5,317 matches
-
auzi că mergem la răniți ? — Iară ? Nu putem merge mâine-dimineață ? Nici nu mi se mai mișcă degetele de oboseală. — Of, Jeane, Jeane, tot tu te plângi ? Unii dintre băieți nici nu vor apuca poate ziua de mâine de atâta sânge vărsat, și ție îți arde de somn... — Iartă-mă, domnule Vasile... a spus el cu regret după ce s-a ridicat și a dat pe gât o gură de cafea neîndulcită și rece de i-au încremenit gâtul și inima. Aveam mintea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Rosa arătă cu mâna spre mochetă. - Cred că de la petrecere e asta, domnule Ellis. Mă uitam la urmele cenușii imprimate în mochetă. - Cum poate o petrecere să-i schimbe culoarea? - Auzit c-a fost multă lume. Făcu o pauză. Poate vărsat băutură? M-am întors încet cu fața la ea. - Ce crezi că le-am dat de băut? Colorant verde? Rosa mă privea fix, umilită. Urmă o pauză care păru nesfârșită. Am încercat să îndulcesc asprimea tonului cu un gest firesc. Fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
acțiune, dar destul de puțin vindicativ după aceea. Pilat din Pont, un sceptic, l-ar fi lăsat bucuros pe Isus să fugă. Succesorii lui Titus nu i-au pedepsit pe evreii care au supraviețuit distrugerii Templului, mulțumindu-se să deturneze impozitele vărsate leviților către fiscul imperial. Cruzimile romane erau fulgurante dar, cu excepția Cartaginei, fără prea multă înverșunare. Până și în persecutarea creștinilor, ei au acționat cu intermitențe, fără o încăpățânare metodică. Regimurile totalitare, care au tot timpul, ignoră acest du-te-vino, între benign
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot românul la o viață națională fericită. Iubiților frați Basarabeni, sângele strămoșilor noștri, vărsat împreună pe plaiurile Moldovei, s-a amestecat și închegat astfel, ca toată cruzimea și viclenia dușmanilor noștri n-a izbutit să desfacă această sfântă legătură. Din adâncul inimilor noastre vă zicem bine ați venit pe acest vechiu pământ al Moldovei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unguri și slavi. Acest război a zdruncinat toate temeliile. Vai de cele care nu sunt întemeiate pe bază solidă și pe un ideal puternic: Rusia transformată, Austria dezmembrată, noi întregiți, Polonia reconstituită. Ce vis! De s-ar realiza, tot sângele vărsat, toată durerea și sărăcia omenirii ar fi cu mult răsplătite, oricât ar fi să mai țină și să mai suferim. Căci mult am suferi, mai ales cei mici, de ar mai fi război și iarna viitoare, adică până în toamna 1918
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la maica stariță fără să ne ia și să ne aducă scrisori. Doamna Rădulescu, soția intendentului de la Pantelimon, ne-a fost prețioasă și foarte devotată. Tocmai când am fi putut să-i arătăm recunoștința noastră, a murit, în preajma păcii, de vărsatul bubat. Ba chiar am avut noroc cu soldații germani care ne formau garda; cu puține excepții, toți au fost cuviincioși și gata a ne face servicii de le-am fi cerut. Mai ales șeful lor, Gefreiter Landowski, polonez până în fundul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acestei culpabile mișcări și astfel țara a fost cruțată de un dezastru fără seamăn. Nu voi tăgădui însă că represiunea a fost din cale afară de sângeroasă; că ar fi fost chip de a se cruța multe vieți; că, în loc de sângele vărsat inutil al atâtor oameni nerăspunzători moralicește, s-ar fi putut din vreme lua măsuri contra instigatorilor, dar, în sfârșit, mișcarea având un scop cu totul nepatriotic și producându-se într-un moment de criză a țărei, de agitare febrilă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Scripturi - și nu ascultând vocile din Dumbrava Mistică și nici urcând Muntele spre izvorul inspirațiilor divine, ci dintr-o Întâl nire a mea cu Turcu Ion, soldat brancardier. Îl alesesem din tabăra noastră de lângă Siret, ca să fie, cum se spune, vărsat unei unități sanitare din apropierea frontului. — Ei, Turcule, pregătește-te s-apuci iarăși țucalul de toartă! La această glumă cazonă a mea și peste obrazul meu cel prea bine hrănit, am simțit răspunsul lui ca un ușor dos de palmă - așa cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dacă lucrurile iau o întorsătură rea, voi reuși să dispar, strecurându-mă în locul unde nu există cuvânt. Le-am povestit prietenilor despre acel interogatoriu și despre băutul apei, le-am descris cravata individului. Dar n-am pomenit nimic despre apa vărsată apoi din sticlă ori despre faptul că aruncasem paharul. și cu atât mai puțin despre ascunzătoarea în care intenționam să dispar. Într-una din verile de mai târziu am văzut cadavrul unei tinere femei la cimitirul săracilor. Asta m-a
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pomenim pe cei căzuți în mai, sub iminența clipei care suna victoria. Sub iminența victoriei din 1877, sub iminența victoriei din 1945, sub iminența victoriei idealului comunist, purtați vreme de 50 de ani de Partidul Comunist Român. Această picătură fiind vărsată, se cuvine să ne întoarcem la ceea ce am moștenit, pe drumul acestor date istorice, la ceea ce avem azi. Și se cuvine s-o afirmăm răspicat: Partidul Comunist Român a devenit ființă din ființa acestei țări, este astăzi un partid al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
destin al științei și al artei românești se datorează îndrumării sale clarvăzătoare, grijii și abnegației sale nețărmurite.“ („Luminos exemplu pentru conștiințele țării“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) ERES Mihai Adrian, poet „Partidul e dorul vârsta de aur a țării și sângele vărsat ce a schimbat culoarea amiezii, e limba noastră - românească în care s-au topit dureri, e limba-n care ne cântăm eroii ce-au apărat cu trupul lor vestitul tricolor.“ („Partidul e vârsta de aur a țării“, România literară, 1
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ritmurile iscodite de geniul poetului, până la cea din urmă strofă a căruia nu se ridică tot nomolul de insanități pretențioase ale galeriei poetice de astăzi. El privea cu un respect religios la mânile, care nu amenințaseră și nu binecuvântaseră sângele vărsat, ale profesorilor cari în rânduri scrise pentru toate timpurile își însemnaseră amintirea. El încheia căsătorii la nouăsprezece ani cu o eroică înfruntare a greutăților vieții". "Peste atâta politicărie de a treia clasă, ridicând din nimic valori de o zi sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aceste Întîmplări trebuiau să se petreacă astfel. Apolo n-are de partea sa nici măcar bestialitatea. El a ucis la fel cum ar fi mîngîiat. Și a ascultat urletele lui Marsyas la fel cum Îi ascultase mai Înainte cîntecul. SÎngele silenului vărsat În iarbă nu l-a Împiedicat să se poarte ca și cum iubise acolo o nimfă. Și-a luat arcul și lira și a plecat fără să se mai uite Înapoi. Pentru zei nu există „Înapoi” și nici „Înainte”. Pentru ei totul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
își netezește fusta, scutură scrumul în scrumiera micuță de pe noptieră, își rotește privirea prin cameră, surîde cînd observă sacoșa cu casca de protecție în ea și devine gravă cînd privirea i se oprește asupra mea. Uneori, strînge ea din umeri, vărsatul are și motive psihice... Spune-mi, schimbă brusc tonul, privindu-mă fix, cu ochii măriți, de cîte ori ai mai făcut lucrul ăsta? Încerc să-i înfrunt un timp privirea, dar nu pot. Îmi dau seama că m-am înroșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
urmă denunțului celebrului Gigi Kent (Vasile Gheorghe), acționar principal al băncii, pentru luare de mită, Marcel Ivan (președintele Credit-Bank) a mai fost acuzat ulterior și de: falsificarea documentelor de evidenla contabilă, falsificarea bilanțurilor contabile, prin majorarea fictiva a capitalului social vărsat, precum și de acordarea unor credite preferențiale, fără garanții. Pentru achiziționarea de către bancă a unui teren din București, în documente a fost menționată suma de 661.685.000 milioane lei, în timp ce vânzătorul a primit doar 180 000 dolari. Marcel Ivan și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de negustor, spune Vlaicu. Îi doare-n fund, bombăne Mihail. Vistiernice! poruncește Ștefan. Treci la catastif. Datoria Moldovei către Veneția, de unde de ne-unde, s-o plătești! La datoria Veneției către Moldova tragi linie! Să le fie lor pomană sângele vărsat! "Veșnică pomenire!" Țamblac se pleznește cu palma peste frunte: Era să uit! spune și face semn lui Chiribuță ce ține pe brațe, solemn, un pachet din care desfășoară un superb val de mătase. Marele Consiliu, în semn de "nemărginită prețuire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noi, nu există întoarcere... Nu există decât o cale... O singură cale... "Înainte!!" Altfel nu pot! Altfel nu se poate! Și... și, ce-o vrea Dumnezeu... Fie ce-o fi, îngână Stanciu, cu capul plecat. -Iau asupra mea tot sângele vărsat, asupra mea să cadă blăstămul acestui popor, îngână Ștefan cutremurat. Ștefan, copleșit, gârbovit, galben ca ceara, face câțiva pași șovăitori târșind piciorul. Se clatină, se sprijină de masă. Ești... ești bine, Măria ta? se apropie, îngrijorat, Tăutu. Tăcere. Boierii stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o armă arzătoare" și se încleștează cu mâinile de picioarele ei. Ca și străvechea Laură, Zulnia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând sângele vărsat acolo din belșug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal și căderea lui în mâinile romanilor a dislocat sistemul de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv.” Ion Moța, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre lupta lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-n orice împrejurare am vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării ne-au sau ne vor achita și absolvi de răspundere, dacă oamenii ne vor înțelege și aproba, sângele vărsat rămâne în fața lui Dumnezeu care ne este Singurul și veșnicul Stăpân, un păcat, cu toate consecințele și implicațiile. De aceea, orice s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și, de va trebui, nu ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și în orice împrejurare am vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării neau sau ne vor achita și absolvi de răspundere, dacă oamenii ne vor înțelege și aproba, sângele vărsat rămâne în fața lui Dumnezeu, care ne este singurul și veșnicul Stăpân, un păcat, cu toate consecințele și implicațiile. De aceea, orice s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și de va trebui, nu ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aduce și medicamentele.” Mă gândeam că astea Îs vorbe de popă bat... Cum mi-o da el țigările cu gardianul lângă el? Și prima dată mi-o băgat pă vizetă o legătură de țigări, că nu era’ la pachet numa’ vărsate. Și zic: „Măi fraților, câte vreme o ține din ele nu vă bateți capul, luați-le, și când or trece alea dau alarma la fabrică să ne trimeată măgăreața cu țigările”. Măgăreața era o sfoară care se lăsa pe geam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încarcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între vagoane și magazie să fie circa 60 metri. Un salahor scoate 2 metri cubi pietriș sau nisip pe zi, iar normal ar trebui 5 metri cubi. Deasemeni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încarcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între vagoane și magazie să fie circa 60 metri. Un salahor scoate 2 metri cubi pietriș sau nisip pe zi, iar normal ar trebui 5 metri cubi. Deasemeni poate scoate un om 2 metri cubi de pământ la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încărcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între vagoane și magazie să fie circa 60 metri. Un salahor scoate 2 metri cubi pietriș sau nisip pe zi, iar normal ar trebui 5 metri cubi. Deasemeni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]