3,569 matches
-
fixării și reproducerii informațiilor duce la dificultăți importante în realizarea transferului de cunoștințe; - lipsa de fidelitate a memoriei evidentă atunci când copilul reproduce un text, când este pus să povestească o întâmplare sau când nu poate oferi indicii sigure cu privire la obiectele văzute sau în legătură cu unele întâmplări la care a asistat, din cauza sugestibilității sale ridicate; - imaturitate afectivă destul de accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor (acestea au de cele mai multe ori un efect distructiv asupra activității desfășurate de subiect
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Aproximativ 60% dintre cauzele care determină anomalii sau diferite forme de retard în dezvoltarea copilului nu pot fi încă explicate din punct de vedere științific; pentru a înțelege mai bine acest aspect, se invocă frecvent imaginea aisbergului în care partea văzută reprezintă adesea efectele unor procese și fenomene existente în partea nevăzută și care constituie categoria de factori etiologici greu de identificat și de analizat. 1. Elementele definitorii ale acestor teze sunt explicate în subcapitolul referitor la tabloul clinic și psihopedagogic
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
55 2.1. Forme primare de protejare a informațiilor 55 2.2. Începuturile clasificării moderne a informațiilor 56 2.3. Clasificarea informațiilor 58 2.3.1. Informații subiective 58 2.3.2. Informații obiective 59 2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiective 59 2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comerciale 60 2.3.5. Determinarea necesității clasificării informațiilor 60 2.4. Clasificarea asocierilor de informații 63 2.5. Clasificarea compilărilor de informații 63 2.6. Declasificarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o singură valoare; • pot avea o viață lungă ca secret - alții pot descoperi informațiile în mod independent, dar o astfel de descoperire necesită mult timp, ceea ce va conduce la păstrarea secretului pentru o lungă perioadă. 2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiectivetc "2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiective" Al treilea tip de informații nu se încadrează perfect în categoriile cunoscute - subiective sau obiective, ele fiind informații tehnice, de genul proiectelor și execuțiilor tehnice ale unor noi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
secret - alții pot descoperi informațiile în mod independent, dar o astfel de descoperire necesită mult timp, ceea ce va conduce la păstrarea secretului pentru o lungă perioadă. 2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiectivetc "2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiective" Al treilea tip de informații nu se încadrează perfect în categoriile cunoscute - subiective sau obiective, ele fiind informații tehnice, de genul proiectelor și execuțiilor tehnice ale unor noi arme, diferite de caracterul științific al proiectării, fiind cunoscute
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
tip de informații nu se încadrează perfect în categoriile cunoscute - subiective sau obiective, ele fiind informații tehnice, de genul proiectelor și execuțiilor tehnice ale unor noi arme, diferite de caracterul științific al proiectării, fiind cunoscute sub denumirea de informații tehnice, văzute ca secrete obiective. Caracteristicile informațiilor tehnice sunt similare cu cele ale informațiilor științifice, dar există unele diferențe între aceste două tipuri. Spre deosebire de informațiile științifice, informațiile tehnice nu sunt fenomene naturale, ci înseamnă o metodă, un proces, o tehnică sau un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
între prezent și trecut interstiții aburoase, încețoșând imaginile, ca într-o tehnică sfumato. De aici, și principalele trăsături ale discursului poetic: discreția confesiunii, calmul melancolic al amintirii, diafanul tablourilor stilizate. O autoironie discretă vertebrează contemplarea cu ochi abstras a lumii, văzută shakespearean ca o scenă de teatru. Expresia, urmărind esențializarea, impune prin concizie și acuratețe. Din detașarea „mișcată” de afect și din estomparea eului P. și-a făcut o atitudine lirică ușor de recunoscut, iar din eleganța frazării și idealul cizelării
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Ștefan Topală); O. Sekora, Cățelul zburător, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Holban). Repere bibliografice: Piru, Panorama, 167-168; Aurel Baranga, Alecu Popovici sau Triumful modestiei, SPM, 1972, 75; Marius Robescu, Scufița cu trei iezi, RL, 1973, 18; Amza Săceanu, Fața văzută și nevăzută a teatrului, București, 1974, 226-233; Aurel Bădescu, Teatrul tinerei generații, CNT, 1975, 13; Ștefan Iureș, Poveștile de aur, TTR, 1975, 4; Popa , Dicț. lit. (1977), 449; Ileana Lucaciu, În lumea fanteziei, SPM, 1979, 431; Tudor Opriș, 500 debuturi
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
un contur distinct în „Viața românească”, apărută la Iași în martie 1906, sub conducerea lui C. Stere, Paul Bujor, I. Cantacuzino și G. Ibrăileanu. În articolul-program, Către cetitori, publicația preciza că eforturile sale vor fi îndreptate spre dezvoltarea culturii naționale, văzută ca o parte integrantă a celei universale, în care fiecare popor aduce nota specifică a geniului său creator, într-un permanent schimb de valori și de experiențe. Contribuția poporului român - constata „Viața românească” - a fost destul de redusă, deoarece vitregia istoriei
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
Ion Rotaru, Al. Andrițoiu, Tudor Vasiliu ș.a. colaborează cu o serie de texte umoristice, care urmăresc să aducă în atenția opiniei publice măsuri și hotărâri politice neinspirate, să satirizeze politicianismul patibular al perioadei postdecembriste, să încurajeze literatura de tip umoristico-satiric, văzută ca formă de apărare a valorilor. M.Pp.
RACNETUL CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289081_a_290410]
-
Sunt decelate documente semnificative, „pornind de la premisa că un om este și ceea ce face, dar și ceea ce ascunde”. Liantul dintre teoria literară (Călinescu citind) și psihologia aplicată (Narcisism. Frondă), complementaritatea dintre istoria literaturii (Călinescu și Arghezi) și cea a culturii, văzută ca suport al creației (Cultul culturii), oferă studiului substanță și coerență. Prin reconstituire se ajunge la portret: „Sistemul de contraste funcționează implacabil. Un anxios care se voia olimpian. Individ de geniu, așezat pe un agresiv complex de superioritate - poate fi
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
în toată lumea, impresionante energii teoretice și hermeneutice, pătrunzând și difuzându-se și la nivelul orizontului cotidian și al mentalităților populare, p. - căruia unii îi prevăd un viitor infinit, iar alții i-au proclamat deja sfârșitul -, acest „concept-șperaclu”, maleabil până la irelevanță, văzut a da seama de o vârstă a civilizației care a generat o „literatură a epuizării”, calificat în fel și chip (considerat, spre exemplu, un „nihilism voios”, sau un „romantism postelectronic”, sau o „epocă de aur postistorică” ș.a.m.d.), a
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Sburătorul și la scriitorii care l-au frecventat. Memorialul face multe precizări privitoare la geneza propriilor scrieri, la relația dintre viață și subiectele abordate. Un loc important îl ocupă și notele de călătorie prin Europa, cu numeroase considerații despre locurile văzute, mai frecvente fiind însemnările referitoare la pictură, monumente, la viața artistică. SCRIERI: Fântânile luminii, București, 1923; Testamentul domnișoarei Brebu, București, 1933; Urechea lui Dionys, București, 1934; Hora paiațelor, București, 1935; Trubendal, București, 1946; ed. București, 1972; Serile orașului, București, 1947
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
din Muzeul pendulelor, București, 1982; Biblioteca de os, Cluj-Napoca, 1991; Pietrele Nimicului, Cluj-Napoca, 1995; Ramele Nordului, Cluj-Napoca, 1998; Leonid Dimov (în colaborare cu Traian Ștef), Brașov, 2000; Lumina absentă, Pitești, 2000; Ceremonia ruinelor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sunetul văzut, RL, 1982, 28; Dan Cristea, Tineri poeți: Viorel Mureșan, LCF, 1982, 33; Daniel Dimitriu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, CL, 1982, 8; Ruxandra Cesereanu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, ST, 1983, 3; Ștefan Borbély, Scrisori către Doamna de Ceară, RL, 1991, 15
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Îmbinarea grațiosului, a delicatului (concretizate în imagini ce sugerează frăgezimea, puritatea) cu melancolia provocată de gândul (nu de spaima) morții dă naștere unui efect deseori remarcabil. În momentele sale de grație poetului îi reușesc și memorabile definiții metaforice, precum mierlele văzute ca o explozie de chihlimbare, sfecla de zahăr - o potârniche de purpură, golită de zbor, poeții „acum la sfârșitul de veac, Niagara plângând”. Sfântul Aer și prietenii săi (1996), apreciată la apariție drept cea mai bună carte a autorului, impresionează
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
Viteazul). Publicistul este preocupat mereu de situația „poporului celui de rând”, de a cărui stare, ca și în viziunea socială a lui Eminescu, depinde destinul unei națiuni. Un ciclu de articole din 1853 sintetizează dezvoltarea artelor de-a lungul secolelor, văzută, sub influența lui Herder, în legătură cu evoluția istorică și socială a popoarelor, cu o particulară atenție pentru evoluția artelor la români (Arțile sau măiestriile cele frumoase, Românul în privința muzicei, Românul în privința picturei). Pentru gazetar înflorirea artei este condiționată de libertatea socială
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
modernitatea e pe deplin triumfătoare. Lucrarea care îl reprezintă cel mai bine pe comparatistul M. este fără îndoială Constantes dialectiques en littérature et en histoire, unde își dau mâna atât teoreticianul obsedat de metodă, cât și analistul subtil al operei văzută ca entitate estetică. În concepția sa, istoria literară este o disciplină care fixează destinul unor opere literare pe aliniamentul unor „constante dialectice”, iar acestea se vădesc (și pot fi depistate) de-a lungul unui parcurs de timp, derivând din chiar
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
dificil, o călătorie inițiatică. „Minunarea” nu lipsește, și într-un rând ambasadorul exclamă: „Noi ne simțim ca pe alt tărâm”. Dar parcă ar fi vorba, mai degrabă, de un soi de „încântare”. Călătorul, informat într-o oarecare măsură, notează cele văzute sau auzite („marele lac Sara-nor în care, după cum se spune, s-ar găsi scoici mari cât o farfurie albă și în aceste scoici se găsesc mărgăritare” fosforescente), verifică uneori autenticitatea știrilor, nu lasă să-i scape întruchipările particulare („aici se
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
operei sale romanești. După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
filosofice, Iași, 1907; Noi cercetări filosofice, Iași, 1911; Amintiri universitare, București, 1920; Simțiri rostite, București, 1923; Figuri dispărute, București, 1924; ed. București, 1937; Introducere în metafizică, București, 1924; Studii istorico-filosofice, București, 1925; Raite prin țară, București, 1926; ed. București, 1944; Văzute și trăite, București, 1926; Momente solemne, București, 1927; Felurite (Probleme și oameni. Evenimente. Note de drum), București, 1928; Impresii din Italia, I-II, București, 1930-1938; Peste hotare, București, 1931; Titu Maiorescu. 1840-1917, București, 1931; Deasupra zbuciumului, București, 1932; Din cronica
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
acestui proces este denumit „eveniment cognitiv” și reprezintă ceea ce este cel mai direct accesibil conștiinței individului (monolog interior, gând automat, gând dihotomic, atribuire). In sfârșit, aceste gânduri induc emoții și comportamente corespunzătoare. O tulburare a prelucrării informației Depresia este astfel văzută ca o tulburare a prelucrării informației în cadrul căreia prezența schemelor negative rigide și excesive sfârșesc prin a genera concluzii - gânduri -exagerat de negative, însoțite de corolarul lor emoțional și comportamental de descurajare, care consolidează schema depresivă. Descrierea terapiei Caracteristicile terapiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
numeroase. Informațiile istorice sunt introduse fără ostentație, la fel și descrierile de monumente, împrumutate adesea din tratate de istorie a arhitecturii. Ambele scrieri au în centru două tipuri de ariviști ca, de altfel, și ultimul său roman, Din Rucăr (Scene văzute) (1905). SCRIERI: Bene merentibus, Paris, 1871; Cronici și legende, București, 1890; Răzbunarea lui Anastase. Linda. Un jubileu literar, București, 1896; Fiica lui Sejan (Poveste istorică), București, 1899; Din Rucăr (Scene văzute), pref. B. Delavrancea, București, 1905. Repere bibliografice: D. Evolceanu
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
de altfel, și ultimul său roman, Din Rucăr (Scene văzute) (1905). SCRIERI: Bene merentibus, Paris, 1871; Cronici și legende, București, 1890; Răzbunarea lui Anastase. Linda. Un jubileu literar, București, 1896; Fiica lui Sejan (Poveste istorică), București, 1899; Din Rucăr (Scene văzute), pref. B. Delavrancea, București, 1905. Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Răzbunarea lui Anastase”, CL, 1896, 4; Caragiale, Opere, IV, 421-422; V.A. Urechia, „Răzbunarea lui Anastase. Linda. Un jubileu literar”, AAR, partea administrativă, t. XIX, 1896-1897; D.C. Ollănescu, „Fiica lui Sejan
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
obținerea unei cantități mai mari de bunuri dorite în urma aceleași alocări de resurse. Altfel spus, ambele țări pot anticipa mutarea într-o curbă de indiferență preferată, îmbunătățind astfel condițiile tranșărilor respective, numai să se poată negocia o cooperare între națiuni. Văzută ca o „Cutie Edgeworth”, aria de deasupra și din dreapta lui ICA reprezintă o creștere de utilitate potențială pentru țara A; aria din josul și din stânga lui ICB reprezintă o creștere de utilitate potențială pentru țara B. Totuși, problema nu este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
convorbiri cu Michel Camus, Les Racines de la liberté (2001), poate fi obținut profilul spiritual al unui monoman superior care, până să formuleze o idee-cheie obsedantă, o sinteză a elementelor reveriei sale intelectuale, o încercuiește și o aproximează pe diferite căi, văzute apoi prin prisma rezultatului final ca trepte necesare ale unui proces labirintic de inițiere. În cazul lui N., transdisciplinaritatea poate fi această „blestemată chestiune insolubilă”, pentru care studiul de debut Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund” (1968) ar fi o primă
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]