2,974 matches
-
îl plăcea pe „francezul“ întors acasă, iar restul trecuse sub ceața tăcerilor mincinoase. Pentru Iran, pentru șeful baroului, pentru colegele care divorțaseră și își creșteau cu trudă copiii, ea era o făptură înțeleasă cu soarta și cu zvâcnetul sângelui pe sub văluri. Taică-său devenise magnat al afacerilor cu petrol și uraniu și își cumpărase o vilă în nord, la treizeci de kilometri de Teheran. Armin alesese să stea cu el și bunică-sa, la început sub pretextul că e aer curat
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe tot corpul, la sfârșit o îmbrățișase și-ncepuse să hohotească. Ele două rămâneau în Iran, dar Shirin Ebadi pleca, le zbura din mână torționarilor ei și mullah-ilor, Islamului reformat. De-atunci, nimeni n-o mai văzuse vreodată purtând un văl. Arăta ca o disidentă înnăscută, era greu s-o imaginezi c-ar fi fost vreodată mai tânără sau îndrăgostită sau că ar fi râs vreodată cu poftă, din toată inima. Pe bărbați îi intimida, dar femeilor le transmitea imediat o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îi ardea hainele, pielea și mațele, înăuntru. — Oameni buni, să sfârșim odată! strigă. Faceți-vă treaba, loviți! O tăcere ca sticla se formă peste trupul ei și pentru că nu se putea apăra în vreun fel, doar mișcă din cap, pe sub văl și strigă din nou: — Oameni buni! Clipa asta-i mai lungă ca viața mea! Îndurați-vă și stârpiți-mă! Însă nimeni nu aruncă piatra. Câțiva tineri din jur începuseră să bocească și îi văzu tremurând, înainte ca gardianul să îi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Iar băiatu-n somn, el, râde. Teiul mândru se deschide, Es trei zâne ca pe poartă, Cîte-o stea în frunte poartă: Ele-s ursitorile, Rumene ca zorile, Și ușoare calcă, slabe, Pietre scumpe-n mii de boabe Pe-a lor văluri sunt podoabe. Și prin pânze străvezie, A lor glesne argintie Nu s-ating nici de pământ, Ci se leagănă de vânt, Căci ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încunjurînd Și din gură cuvântând
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
CE VREȚI SĂ FAC? Dar cum? GÎNDEȘTE-TE LA TRUPUL MORT. Asta era o ușurare și imaginea deveni remarcabil de netă. Se gîndi brusc: Bietul Gil, care zace neînsuflețit într-o mare nemărginită de nisip, cu celulele deja prăbușite în vălul crescînd de fierbințeală în timp ce planeta, zburînd cu mare viteză, se apropia tot mai mult de unul din sorii din care se născuse. Pentru el era o vizualizare ciudat de chinuitoare și totodată își spuse "Slavă Domnului că sînt mort. Suferința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
granițele tradiționale. Romancier al benzii desenate și poet ce revi zitează lumi pierdute, Pratt este una dintre siluetele fără de care veacul al XX-lea ar fi dificil de imaginat. În cosmogonia lui Manara, Pratt-personajul apare și dispare, mereu însoțit de vălul shakespearian al iluziei. Corto Maltese sunt eu - dincolo de magia marinarului cu cercel în ureche, se află enigma intelectualului inclasabil ce accesează, simultan, diferitele niveluri ale culturii și vieții. Pratt desfide regulile, din simplul motiv că ele, regulile, sunt scrise pentru
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de Pratt și în care figurează Corto Maltese, Mû, poetica textului elimină, deliberat, regulile verosimilității realiste. Scrisul lui Pratt este postmodern și vizionar. Fabula venețiană este încărcată de povara borgesiană a nebuniei, aventurii și tradiției. Începutul ei face aluzie la vălul care se țese în jurul acestui oraș ce este plăsmuit din aluatul shakesperian al viselor : urmărit de energumenii fasciști, Corto aterizează, inopinat, în mijlocul întrunirii unei loje masonice. Fabula lui Pratt exploatează, din acest acest moment de debut al narațiunii, tensiunea dintre
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a istoriei. Numărătoarea inversă are curgerea implacabilă a naturii, curgere în fața căreia individul devine neputincios. Odată cu avansul lui Koinski, repertoriul de personaje decadente și maladiv-visătoare din această garnizoană italiană pe care o imaginează Pratt devine impresionant. Amoralitatea este dublată de vălul nebuniei și morții care se lasă asupra lor. Evocarea serilor cu jazz și martini, a muzicii și a iubirii nu mai poate înlătura sentimentul thanatic al sfârșitului. Locotenentul Stella, cel care ucide spre a cuceri comoara ce îi va netezi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lui Corto, Tenton și Sybille sunt despărțiți de tectonica îndepărtatei Europe. Povestea lui Ann și a lui Daniel Doria se împletește cu cea a veacului XX. Africa este locul în care se produce această revelație a dragostei, absurdului și morții. Vălul morții Dacă pentru T.E. Lawrence Arabia este revelația deșertului și a sensului inițiatic al existenței, Cornul Africii este, pentru Pratt, de la Corto la Koinski și mai departe, spațiul în care se afirmă puterea fără de limite a nisipului care stârnește miraje
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de luptă și spectre. Nisipul din Cornul Africii îl va înghiți pe noul Abel, pe Cain și soldații săi. Africa lui Pratt apare, indiferent de peisajul pe care îl expune, asemenea florii carnivore ce își devorează adoratorii, ca și inamicii. Vălul morții recoboară peste deșertul fără de nume. Dezertorul Africa lui Hugo Pratt se întregește cu fragmentul de istorie și de moarte pe care îl transcrie una dintre cele mai stranii povestiri ale sale. Cato Zoulou introduce în continentul fantasmatic al prozei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în forturile europene. Coregrafia pe care legionarii o urmăresc este parte din tainele acestui pământ ce are consistența ciudată a nălucirilor. Santinelelor care stau de veghe lângă tabără li se arată, ca prin jocul nopților arabe, ființe feminine învăluite în vălul lor înmiresmat - dincolo de ele se află capcana rebelilor. Cei care le urmează, ca prin transă, merg către pieirea lor și aduc și pieirea camarazilor lor. În acest spațiu neiertător, trecutul primului război mondial, al tranșeelor și lașității îi bântuie pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
însoțit, renunțând și la ținuta sa de carnaval. În cele din urmă, am ajuns în locul în care întâlnirea urma să aibă loc. Am respectat indicațiile din mesaj, până ce am ajuns lângă magazinul de covoare din bazar. O voce din spatele unui văl s-a auzit distinct : „Nu vă opriți din drum și mergeți mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Agenții poliției din Azania sunt pe urmele voastre. Nu putem să ne mai vedem. Dar nu uitați ca atunci când ajungeți
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ce putea fi profanat și pierdut; o vrajă sau un blestem de care aveau nevoie pentru a da un rost ori o scuză azilului și în legătură cu care erau liberi să-și bată gura oricât cu condiția să nu-i ridice vălul. Nimeni n-ar fi putut să spună când anume apăruse ea în clădire, dar părea limpede că zidurile azilului, singure, n-ar fi reușit să-i facă să se simtă legați unul de altul printr-un destin comun. Abia taina
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
aservea soarelui sau ploii. Văzându-i, s-ar fi putut crede că primeau pentru întâia oară, și în mod direct, senzația schimbării vremii. Aveau un aer vesel la simpla vizită a unei lumini aurii, în timp ce zilele de ploaie puneau un văl gros peste fața și gândurile lor. Câteva săptămâni mai înainte, ei erau scutiți de această slăbiciune și de această aservire nesocotită prin faptul că nu erau singuri în fața lumii și pentru că, într-o anumită măsură, ființa care trăia cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și fularele. Cinematografele și cafenelele făceau aceleași afaceri. Dar, privind mai de aproape, puteai să observi că figurile erau mai destinse și că uneori zâmbeau. Și aveai ocazia să constați că până atunci nimeni nu zâmbise pe străzi. În realitate, vălul opac, care de luni de zile înconjura orașul, fusese sfâșiat și, în fiecare luni, oricine putea să constate, după știrile radioului, că ruptura se mărea, și că, în sfârșit, se va putea răsufla. Era încă doar o ușurare total negativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
acasă. Ar fi trebuit să fie din cauza lui Edward, își dădu ea seama cu o tresărire de vinovăție; dar nu era. — Nu, nu e asta. Uri întoarse privirea de la ea. Expresia ochilor lui se schimbă, ca și cum ar fi tras un văl protector peste ei. — Uri, te rog. Vreau să-ți spun. Lăsă privirea să o întâlnească pe a ei, apoi se așeză pe scaunul de la birou. —Știi, nu ți-am spus totul despre greșeala mea. Din Africa. Nu a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
departe de birourile comerciale din Europa, a fost pus față în față cu suprema oroare. Îmi aduc aminte că m-am imaginat purtând o cască de miner, pantaloni de călărie din in alb și având fața enigmatic ascunsă sub un văl de plasă împotriva țânțarilor. Cuptoarele mențin locul cald și plăcut în zilele acestea răcoroase, dar vara bănuiesc că muncitorii se bucură încă o dată de clima străbunilor lor, arșița tropicală, exagerată chiar de aceste născociri care ard cărbuni și produc aburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
satur să-l ascult vorbind ore întregi. Este foarte serios și nu vine cu pseudocunoștințe cum făceai tu întotdeauna. Ceea ce spune Ongah e plin de semnificație. Ongah este o persoană reală și vitală. Virilă și agresivă. Sfâșie realitatea și rupe vălurile care o ascund. — Maică Doamne, se văicări Ignatius. Amărâta asta a fost violată de un Mau-Mau. Asta ce mai e? întrebă bănuitoare doamna Reilly. — Du-te și dă drumul televizorului să se încălzească, spuse absent Ignatius și reluă furios lectura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În toți anii ăștia și Își păstra Încă asemănarea cu Ivan cel Groaznic. — Din momentul ăsta o să-mi acopăr capul, așa cum Îmi cere credința mea. Ce tâmpenie mai e și asta? s-a Încruntat bunica Gülsüm. Turcoaicele nu mai poartă văl de nouăzeci de ani. Și nici una din fetele mele n-o să trădeze drepturile pe care comandantul-șef Atatürk le-a acordat femeilor din țara asta. — Daa, femeilor li s-a dat drept de vot În 1934, a spus și mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
asta. — Daa, femeilor li s-a dat drept de vot În 1934, a spus și mătușa Cevriye. În cazul În care nu știai, istoria merge Înainte, nu Înapoi. Dă-ți jos imediat chestia aia! Mătușa Banu a refuzat. A păstrat vălul pe cap și trecând testul celor trei P - penitență, prostrație, pietate - s-a declarat clarvăzătoare. Întocmai ca și Înfățișarea, tehnicile ei de citire a viitorului au suferit schimbări profunde de-a lungul traiectoriei sale psihice. La Început folosea doar cești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
familii care proveneau din Istanbul. Web site-ul se deschidea cu o melodie familiară: Istanbulul se numea odată Constantinopole/ Acum se numește Istanbul, nu Constantinopole... Odată cu melodia aceea apăreau contururile unui oraș ce se Întindea sub umbrele pâlpâitoare ale apusului, văluri peste văluri de ametist, negru și galben. În mijlocul ecranului se afla o săgeată luminoasă care Îți arăta pe ce trebuia să dai clic ca să intri În camera de chat. Trabuia să te Înregistrezi cu o parolă ca să poți trece mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
proveneau din Istanbul. Web site-ul se deschidea cu o melodie familiară: Istanbulul se numea odată Constantinopole/ Acum se numește Istanbul, nu Constantinopole... Odată cu melodia aceea apăreau contururile unui oraș ce se Întindea sub umbrele pâlpâitoare ale apusului, văluri peste văluri de ametist, negru și galben. În mijlocul ecranului se afla o săgeată luminoasă care Îți arăta pe ce trebuia să dai clic ca să intri În camera de chat. Trabuia să te Înregistrezi cu o parolă ca să poți trece mai departe. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fierbinte ca și ei să fie iertați. Așa că, În dimineața asta, când muezinul a strigat cu glas răsunător: „Allah e cel mai mare, Allah e cel mai mare“ mătușa Banu deschisese deja ochii În pat, bâjbâind după halat și după văl. Însă, spre deosebire de alte zile, Își simțea trupul greu, foarte greu. Muezinul a strigat: „Mărturisesc că nu există alt dumnezeu În afară de Allah“. Însă mătușa Banu nu a reușit să se ridice. Nici chiar când a auzit chemarea „Veniți la rugăciune“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la ceasul de pe bufetul dinăuntru: șapte patruzeci și cinci. Stătuse atât de mult În pat certându-se cu domnul Bitter, cu propria ei conștiință? Și-a spălat În grabă fața, mâinile și picioarele, s-a Întors În camera ei purtând vălul ei transparent de rugăciune pe cap, a Întins covorașul și a Început să se roage. Dacă mătușa Banu Întârziase să pună masa pentru micul dejun În dimineața aceea, Armanoush ar fi fost cu siguranță ultima care să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
A rotit ceașca de cafea Între degetele plinuțe. Următoarele cuvinte au fost rostite pe un ton mai ridicat decât avusese intenția, speriindu-le pe toate. — O, e un tânăr care ține mult la tine. Însă de ce e ascuns În spatele unui văl?... Ceva ca un văl. Inima lui Armanoush a Încetat o clipă să bată. — Poate să fie ecranul unui calculator? a Întrebat poznaș Asya pe când Sultan al Cincilea Îi sărea În poală. — Nu văd calculatoare În zațul de cafea, a protestat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]