7,043 matches
-
această normă (cu urmări în legile Bisericii în funcție la noi: „Cine se însoară de patru ori, să se pocăiască 8 ai, metanii câte 100 pe zi” [Pravila mică]) a rămas de atunci valabilă 199. O persoană (deci și o văduvă) se putea căsători a doua și a treia oară (Ștefan cel Mare n-a fost singurul nostru voievod însurat de trei ori; - ba unii istorici zic chiar că de patru ori), dar cu suportarea epitemiilor fixate de Canonul 8 al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
P. P. Panaitescu -, cu câteva adăugiri și omisiuni, prefața publicată de Petru Movilă în Nomocanonul tipărit la Kiev în 1629. Sunt deosebit de severi termenii în care Pravila mică tratează și sancționează „nunțile” succesive, căsătorii ce le antrenau, de regulă pe văduve (în îndreptarea legii se stipulează limpede: „Muerii căriia-i va muri bărbatul, aceaia nu e volnică să ia alt bărbat până nu va tréce jalea 1 an”, subliniindu-se însemnătatea „anului jălii” - „timpul de jele”, zice Cartea românească de învățătură, asociat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
învățătură a lui Vasile Lupu (apărută în 1646), cu intercalarea Pravilelor arhierești între pravilele împărătești, fragmentele din Praxis et theoricae criminalis a juristului italian Prospero Farinacci 214 -, după cum zice Apostolul”215. Iar Sfântul Apostol Pavel zisese - am văzut - „Vreau ca văduvele tinere să se mărite...”(I Timotei, 5. 14). Sigur că Apostolul Pavel evocase și varianta unui celibat - pe placul Bisericii - postconjugal („Celor ce sunt necăsătoriți și văduvelor le spun : Bine este pentru ei să rămână ca și mine”), dar adăugase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după cum zice Apostolul”215. Iar Sfântul Apostol Pavel zisese - am văzut - „Vreau ca văduvele tinere să se mărite...”(I Timotei, 5. 14). Sigur că Apostolul Pavel evocase și varianta unui celibat - pe placul Bisericii - postconjugal („Celor ce sunt necăsătoriți și văduvelor le spun : Bine este pentru ei să rămână ca și mine”), dar adăugase, omenește: „Dacă însă, nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă”(I Corinteni, 7, 8-9). Și mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi dădea dreptul lui Ștefăniță, drept dat de Neagoe să aleagă între cele două fete. Și Ștefan cel Tânăr a ales-o pe Ruxandra, fiica cea mică și frumoasă. Numai că voievodul Ardealului, Ioan Zapolya, „sub protecția căruia se afla văduva Milița Despina cu cele două fiice Stana și Ruxandra”218 a încălcat zisul drept și i-a acordat preemțiunea lui Radu de la Afumați, voievod al țării Românești, cu care era aliat. Nunta a avut loc - zic istoricii - în ianuarie (poate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soacră, femeia care a avut tăria să-și vadă soțul ucis, copilul robit și apoi omorât, fiica, pe Elisabeta, răpită de turci, ginerele decapitat, nepoții suprimați; s-a prăpădit, se pare, în anul 1619; ar fi interesante niște pagini consacrate văduvelor Movileștilor...), care a asediat castelul în fruntea unei armate de mercenari, l-a făcut pe Przerembski să capituleze, a recucerit castelul și a primit jurămintele de credință ale vasalilor. Przerembski, învins de o femeie, umilit, ofensat, și-a canalizat atacurile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
castelul și a primit jurămintele de credință ale vasalilor. Przerembski, învins de o femeie, umilit, ofensat, și-a canalizat atacurile spre totala discreditare a veneticei, o „plebere” expulzată de o „Moldovă întunecată”, o persoană aflată departe de canoanele nobilității, o văduvă a unui ins care combătuse asupra Poloniei în calitatea sa de supus al Imperiului Otoman. Prin aceste scrisori, Maximilian Przerembski îi cerea regelui ca Todosia să fie dată morții și, bineînțeles, ca averea ei să fie confiscată. Și sentința tribunalului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost uciși în luna mai 1653. Miron Costin: „Vasile Lupu au dat pe amândoi Ciogoleștii și pre Ștefan Sărdariul pre mâna seiménilor de i-au omorât noaptea denaintea jitniței ce era înlountru în curte”. Și Dafina-Ecaterina a rămas din nou văduvă. Cu Eustratie (Istratie) Dabija (care mai fusese însurat cu o fată a lui Chicoș, mare setrar, Anghelușa 257), Dafina-Ecaterina s-a măritat când acesta era mare vornic (adică între 21 ianuarie 1655 și 6 august 1659) de țara de Sus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
blide de bucate din masa lui și pâine și vin și le trimitè acelor oameni acolo în ogradă, de mânca acei oameni”), și-a plătit „datoria” omenească și a fost înmormântat la Mănăstirea Bârnova, terminată de el. împlinindu-și obligația, văduva a avut grijă de mormântul soțului : (trad.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, răposatului înainte de dânsa Io[an] Eustratie Dabija Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
8, umplând vârstă de 41 și răpăosând în zilele nepotul(ui) său de soră Io Costandin Băsărabŭ voevodŭ, aice la mănăstirea Cotrocénilor aducându-(s)e s-au astrucatŭ la anul de la zidirea lumii 7200 méseța iunie 8” (Să admitem implicarea văduvei, Maria [născută Fărcășanu], și a fetelor, Maria și Casandra?) (Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, p. 235-236, inscripția nr. 85, p. 236, inscripția nr. 86). 77. Ibidem, p. 526, inscripția nr. 643. 78. Ibidem, p. 519, inscripția nr. 632. 79
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inscripția nr. 565). 81. Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 209. 82. Nicolae Iorga, op. cit., vol. I, p. 43. 83. DRH A. Moldova, vol XXII, doc. nr. 433. 84. în Călători străini ..., vol. IX, p. 353. Vezi și Șarolta Solcan, Văduva în societatea medievală din țările Române, în vol. In memoriam profesor Radu Manolescu, coordonator: Stelian Brezeanu, îngrijit de conf. dr. Ecaterina Lung și Monica Neațu, București, Editura Universității din București, 2006, p. 222. 85. Georges Duby, Doamnele din veacul al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zisese Fericitul Augustin în tratatul De bono viduitatis - un soi de adulter, căci văduvelor „primite în Biserică” Hristos le devenea - prin intermediul Bisericii ale cărei membre deveneau - un fel de soț spiritual. în I Timotei 5, 9-10, Sfântul Apostol Pavel precizează: „Văduva care are mai puțin de șaizeci de ani să nu fie înscrisă între văduve, și numai dacă a fost femeia unui singur bărbat [...] dacă adică și-a crescut copiii, dacă a fost primitoare de străini, dacă a spălat picioarele sfinților
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
primite în Biserică” Hristos le devenea - prin intermediul Bisericii ale cărei membre deveneau - un fel de soț spiritual. în I Timotei 5, 9-10, Sfântul Apostol Pavel precizează: „Văduva care are mai puțin de șaizeci de ani să nu fie înscrisă între văduve, și numai dacă a fost femeia unui singur bărbat [...] dacă adică și-a crescut copiii, dacă a fost primitoare de străini, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă a venit în ajutorul celor strâmtorați, dacă s-a ținut stăruitor de tot
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
defenseur du mariage et l’apotre de la virginite, Paris, 1923. (între chestiunile dezbătute de Ioan Gură de Aur în omiliile sale evoc: Despre feciorie, Spre a nu călca în desfrânare, Cum trebuie să fie soția, Femeia este legată prin lege, Văduva să nu fie primită) 177. David C. Ford, evocă două cuvântări chrisostomice (Omilia XII la Romani și Omilia XV la I Timotei) tipărite în J. P. Migne, (Patrologiae Cursus completus series graeca, 62.580 B -C și în Părinți niceeni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gheorghe Cronț, Pravila de la Govora din 1640, în „Studii”, XIV, 1961, nr. 5, p. 1213-1226; Idem, Instanțele de judecată ale bisericii din țările Române în secolele XIV-XVIII, în „Mitropolia Moldovei și Sucevei” LII, 1976, nr. 5-6, p. 338-359. Despre recăsătorirea văduvelor în secolul al XVIII-lea în două provincii din Franța, vezi François Lebrum, A vida conjugal no Antigo Regime, traducere în limba portugheză de M. Carolina Queirogo Ramos N., prefață de Fernando de Souso, Lisabona, [f.a.], p. 54-60. 205. Pravila
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1925): „Iară cine ia a doa muiare ũ lě (t) po(st) kd”[2 ani, post 24]. 207. Pravila bisericească numită cea mică, editată de Academia Română, București Tipografia Laboratorii români, 1884, p. 93. 208. Pravila mică, ed. cit., p. 14. Văduva putea fi o apariție distructivă pentru cariera unui preot. Canoanele Sfinților Apostoli, imprimate în îndreptarea legii sunt explicite în acest sens: „Canonul 18 al Sfinților Apostoli grăiește: cine va vrea să se facă preot și se va însura, de va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și calea spre tron, extras din „ Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopolț”, XXVII, 1990, p. 232-234. 233. Pericolele „amestecului de sânge” (cu toate că pravilele precizau gradele de rudenie admise de însoțiri și zăboveau pe larg asupra „treptelor căsătoriei”) apăreau destul de frecvent - văduvele nefiind excluse - din cauza cercului relativ închis (categorie socială, comunitate definită geografic) în care se învârteau grupurile ce operau „schimburile”. Elitele sociale rezolvau uneori aceste situații prin obținerea dispenselor date de Biserică. 234. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar ..., p. 293. 235. Nicolae
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefănescu (O vizită la 48 de mănăstiri ...). 251. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 355. 252. Vezi Peter Laslett, Family Life and Illicit Love în Earlier Generatios, Cambridge, 1997. în Apus, văduvii se căsătoreau destul de des în timpul primului an după moartea soției. Văduvelor li se cerea să-și păstreze singurătatea mai multă vreme. 253. Olwen Hulton, The Ruor of Eighteenth - Century. France. 1750-1789, Oxford, 1974. 254. Olwen Hulton, op. cit., Vezi și Roderiche Phillips, Desfazer o No. Breve historia do divórcio, Lisabona, Terramer, [f. a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Meteș, op. cit., p. 303-304. 256. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 375 257. Ibidem, p. 393. 258. Op. cit., p. 304. 259. Vezi Nicolae Stoicescu, op. cit., 393, 397-398. 260. Am mai citat acest text (vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol II, p. 213. IV. VĂDUVELE îNTRE CEILALȚI în urma soțului Văduva în fața legii Numărul celor prevăzători a fost, probabil, destul de mare Atunci când nu piereau de morți năprasnice (extrem de frecvente într-un timp al violenței cum a fost și Veacul de Mijloc românesc), când bolile lungi și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 375 257. Ibidem, p. 393. 258. Op. cit., p. 304. 259. Vezi Nicolae Stoicescu, op. cit., 393, 397-398. 260. Am mai citat acest text (vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol II, p. 213. IV. VĂDUVELE îNTRE CEILALȚI în urma soțului Văduva în fața legii Numărul celor prevăzători a fost, probabil, destul de mare Atunci când nu piereau de morți năprasnice (extrem de frecvente într-un timp al violenței cum a fost și Veacul de Mijloc românesc), când bolile lungi și incurabile (erau foarte puține, pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
logofătul Balaur și de soția sa Ana. Câteva decenii mai târziu, la 8 iunie 1580, Mihnea Turcitul întărea („am văzut Domnia Mea și am citit și cartea răposatului părinte al Domniei Mele la Alexandru voievod”) ocinile și vecinii jupâniței Neaga, văduva armașului Danciul, lăsați ei (în Ciocorăști și Văcărești) prin diată de soțul ei („ocinile și vecinii din Cocorăști și din Văcărești și casele și viile câte sunt și toate averile și sculele și țiganii care-i va avea bărbatul ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nimeni să nu aibă nici un amestec peste satele și peste țiganii și peste toate averile lui Badea”. Pilda era molipsitoare (în Transilvania se întâmpla la fel) și pentru straturile mai de jos ale lumii românești. Cât va rămâne necăsătorită, Stana, văduva unui „popă Pătru”, urma să fie volnică cu „toate averile și ocinele și casele” bărbatului ei. Apariția unui nou soț îi diminua sensibil moștenirea. Nu erau prea rare nici situațiile în care soții își pedepseau reciproc o eventuală recăsătorire după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se va mărita sau jupân Drăghici ban, dacă se va însura după moartea jupaniței lui, Vlădaia, iar această întocmire și frăție să nu fie nicidecum, ci să țină cine ce-a avut moștenire”. Aceste diate ni le recomandă uneori pe văduve în ipostaza de executori testamentari. în afară de înmormântarea („pogribania”) soțului defunct (obligație a văduvei), acești legatari trebuiau să împlinească, în primul rând, ritualurile postfunerare - componentă a atitudinii creștine în fața morții (căci era vorba de „perpetuarea amintirii” defunctului) - praznicele, sărindarele, pomenirile - (Cămărașul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jupaniței lui, Vlădaia, iar această întocmire și frăție să nu fie nicidecum, ci să țină cine ce-a avut moștenire”. Aceste diate ni le recomandă uneori pe văduve în ipostaza de executori testamentari. în afară de înmormântarea („pogribania”) soțului defunct (obligație a văduvei), acești legatari trebuiau să împlinească, în primul rând, ritualurile postfunerare - componentă a atitudinii creștine în fața morții (căci era vorba de „perpetuarea amintirii” defunctului) - praznicele, sărindarele, pomenirile - (Cămărașul Sima: „Nimenea cu nimic treabă să n-aibă, iar soțul mieu, Marica, să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iară ce va mai prisosi și de datorii, după pamenți, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe și sărăcuste cu bucatele mele”), să corecteze unele nedreptăți făcute de acesta în timpul vieții (jupâneasa Grăjdana - pomenită mai sus -, văduva fostului mare sluger Buzinca a dat înapoi Mânăstirii Malamar moara de apă de la Vodânân, răpită călugărilor cândva de soțul ei). Văduvele erau datoare să multiplice semnele depuse spre iertarea păcatelor celor morți (precum jupâneasa Slavna, văduva banului Hamza, care, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]