7,547 matches
-
afinitate. Toată lumea ar fi știut-o, și Pomponescu, ca și Ioana, n-ar fi marcat deloc s-o ascundă. Madam Pomponescu însăși, sigură de fidelitatea abstractă a soțului, își dădea tacit autorizația, motivată pe infirmitatea ei. Astfel de libertăți sunt uzuale în "lumea bine", și madam Pomponescu savura reputația ei de femeie luminată. Ioana ar fi fost de folos în relațiile lui Pomponescu și utilă și pentru interesele clasei la extremitatea căreia se afla. Pomponescu, care n-avea copii, ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pneumatic, de cauciuc, care însă la rîndu-i îi stânjenea funcțiunea căilor urinare. O durere sfâșietoare smulse un geamăt geografului. Simțise un cuțit insuportabil într-un loc greu de identificat, între rinichi și bășică. În treacăt fie zis, expresiile anatomice deveniseră uzuale în casa bolnavului, unde nu se mai pomenea decât de organe și funcțiuni, ca la spital.) Doctorul, după o suficientă anchetă, descoperi în depozitele emisiunilor lichide gravelă și chiar cristale măricele. Prin sedentaritate, rinichiul obosit fabrica pietricele și acestea obturau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acută simptom al unei boli (durerea simptom); cronică boala în sine (durerea boală). VII.3.2.3. Durerea cronică: persistentă între 1 - 6 luni, chiar și după vindecarea procesului morbid, ce a produs-o și este rezistentă la metode terapeutice uzuale, afectează toate aspectele vieții individuale, nu are rol protectiv și poate fi sursă pentru erori de diagnostic și/sau tratament. Evaluarea acestui tip de durere necesită o colaborare multidisciplinară axată pe componenta pluridimensională a durerii, iar reacțiile somatovegetative și senzitivo
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
Aici, nedreptatea e o virtute, pe cănd dreptatea e un viciu. Nu e greu pentru Socrate să-l conducă și pe noul său interlocutor într-o fundătură. Demersul său e simplu, începe cu o simplă lămurire a termenilor. In limbaj uzual, termenul negativ este nedrept, și deci pe acesta va trebui să-l declarăm ca viciu. Trasymachos e silit a bate în retragere și a recunoaște că ceea ce el considera un adevăr, e o simplă opinie. Observăm că tot acest ocol
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
o desemnează ca marcând apariția unei "piețe autiste"38. Abordarea acestui fenomen prin prisma miturilor și practicilor pe care le generează, în dimensiunea lor inextricabilă de realitate și spectacol, se reclamă de la un punct de vedere al totalității. Spre deosebire de autonomizările uzuale ale sferelor de înscriere și de intervenție, putem încerca o depășire a opozițiilor rituale care marchează viziunile mondializării. Toate acestea trimit la matricea ideală a cifrei unu și la explozia ei și prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja învechite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt atașați prin obligații economice pregnante. Aici, ca și în cele ce urmează, este necesară o logică de cunoaștere totalizantă pentru a înțelege natura legăturii sociale care stă la baza funcționării ierarhice a întreprinderii ca unitate socială activă. Contrar abordărilor uzuale polarizate în funcție de o categorie socială a întreprinderii prin excluderea celorlalte (muncitorii, cadrele sau managerii de exemplu), etnologul se apleacă astfel asupra întregului grup în complexitatea schimburilor și relațiilor pe care le pune în scenă: ca și în alte câmpuri sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a provocat o mare adeziune din partea sindicatului și a muncitorilor, fiind, într-o primă etapă, o ocazie pentru cadrele diplomate de a găsi o ureche atentă la izolarea lor. Exemplul ales62 poate părea atipic și excepțional, în special în privința schemelor uzuale de interpretare a conflictelor în întreprindere punând în opoziție conducerea și muncitorii. El indică însă complexitatea logicilor sociale endogene, determinate să se accentueze odată cu transformările esențiale ale organizării muncii, nu numai în societățile cu o veche industrializare, ci și în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general, comunitățile industriale au fost considerate multă vreme ca fiind ilustrarea perfectă a izolării urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a provocat-o104. Aceste remarci trebuie replasate în cadrul mai general
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a brânzeturilor de către Statele Unite și despre care unul din tovarășii de luptă spune că e "cel mai bun promotor al brânzei Roquefort", este din acest punct de vedere foarte semnificativă. 122 Cf. analizele lui T. Guelton, op. cit. 123 După expresiile uzuale. Cf. îndeosebi G. Noiriel, Les ouvriers dans la société française, Points-Seuil, Paris, 1986. 124 "Semn suplimentar de "financiarizare" a spiritelor, lichiditatea devine așadar paradigmatică", scrie F. Lordon, "flexibilitatea salarială nu este altceva decât aplicarea la factorul muncă a acestei căutări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
regreți"); deși pare un generator de conflicte și, uneori, chiar este, în realitate reprezintă un efort de a-l intimida pe celălalt și de a-l împiedica să se angajeze în conflict; • evitarea pasivă ("Refuz să intru în joc"); modalitățile uzuale sunt: ruperea unei relații, evitarea conflictului, tăcerea în momente cruciale, crearea de digresiuni care să distragă atenția, schimbarea subiectului sau dispariția din scenă; • evitarea agresiv-pasivă ("Dacă ești supărat(ă) pe mine, asta te privește"); este vorba despre acei oameni maeștri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ezitările, tăieturile și revenirile cuprinse, adnotațiile lui Caragiale, printre care aceea atât de caracteristică: ,,N.B. cu mare băgare de seamă la tot ce se poate suprima, cât de mult’’. În aceste texte fantasticul se reduce la câteva motive și procedee uzuale, fără solicitarea imaginației. Astfel ,,imitația’’ după Pann utilizează plocatul vrăjit: ,,cine ședea pe el, până să se stingă o scânteie, ajungea unde gândea’’, iconița miraculoasă care poate vindeca muribunzii, oglinda care răsfrânge la mari depărtări. Obiectele uzuale ale miraculosului sunt
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
motive și procedee uzuale, fără solicitarea imaginației. Astfel ,,imitația’’ după Pann utilizează plocatul vrăjit: ,,cine ședea pe el, până să se stingă o scânteie, ajungea unde gândea’’, iconița miraculoasă care poate vindeca muribunzii, oglinda care răsfrânge la mari depărtări. Obiectele uzuale ale miraculosului sunt însă doar elemente pentru dilema împăratului. Kir Ianulea și Calul Dracului au fizionomie aparte chiar și în aceste Schițe nouă. Zarifopol considera că în ceea ce privește pe Kir Ianulea, aceasta provine din surse deosebite. Naratorul trece de la fantasticul miniaturizat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
psihologiei experimentale, se află astăzi într-o zonă de intersecție cu specialitățile medicale: oftalmologie, O.R.L:, neurologie. Dintre diversele probleme legate de funcția vizuală, examinarea posibilităților de diferențiere cromatică este cea mai frecvent pusă în fața psihologului. Metoda cea mai uzuală se bazează pe întrebuințarea planșelor pseudo-izocromatice, în special seriile Ishihara (complete sau prescurtate). Examinarea funcțiilor motorii se află de asemenea la o intersecție metodologică cu neurologia. Cu toate acestea, psihologia dispune de un vast arsenal de metode de examinare a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
delirant-halucinatorie, bolnavul atribuie vocile lui Dumnezeu, diavolului etc. (îndeosebi în psihoza cu tematică delirantă mistică). După conținut, vocile pot fi binevoitoare, agreabile, chiar laudative, sau neplăcute, răuvoitoare, constând în injurii, reproșuri, amenințări etc. Limbajul vocilor este cel mai frecvent unul uzual, obișnuit, din vocabularul curent, dar pot exista și voci care folosesc cuvinte necunoscute, străine, sau pot forma cuvinte care se pot încadra în neologisme (cuvinte bizare sau cu alte sensuri decât cele firești în combinare etc.). Direcția din care vin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
patrimoniale: acestea trebuie să prezinte un "interes public din punctul de vedere al artei sau al istoriei". Întreg patrimoniul francez este, mai mult sau mai puțin, cuprins în această definiție (Lamy, 1996). La fel cum categorii întregi de obiecte altădată uzuale au fost transmutate în bunuri culturale prin acțiunea publică, alte tipuri de bunuri, considerate altădată industriale, și-au schimbat statutul, devenind "opere de artă". Exemplele cele mai frapante privesc fotografia (Moulin, 1999 și 2000) și cine-matograful (Yann Darré, Histoire sociale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dincolo de această dimensiune descriptivă, care constituie în sine o adevărată muncă sociologică, trebuie întreprins un efort comprehensiv în privința întrebării care rămâne în suspans: cum putem fi încredințați de dimensiunea propriu-zis culturală a acestor fenomene? Efecte puternice și efecte slabe Bunurile uzuale nu ascund, în ele însele, prea multe mistere. Ele sunt destinate utilizărilor imediate sau parțial amânate, consumului înțeles în sens economic, adică de "distrugere". Ne putem aștepta, în consecință, ca schimbarea de statut a unui bun să provoace pentru el
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și facil de a procura întregii lumi dulcețile averii. Dar cu siguranță nu veți merge până la a contesta faptul că moneda este măsura valorilor. Ba, în mod cert, voi merge până în acest punct căci tocmai aici rezidă iluzia. A devenit uzual să se raporteze valoarea tuturor lucrurilor la valoarea numerarului. Se zice: acest lucru valorează 5, 10, 20 franci, cum se zice: acest lucru cântărește 5, 10, 20 de grame, acest lucru măsoară 5,10, 20 de metri, acest pământ conține
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Adunării legislative, Bastiat mai ia de două ori cuvântul: prima dată asupra impozitului pe băuturi, a doua oară asupra coalițiilor de muncitori. Dorea să ușureze națunea de impozitul opresiv și oneros care apasă asupra uneia dintre consumațiile sale cele mai uzuale, dar înțelegea perfect că acest lucru nu se putea face fără a reduce în mod sensibil bugetul cheltuielilor. A propus de asemenea Adunării un vast plan de reforme financiare, cuprinzând ansamblul serviciilor publice. Un astfel de plan nu putea fi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și pe mediul ei instituțional. El a fost scris pentru cei care se simt dezorientați în urma repetatelor încercări de a pătrunde în domeniul relațiilor internaționale. Dar această cercetare a realismului nu poate și nici nu-și propune să înlocuiască introducerile uzuale, și cu atît mai puțin lectura textelor originale. Ea este doar o completare care speră să aducă un plus de claritate subiectului urmărit. Al doilea scop al acestei analize a realismului este să pună în evidență necesitatea studiilor teoretice pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
militară a conflictelor, ori de cîte ori e necesar. Critica sceptică făcută de Carr realismului Teoria materialistă a ideologiilor propusă de Carr nu este lipsită de neajunsuri. Unul din ele este modul în care el tratează ideologiile internaționaliste. Urmînd ideea uzuală realistă (și materialistă) conform căreia legile, principiile și toate ideologiile sînt determinate de condițiile sociale, Carr susține că toate ideologiile internaționaliste sînt simple raționalizări operate de puterile dominante, cu scopul de a-și proteja poziția lor privilegiată. Dar, așa cum vom
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de la construcția cunoașterii din perspectiva imaginii asupra lumii (Weltanschauung) la vechea distincție între valoare și fapt, proprie cercetării empiriste (George 1993: 202 și urm.). Una din consecințe a fost că pluralismul teoretic predefinit a făcut ca acestea să devină chestiuni uzuale academice. Dacă la început disputa paradigmelor făcea ca adversarii realismului să nu fie dați la o parte, cu timpul ea a devenit o binevenită barieră împotriva oricărei critici și o bună justificare pentru rutina academică. Politica sferelor academice de influență
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realist sistemic, și nu structural. Pe scurt, contribuția definitorie a neorealismului este folosirea sistematică a economiei ca model explicativ pentru disciplina relațiilor internaționale. Aceasta înseamnă că Waltz s-a folosit atît de teoria pieței, cît și de modelul actorului rațional, uzual în abordarea bazată pe teoria jocurilor și în cea mai mare parte a literaturii consacrate regimurilor. Din acest ultim motiv, în ultima vreme au fost integrate idei din gîndirea realiștilor tradiționali și a liberalilor (Keohane și Nye 1987: 729; Nye
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mod deschis în calcul limitele falsificării teoriilor în disciplina relațiilor internaționale, în general și în propria sa teorie, în particular. Acest lucru oferă un cadru potrivit pentru a vedea mai clar atitudinea sa metateoretică. Voi arăta că Waltz, anticipînd critica uzuală la adresa teoriilor balanței puterii, își relaxează pînă la urmă asumpțiile științifice într-o asemenea măsură încît pune limpede în evidență coșmarul falsificaționist: nu există nici un test care să-l poată infirma (vezi și Keohane 1983: 172). Waltz distinge între legi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pasageri clandestini). Un exemplu obișnuit de bun public sînt trotuarele. Dacă construcția lor ar urma să fie făcută în urma unor decizii de investiție individuale, acolo unde costurile implicate n-ar produce beneficii comparabile, nu s-ar mai construi trotuare. Exemplele uzuale de bunuri publice pot fi găsite în infrastructurile necesare funcționării eficiente a piețelor. Ca atare, teoria bunului public este strîns legată de analiza funcțiilor guvernamentale într-o economie de piață eficientă. Pornind de la formularea pe care o dă bunului public
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ideologii ale economiei politice internaționale în general (Gilpin 1987: cap.2; vezi și Choucri 1980; Barry Jones 1981, 1982; Gill și Law 1988). Din moment ce reia această împărțire în trei, într-o vreme în care cele trei componente deveniseră acceptate ca uzuale în relațiile internaționale, Gilpin dă impresia că dorește să conceapă economia politică internațională ca o disciplină soră cu cea a relațiilor internaționale, ceva în felul "abordărilor economice ale realismului, pluralismului, marxismului". Cu toate acestea, viziunea sa asupra economiei politice internaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]