2,614 matches
-
că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar o schimbare spirituală (imate riala), ci și una intenționala. În urmă datelor adunate până acum putem conchide că, în funcție de tipul de schimbare, immutatio naturalis sau immutatio spiritualis, avem următoarea ierarhie: văzul este pe primul loc, fiind urmat de auz și de celelalte sim turi, între care nu se mai poate stabili, cu exactitate, care este ordinea ierarhică. Dar, cu toate că poate fi oferită o ierarhie după criteriul schimbării, o chestiune a rămas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
încălzirea are loc prin contactul cu recele sau caldul și nu este o schim bare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr-un fel de vapori; schimbarea în auz are loc prin mișcare locală. Dar în cazul văzului există doar schimbare spirituală, de unde reiese că văzul este cel mai spiritual dintre toate simțurile, fiind urmat de auz. După cum vedem, potrivit lui Toma, „ceva este încălzit sau răcit în urmă contactului cu obiectul care este cald sau rece“. Acest „ceva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caldul și nu este o schim bare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr-un fel de vapori; schimbarea în auz are loc prin mișcare locală. Dar în cazul văzului există doar schimbare spirituală, de unde reiese că văzul este cel mai spiritual dintre toate simțurile, fiind urmat de auz. După cum vedem, potrivit lui Toma, „ceva este încălzit sau răcit în urmă contactului cu obiectul care este cald sau rece“. Acest „ceva“ este, probabil, carnea subiectului cunoscător, nu organul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
hartie nu ar mai fi văzute ca fiind albe, ci ca fiind violete. În acest subcapitol, personajele principale au fost sim turile externe, primele puteri cognitive care intervin în procesul cunoașterii umane. Fiecare dintre cele cinci simțuri ex terne a văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil a este analizat de Toma din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt sau în mediul aferent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum sunt numărul, mișcarea, dimensiunea sau formă a sau sensibile accidentale a cele care depășesc puterea de percepere a unui singur simt. În funcție de gradul de „demnitate“ al celor percepute, Toma din Aquino realizează o primă ierarhizare a simțurilor, în care văzul ocupă primul loc, deoarece atributele vizibile ale obiectelor extramentale au ceva în comun cu corpurile cerești, fiind urmat de auz, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune corpurilor cerești și corpurilor mundane, apoi de gust și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune corpurilor cerești și corpurilor mundane, apoi de gust și de miros, care ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, deoarece percep proprietăți care aparțin corpurilor compuse, si, în final, la polul opus văzului, de simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietăți ale elementelor, cum sunt caldul sau recele, udul sau uscatul. O a doua ierarhizare a simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe care o produc speciile sensibile atât în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe care o produc speciile sensibile atât în organele de simt, cât și în mediul intermediar care face posibilă senzația ca atare. La fel ca în cazul primei or do nări ierarhice, văzul ocupă primul loc, fiind singurul simt în care este implicată doar schimbarea imateriala (spirituală) și intenționala, insă niciodată schimbarea de tip material. De data aceasta însă, auzul nu mai este pe locul al doilea, ci mirosul ocupă acest loc, deoarece
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intellectum secundum ipsa res, quae per similitudinem illam intelligitur (I Super Sent., d. 35, q. 2, co.). Cu toate acestea, ar trebui să se știe că a fi cunoscut se poate spune în două feluri; la fel [este] și cu văzul. Căci primul [obiect] văzut este însăși specia obiectului vizibil, care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede, și principiul vederii, și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai direct decât prin intermediul speciilor, indife rent dacă acestea sunt specii sensibile, imagini (phantasmata), specii inteligibile sau concepte. Cu toate acestea, spe ciile nu pot reprezenta obiectul actului senzitiv, adică nu pot fi cele pe care (id quod ) le vede văzul sau cele pe care le aude auzul, ci sunt doar cele prin care (id quo) văzul vede și auzul aude. Această deoarece, daca speciile ar fi cele pe care le-am cunoaște și nu doar asemănă ri ale obiectelor pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau concepte. Cu toate acestea, spe ciile nu pot reprezenta obiectul actului senzitiv, adică nu pot fi cele pe care (id quod ) le vede văzul sau cele pe care le aude auzul, ci sunt doar cele prin care (id quo) văzul vede și auzul aude. Această deoarece, daca speciile ar fi cele pe care le-am cunoaște și nu doar asemănă ri ale obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
activități [ale intelectului, de o parte cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut. Același lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Deoarece pasajul citat da
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțurilor interne, mai exact a simțului comun (sensus communis). 3.1. Simțul comun În Summa contra Gentiles și în Summa theologiae, Toma din Aquino spune că o putere superioară poate sesiza calitățile perceptibile de către mai multe puteri inferioare. Spre exemplu, văzul percepe culoarea, auzul percepe sunetul, sim tul tactil percepe caldul și recele, umedul și uscatul etc., dar simțul comun le poate percepe pe toate acestea: (ÎI.3.1.) Videmus quod diversă quae în inferiori ordine po tentiarum pertinent ad diversas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
comprehendit sub se visibile et audibile, unde sensus communis, cum sit una potentia, extendit se ad omnia obiectă quinque sensuum (S. th., I, q. 1, a. 3, ad 2). La fel, obiectul simțului comun, care percepe ceea ce cade sub incidența văzului și auzului, este obiectul sensibil, de unde rezultă că simțul comun, deși este o singură putere, se extinde asupra tuturor obiectelor celor cinci simțuri [externe]. Poate fi observat din pasajele citate că simțul comun este superior simțurilor externe, dar și că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
percipit (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că simțul propriu judeca sensibilul propriu distingându-l de altul care cade sub același simt, de exemplu albul de negru sau verde. Dar nici văzul, nici gustul nu pot distinge albul de dulce, fiindcă ceea ce distinge între [două lucruri] trebuie să le cunoască [pe ambele]. De aceea este necesar ca judecată de distingere să îi aparțină simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are mai mult conotații vizuale. Dacă lucrurile ar sta totuși în acest fel, dacă imaginea ar avea doar conotații vizuale în procesul perceptiv, ar rezulta două concluzii: a) ori nu am putea crea decât imagini ale unor obiecte percepute prin intermediul văzului; b) ori am avea capacitatea de a converti speciile sensibile primite de la celelalte patru simțuri externe în specii vizuale. De vreme ce noi, ca oameni, putem avea, de exemplu, imaginea unui concert pentru violoncel al lui Saint-Saëns sau imaginea parfumului florilor de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ipsa res quae per similitudinem illam intelligitur (I Super Sent., d. 35, q. 1, a. 2, co.). Cu toate acestea, ar trebui să se știe că a fi cunoscut se poate spune în două feluri; la fel [este] și cu văzul. Căci primul [obiect] văzut este însăși specia obiectului vizibil, care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede și principiul vederii și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
activități [ale intelectului, de o parte, cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut. Ace lași lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Citind pasajul, interogația
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rei. Unde circa quidditatem rei, per se loquendo, intellectus non fallitur (S. th., q. 85, a. 6, co.). Răspund că filozoful, în De anima III, compară, în legătură cu această, intelectul cu simțul. Simțul nu se înșală în ceea ce privește obiectul lui propriu, cum văzul [nu se înșală] în privința culorii, decât poate [în mod] accidental, printr-un impediment în organul [de simt], ca atunci cand gustul celui care are febră judeca dulcele ca fiind amar, deoarece limba [îi] este plină de fluide dăuna toare. Dar simțul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
același fel. De unde rezultă că, atâta timp cât puterea persistă, nu se înșală în jude câtă ei despre obiectul propriu. Obiectul propriu al inte lec tului este quiditatea obiectului. De aceea se spune ca intelectul nu se înșală în ceea ce privește quiditatea obiectului. Așa cum văzul nu greșește când vine vorba despre obiectul sau propriu, nici intelectul nu greșește când vine vorba de cunoașterea obiectelor sale proprii. Întregul proces de cunoaștere se produce natural și fără erori în cadrul acestei prime operații a intelectului, ceea ce înseamnă că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare tip de entitate intermediară aferentă obiectului senzioral există o anumită putere care o poate percepe. Între speciile sensibile și simțurile externe există o concordanță, ceea ce înseamnă că văzul nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă culoarea, dimensiunea, mișcarea sau conturul unui obiect extramental, pe când auzul nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă sunete, nu și viceversa. Dar informațiile transpor țațe de către speciile sensibile la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Iona, pe cât era de mare și ascultarea Lui, care avea să fie omăsură a adâncului Botezului mântuitor: „Ascultător făcându-sepână la moarte pe cruce” (Filip 2, 8). Această ascultare arăta nu nu-mai „Calea” Lui, ci și împotrivirea lumii. Dacă este „în văzul tuturor”(Coloseni 2, 15), astfel, Mântuitorul nu cheamă la credință pentru„triumfalism”, ci numai pentru rugăciune: „Privegheați, că de-ar știstăpânul casei la care ceas din noapte vine furul, ar priveghea și n-arlăsa să-i spargă casa” (Luca 12, 36
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Privirea la Hristos pe Cruce vădește mușcătura de șarpe a morții. „Șarpele de aramă” (Numeri 21, 8-9; Ioan 3, 14)tămăduiește mușcătura de șarpe a celor ce privesc la El: „A biruitputerile întunericului și le-a făcut de ocară în văzul tuturor biruindasupra lor prin cruce” (Coloseni 2, 15).Tocmai de aceea, în Joia Mare a Săptămânii Patimilor, Crucea Răstignirii se scoate seara în mijlocul bisericii după citirea celor 12Evanghelii ale Patimilor sfințitoare ale Domnului. La ieșirea cu Cinstitele Daruri în timpul Sfintei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce și plăcută” (P.G., XLIV, col. 888). Este acea cunoaștere începătoare, care presupune puține cunoștințe despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă și mai înaltă, Cel dorit „se aseamănă
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă și mai înaltă, Cel dorit „se aseamănă cu o căprioară și se compară cu un pui de cerb”; cf. Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 31. footnote>, „fiind înconjurat din toate părțile de
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
pat dar tot nu se mișca. Un îngeraș îi dă ideea stăpânei să-i aducă pisicuții ei. Când i-a văzut, a ridicat capul, a întins gâtul către ei și a început încet, încet să se târască spre ei. La văzul pisicuților ei a început astfel să se mobilizeze pentru viață, să prindă viață. Abia atunci stăpâna sa dus să se odihnească puțin. După 2-3 ore se scoală să plece la servici și o găsește pe Pisa alături de pui ei pe
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]