără să știm de ce, dacă tot se renunțase la abonament...). În orice caz, dintr-odată toate emisiunile tv ni s-au părut superbe, plus că Domnul Traian Băsescu, urmând pilda înaintașului său Nicolae Ceaușescu, după ce a gândit "în basme", tocmai "vorbea în poezii" la o conferință de presă televizată adresându-se unui anume jurnalist care s-ar pretinde guru: " Vino să mă sfătuiesc cu tine - Condeier de aur al
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
și viețile noastre, acoperă scena. La picioarele noastre, în fața ochilor noștri, spectatori-numere, pantofi, pași, drumuri, popasuri, pași. Intră Primo Levi. Marian Râlea. ZOHREINU! AMINTEȘTE-}I! Este ceea ce va încerca să facă acest personaj și actorul său o oră și ceva, urmînd, mai mult sau mai puțin, traseul jalonat de întrebările a trei ziariști, două femei și un bărbat. Este ceea ce încearcă să șoptească acest spectacol al lui Măniuțiu în urechea fiecărui spectator-martor. Este încercarea lui ca artist, să facă apel la
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
Marino era acel "domn asistent" înalt, chipeș, ușor "infatuat" (termenul îi aparține lui G. Călinescu), în stolul de colaboratori ai profesorului, asista la toate prelegerile lui dar... făcînd - cu distincție - o figură aparte. Am crezut întotdeauna că Adrian Marino își urma, în competență și în metodă, marele maestru. Precum Al. Piru... Mă înșelam! Ucenicul lui Călinescu își continua prea puțin maestrul. Adrian Marino se considera critic de idei, comparatist, teoretician al actului literar - nicidecum un istoric literar precum profesorul său. Printre
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
vorbește "în numele unor evidențe obiective" și detestînd "sentimentalismul", Adrian Marino putea să devină foarte sever. El cerea "recunoașterea meritelor adevărate" ale unui act literar ("uneori, poate, neabilă, fără tact, dar totdeauna onestă și bine intenționată"). "A avea tăria de a urma întreaga noastră rațiune" - citatul din La Rochefoucault, îl "aproba, integral" (id., p. 15). Într-o asemenea armură ideologică și-a construit Adrian Marino opera. De la cele două volume de istorie și critică literară despre Alexandru Macedonski ("viața" și "opera" 1965
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
ne apucăm să ne mânăm bărbătește, românește, oile, caprele, vacile, spre secolul 22, - ce contează Europa, dacă om intra în ea? - treaba ei!... Mai avem, desigur, mahalaua... Dar din ea, drept să fiu, ieșiră mulți artiști, mulți oameni de seamă. Urmează, atât de înviorată în zilele noastre, canalia bucureșteană, care, în materie de cultură, tot ce citește ea mai cu plăcere este,... dar să nu facem reclamă... Ca să ne mai clătim puțin mintea, traduc pentru cititorii mei o superbă declarație de
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
ființa creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în trei etape: nașterea întru nemurirea divină, moartea prin păcat și, datorită Întrupării Fiului lui Dumnezeu, renașterea sa întru lumina dumnezeiască. Acesta este procesul pe care trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin asceză, rugăciune, cultivarea virtuților și prin participarea la viața sacramentală a Bisericii este
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
în toate scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se situa între cele două: respectând poruncile lui Dumnezeu, urma a și câștiga nemurirea și a deveni Dumnezeu; nesupunându-se lui Dumnezeu, ar fi fost responsabil de moartea sa48. Frumusețea universului, mărturisind despre frumusețea dumnezeiască este slăvită de Teofil din Antiohia, care este impresionat de această splendoare ce-l conduce
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 409. Aceasta urma să devină interpretarea antioheană standard a Gen. 1, 26. 46 Către Autolic, 2.19, loco citato, p. 410. 47 Către Autolic, 2.24, p. 415. 48 Către Autolic, 2.27, pp. 417-418. 49 PG VI, col. 1024-1036; a se vedea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
și face creatură nouă din omul cel vechi. Îl numește pe om de la început chipul Său, aceasta arătând că El Și-a revelat dragostea față de acest om, prin propriu-i chip. Dacă omul se supune poruncilor Logosului, și devenind bun urmează pe Cel bun, va fi asemenea Acestuia și cinstit de El. „Nu sărăcește Dumnezeu dacă te face și pe tine Dumnezeu, spre slava Lui” (Philosophumena, 10.34). Doctrina despre îndumnezeirea omului e împrumutată tot de la Sfântul Irineu 62. Asemenea Sfântului
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
umanității lui Hristos a fost mai bine și mai radical înțeleasă de Atanasie decât de Ipolit, a cărui ecleziologie era în multe puncte de vedere, separată de hristologia sa”66. Sudarea soteriologiei, hristologiei și gândirii eleniste într-o structură coerentă urma a constitui cea mai mare realizare a tradiției alexandrine 67. 63 Despre Antihrist, 3.4 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie ..., p. 67. 64 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
mai un colocviu organizat de Facultatea de Litere, pe tema: "Disciplinele filologice în universitate și școală". Rolul "literelor" în viața de astăzi, diferența dintre filologie și litere, specificul pedagogiei, învățământul și viața culturală, acestea au fost temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori de română din mai multe orașe, artiști plastici, muzicieni și, ca special guest star Dl. Victor Rebenciuc. Vorba filologilor: "Numele mari se scriu cu Litere". Una caldă, una rece
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
dramatic (și sîngeros), chiar dacă juvenil, în duelurile autentice practicate de iuncherul Hasdeu, devine farsă de carnaval în nuvela publicată de el la Iași, în 1863. Acțiunea nuvelei are loc prin 1855, în mediul universitar din Harcov, exact atunci cînd Hasdeu urma cursurile Universității din acest oraș. Studentul Toderiță vrea să cîștige inima unei fete, duduca Mamuca. Împreună cu un coleg, tînărul baron von R., el înscenează un pseudo-duel: Duelul va fi numai imaginar! Se cere efectul și nemica mai mult!". Brusc, fata
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
cuvinte - împrumuturi recente din engleză - intră în circuitul larg, în afara domeniului lor de specialitate. Fenomenul e foarte vizibil la unele verbe: chiar dacă sînt adesea mai greu de adaptat fonetic și ortografic, acestea se asimilează rapid din punct de vedere morfologic, urmînd tiparele obișnuite de flexiune și căpătînd astfel un aer destul de familiar pentru vorbitori. De multe ori, lărgirea de sens din româna familiară înseamnă și o apropiere de sensuri mai generale ale etimoanelor englezești; calea de preluare nu este însă cea
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]