3,885 matches
-
Române din România Mare, a fost o grandioasă manifestare de solidaritate feminină. Sub scutul ei, Federația întrunește o sută patru asociații feminine din toate provinciile țării, formând o organizație puternică a cărei activitate e bogată în rezultate practice. O emoție vădită stăpânește adunarea la apariția marilor figuri feminine, care timp de mai multe decenii au luptat pe teren național, animând și întreținând focul sacru al dragostei de patrie și neam, până în generațiile cele mai tinere. În decursul celor douăzeci de ani
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mari, epurați actualmente din minister, Însă cari și astăzi mai au mult de spus din culise. Ce atitudine politică, fapte compromițătoare? Repartizarea pe direcții Direcția cifrului și a cabinetului Nae Florescu, Scheleti, Gheorghe C-tin, Codrescu Romulus, Oprișan Emil: purtare vădită contra guvernului Dr. Petru Groza. Axente Mureș - (la 10 Mai a Înjurat pe Susaicov și Guvernul). Toți susnumiții au legături cu Niculescu Buzești, precum și legături directe cu cercurile reacționare internaționale ca: Gafencu, Tillea, Cretzeanu. Scheleti și Mureș sunt legionari, iar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
negative veridice cum sunt cele din Dulăii de Z. Stancu, din Desfășurarea de M. Preda, sau din romanul La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan (...). Una din laturile cele mai semnificative ale prozei noastre apărute în 1952 este înălțarea vădită a nivelului artistic, a forței de expresie, a frumuseții, a expresivității și preciziunii limbii literare întrebuințate (...). În această privință, Nicoară Potcoavă, unul din vârfurile operei lui Mihail Sadoveanu, este un exemplu pentru noi toți în lupta pentru o tot mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sufletești fără nume, neliniștitoare, întunecoase, la eroii unora din povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu a scriitorului. Nu din Colina sau Calul, s-a dezvoltat autorul Desfășurării. În primele lui nuvele, alături de o vădită și puternică tendință spre naturalism, de un interes exagerat spre analiza psihologică a stărilor sufletești întunecate și bolnăvicioase, există, bine desenată, fizionomia unui puternic scriitor realist. Chiar în schițele și nuvelele naturaliste există un element sănătos, așa cum există un element
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
începea să-și facă loc printre poeți de a evita problemele vieții personale, sau de a vorbi despre ele abstract și impersonal, în tipare gata-făcute. De altfel, caracterul de manifest și de frondă al versurilor cu pricina e într-atâta vădit, încât una din poete (ghiciți-o!) nici nu se poate reține să nu exclame la mijloc de poezie de dragoste: Dacă nici ăsta nu-i cântec de dragoste, care-i? Există o sinceritate târâtoare, lipsită de perspectivă și elan, prin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tainelor ascunse”, dorea să și-o apropie și s-o interpreteze cât mai obiectiv cu putință. Într-o corespondență cu filologul olandez Johannes Campensis, erudit în limbile latină, elină și ebraică, Olahus îi mărturisește, plin de sinceritate și cu un vădit interes cultural, că o asemenea „cunoaștere științifică nu va fi doar pe placul său, ci și pe al tuturor acelora care cercetează Sfânta Scriptură”. Campensis, la rândul său, se arată preocupat să intre în legătură cu unii dintre cărturarii evrei din Germania
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
reformismului austriac, o comunicare nemediată cu forurile legislative, cu instituțiile politice, economice și culturale ale Vienei. Rezultatele nu vor întârzia să apară atât la nivelul experimentării politice mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model despotic francez. Exemplele sunt cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate, de o spiritualitate, de o societate care, deși în formare, se pune pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ferenc. Nu mai puțin interesantă mi se pare posibilitatea unei paralele între creația istorică a Școlii Ardelene și scrierile mitropolitului Ștefan Stratimirovic (îndeosebi studiul Despre valahi). Întâlnim și de o parte și de cealaltă un registru de interpretare asemănător, cu vădite modele culturale venite dinspre Buda și Viena, dar mai ales dinspre centrele germane. Probabil că același intermediar, mă gândesc la biblioteca Széchenyi sau chiar la contele Széchenyi Ferenc, i-au facilitat lui Stratimirović lectura operelor lui Șincai, ale Școlii Ardelene
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cazul nostru, Aufklärer-ul. În Transilvania și Banat, bibliotecile devin un adevărat plămân ce respiră aerul culturii europene; prin ele nu numai că pătrunde, dar se și statuează imaginea omului modern. Orașele mai mici sau mai mari se află într-o vădită concurență spre a-și dobândi mijloacele de comuniune cu Europa Luminilor. La Sibiu, Blaj și Alba-Iulia, la Târgu-Mureș și Aiud, la Cluj și Oradea, la Arad, Radna și Timișoara, cartea intră prin intermediul intelectualilor, al aristocraților, prin eforturile casei guvernante, prin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Istvăn. Biblioteca, în schimb, îi va supraviețui, așezându-i numele între cărturarii merituoși ai unui ev de cumpănă. * * * Bibliotecă publică devine și colecția de carte a lui SĂmuel von Brukenthal. Instalat în Palatul Cavalerilor, construit în stilul barocului târziu cu vădite influențe vieneze de fostul guvernator al Transilvaniei (1777-1787) și consilier al Mariei Theresia, fondul sibian reprezintă și el un succes al aceluiași timp. Contemporan cu Teleki (1739-1822), Brukenthal (1721-1803) se va inspira din aceeași sursă în vederea organizării colecției. De la Viena
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Brukenthal. Până și seratele muzical-literare suportau o inaderență și o respingere din partea burgheziei locale. Să fie vorba de absența unor pregătiri necesare receptării noului act de cultură imprimat de homo europaeus modern? Probabil că da. „Numai acele colecții cu o vădită orientare tradițional-săsească spre cercetarea trecutului au avut o însemnătate excepțională în viața culturală a Sibiului contemporan lui Brukenthal.” Va mai trece un veac până când gândurile și opera sa vor fi înțelese cu adevărat, muzeul devenind atunci ceea ce visase fondatorul, un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de sugestii utile și provocatoare, nicăieri nu vom găsi o analiză aparte și cuprinzătoare a limbajului jurnalistic. Explicația acestui gol teoretic este greu de dat, în el regăsindu-se elementele subiective ale unui vădit complex de superioritate (scriitorul conduce și deslușește lumea), dar și semnele vizibile ale unei grave crize identitare: vechile distincții între proză și poezie nu mai funcționează la fel de eficient ca altădată; selecția și gestionarea figurilor de stil și-au pierdut din
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bătrânel senil și bogat. Chiar dacă este ireal să întâlnești la marginea unui sat o casă de schimb valutar, lucrurile se schimbă în clipa în care ne dăm seama că avem de-a face cu o povestire umoristică, cu o pățanie vădit inventată. Experiența și talentul te pot ajuta să credibilizezi aproape orice text. Efortul este însă mult prea mare și bine ar fi ca ziaristul să evite din capul locului asemenea situații inconfortabile. 2.4. Concizia. „Tot ce se taie nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
începe prin stârnirea curiozității, fie prin acroșul unei promisiuni („să vezi ce am pățit”), fie prin dislocarea firescului deja existent, cu o ciudățenie, un eveniment neașteptat etc. d (p. culminant) c b atac e final Transpusă grafic, narațiunea are un vădit caracter ascendent. Deși nemarcate în schema de mai sus, prezența și opoziția a două secvențe narative se presupun. Acumularea de tensiune epică pornește de la a (prezentarea situației, a primelor elemente de contextualizare în spațiu și timp, plasarea naratorului în povestire
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
personajului, elemente de atmosferă și portret). Urmează apoi b (elementul de tensiune, realizat prin apariția unui incident sau a unei scene descriptive), care pregătește c (adevărata intrigă, și d (punctul culminant; de regulă, marcat printr-o scenă vivantă, o insistență vădită și amplă). Urmând un drum constant ascendent, întrerupt (sau, mai degrabă, relansat) de 2-3 incidente, până la atingerea climaxului (punctul culminant), tensiunea epică se rezolvă într-un deznodământ (de obicei, scurt și dinamic). Finalul reprezintă ultima propoziție - o necesară închidere, concluzie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scenei, introducând un personaj despre care se știe că este o „păcătoasă”. Această păcătoasă, nenumită, ca și În cazul lui Marcu și Matei, intră În casa fariseului Simon cu un vas de alabastru În mână. Ea se așază timidă, cu vădită jenă și sinceră umilință, „la picioarele” Domnului, „În spate”, și Începe să-I stropească picioarele cu lacrimi. Verbul grecesc Înseamnă exact „a uda”, chiar „a ploua”, În nici un caz „a spăla”, cum s-a Încetățenit printr-o Vulgată pioasă. Femeia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
romanul intelectualului, există aici un roman de șantier, un roman de dragoste, ai căror eroi sunt despărțiți de o barieră etnică, precum și un roman polițist, cu subterane confruntări între comuniști, fasciști, iredentiști. Ultimul roman, Bunica studiază dreptul, cu o mai vădită intrigă polițistă, prilejuiește conturarea câtorva interesante portrete. Prin ce are mai bun, Oameni la pândă al lui B. reprezintă o realizare meritorie a prozei realiste de inspirație rurală. SCRIERI: Manifest, Turnu Severin, 1935; Eu și Dunărea, Craiova, 1940; Oameni la
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Biserica Sf. Nicolae (Domnească) din Curtea de Argeș, mănăstirea lui Mircea cel Bătrân de la Cozia oglindesc modele bizantine. Iconografia românească din acea vreme și de mai târziu este și ea de vădită sorginte paleologă. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea civilizație a Imperiului, cu toate produsele ei, ca aparținând unei „antichități zonale”, continuatoare a celei vechi, romane
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
de Silvia Racliș. Cu gura ei „lacomă”, „crudă”, „neîndurătoare”, în care proliferează „dinți tăioși care se înmulțesc și îi acoperă fața”, Silvia Racliș își arată natura malefică. Ea este devoratoare ca femela păianjenului, împerecherea cu ea este primejdioasă. În chip vădit, Silvia Racliș aparține zonei infernale. Ea păstrează amintirea veacurilor primordiale, iar cineva o întreabă: „Unde îți ascunzi coada și copitele?” Tot așa cum beția de pe urma programării crimei îi învălmășește pe indivizi într-o masă nediferențiată, iar sexualitatea „armăsăroaicei” îl dezarticulează pe
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
Rimbaud, Rubén Darío, Nietzsche) și interviurile cu Dumitru Țepeneag, William Totok, I. Negoițescu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, George Astaloș, Dan Petrescu. Din 1992, revista capătă un mai pronunțat caracter social-politic și interesul inițial pentru cultură și literatură scade în mod vădit. I.M.
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
Capitalei”, „Cele trei Crișuri” ș.a. O mare parte din aceste scrieri e adunată în volumele Din virtuțile neamului (1913), Sclipiri patriotice (1914) și Spre lumină! (1939). Piesele care se păstrează - Minorii și Dezordine - se vor satirice, însă inabilitatea autorului e vădită: pe de o parte, se acumulează detalii naturaliste și șarjări excesive, pe de altă parte, intriga alunecă în melodramă, sfârșitul fericit datorându-se unor intervenții exterioare, neverosimile. Intenția moralizatoare devine predică și lecție directă în „teatrul ostășesc și sătesc”, dar
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
creștin. Unele descrieri sunt vii, respiră autenticitate, în vreme ce în notațiile portretistice (Mavrocordat, Carol al XII-lea, patriarhul Ierusalimului Hrisant Notara, Brâncoveanu, hanul tătăresc) surprind nu atât trăsăturile fizice, cât cele morale. Letopisețul e întocmit într-o limbă destul de fluentă, cu vădite reminiscențe din textele biblice, cu care A.U. era familiarizat. SCRIERI: A doua domnie a lui Neculai Alecsandru Mavrocordat V. V. în Moldova, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, publ. M. Kogălniceanu, București, 1872, 119-173; De a doua
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
melancolică sugerată de percepția plastică și auditivă, de imagini ale nemișcării și vagului, aspirația spre ilimitat implicată proiecției dorului și neliniștii în imensitatea spațiilor, ca și versul curgător, muzical, nu mai pot fi atribuite doar acestei influențe, constituind semnele unei vădite individualități poetice. Rugăciune încearcă formula originală a rugii animate de iubirea țării, de visul unui viitor de glorie și dreptate, cu inflexiuni profetice („Dar ce să fie acea lumină, / Ce sus se vede de focuri plină, / Și dimpreună un zgomot
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
exaltat, datoria de bun patriot, de fervent unionist („canțoneta” Surdul, comedia Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi). Inspirate din actualitate, „canțonetele” nu depășesc o anume ocazionalitate, după cum nu ajung să creeze un tip, deși intenția e vădită (Jelbaru, Clencea advocatu ș.a.). În Chelnerul de la otelul Patriii, unde apare un personaj burlesc de prostănac, se rostește la un moment dat o replică mai târziu celebră sub pana lui I. L. Caragiale („Mă rog, domnilor, să aveți nițică răbdare”). Aspirant
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
pentru atingerea unui scop propus și permite realizarea antrenamentelor prin reprezentare); 3) activitatea nervoasă superioară, în care persoana dispune de conștiința scopului, este puternic motivată, operează cu instrumente pe care și le-a construit, este perfectibilă prin educație, are un vădit caracter creativ, ceea ce îi diferențiază pe oameni. Spre exemplu, în cazul unei persoane cu dizabilitate mintală mai gravă, reprezentarea mișcării pe plan mintal nu se poate realiza corespunzător, deci și modificările neuromusculare apar doar la intensitatea nivelului de reprezentare a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]