27,085 matches
-
fiind dominată de tragediile impresionante ale refugiaților, mult răspândite de mass-media. Dar, în acelaș timp, aceste imagini se suprapun peste cele ale cruzimilor și execuțiilor televizate executate de militanții Statului Islamic (ISIS). Dar sunt necesare câteva precizări.In primul rând, valul de refugiați provin din câteva țări arabe (Siria, Iraq, Afganistan), ce cuprinde mai mult de jumătate (72%) bărbați tineri, ce pot include militanți ISIS, gata de activare și acțiune. In al doilea rând, acești refugiați nu sunt în zdrențe și
ARABII SI ...TEORIA CONSPIRATIEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378226_a_379555]
-
pot include militanți ISIS, gata de activare și acțiune. In al doilea rând, acești refugiați nu sunt în zdrențe și au fost capabili de a plăti mii de dolari unor rețele de traficanți dubioși locali. Iar în al treilea rând, valul de refugiați,aparent dezorientați NU se îndreaptă spre țări musulmane stabile (Iran,Turcia,Arabia Saudită, Maroc), ci spre cele mai bogate țări creștine (Germania, Anglia),care conțin deja importante populații arabe. In fine, așa cum există deja, fapt constatat și de leaderi
ARABII SI ...TEORIA CONSPIRATIEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378226_a_379555]
-
sunt conduse de dictatori sau cum sunt/au fost Libia,Tunis, Egipt Siria, Yemen, Iraq, ca acum să predomină o stare haotică de război civil între diferite triburi, secte, fracțiuni, etc Dar, revenind la problema refugiaților, conform statisticelor organizației Eurostat, valul cererilor de refugiați în Occident a fost destul de constant între 2008 și 2010, evaluat la 200.000/an. Dar din 2011, numărul solicitărilor a crescut la 300.000, 330.000 în 2012, 435.190 în 2013 și 626.055 în
ARABII SI ...TEORIA CONSPIRATIEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378226_a_379555]
-
o ajută , când bate tot mai tare, Sunt lacrimi reci și ude care-mprăștie durere Pe întinderea albastră cufundată în tăcere... Dar plânge marea și cu lacrimi de bucurie Când soarele -și trimite mângâierea aurie, Atunci apa se leagănă, în valuri argintate Și cheamă pescărușii să-i cânte târziu în noapte ... Referință Bibliografică: Lacrimile mării... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LACRIMILE MĂRII... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378274_a_379603]
-
ascuns în mister... Plecăm în vise , împreună Cu mâinele prinse-n cunună, Dar dispari și sunt singură mereu Îmi este frică și-mi este greu... Timpul trece ,s-așterne uitarea Doar visele -mi aduc marea Și simt îmbrățișarea rece Când cu valuri peste mine trece... Visele mă poartă la munte Legănată pe creste cărunte, Acolo tot singură mă pierd Pe poteci, cu vântul mă dezmierd... Ești ascuns în visele mele Acolo mă amestec cu ele Plasmuire de gânduri în ceață Dispari în
UNDE EȘTI? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378278_a_379607]
-
curată, de nădejde, și se aventură în largul mării, departe de țărm. Era o zi atât de frumoasă și de promițătoare, încă de dimineață, când cerul era albastru pur, fără niciun nor, apele mării erau și ele la fel de albastre, cu valuri line cutreierând întinderile. Era atâta liniște și pace în acel peisaj, încât, dacă te uitai drept în sus, spre cer, simțeai cum o putere divină aduce mângâiere și binecuvântare asupra mării, și asupra oamenilor ieșiți cu bărcile pe mare. Ieșiseră
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
în care se vedeau trei persoane vâslind la rame, bucurându-se de bunătatea mării. Hans chiar le făcu un salut cu mâna celor de pe barca din apropiere, iar ei îi întoarseră salutul. Dar, fără de veste, albastrul cerului deveni mai verzui, valurile mării nu mai erau argintii pe ape albastre, ci se metamorfozară acum verzui. Chiar dacă nu se vedeau încă semne pe cer și pe mare, Hans știa că vremea se va schimba în curând. Parcă anume vrând să-i confirme lui
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
se metamorfozară acum verzui. Chiar dacă nu se vedeau încă semne pe cer și pe mare, Hans știa că vremea se va schimba în curând. Parcă anume vrând să-i confirme lui Hans teoria despre vremea schimbătoare, dinspre larg răsări un val înalt, verzui, înspumat, ce se rostogolea drept spre el. N-ai fi zis, după cum arăta cerul, că se va întâmpla asta. Dar valul ajunse aproape, iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
curând. Parcă anume vrând să-i confirme lui Hans teoria despre vremea schimbătoare, dinspre larg răsări un val înalt, verzui, înspumat, ce se rostogolea drept spre el. N-ai fi zis, după cum arăta cerul, că se va întâmpla asta. Dar valul ajunse aproape, iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
rostogolea drept spre el. N-ai fi zis, după cum arăta cerul, că se va întâmpla asta. Dar valul ajunse aproape, iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină și cea elegantă, Hans aproape că nu o mai văzu. Apoi o
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină și cea elegantă, Hans aproape că nu o mai văzu. Apoi o zări
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină și cea elegantă, Hans aproape că nu o mai văzu. Apoi o zări răsturnată, cu lucruri puține deasupra apelor. Persoanele din barcă se luptau
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
și cu bărbatul înotau în spatele bărcii, împingând-o spre țărm. Dar, oricât de vânjoși erau cei doi și oricât se străduiau, vântul împingea barca și mai mult în larg, mult mai mult decât reușeau ei s-o împingă spre țărm. Valuri mari și înalte cutreierau marea, cotropind totul. Se părea că și ei vor fi înghițiți de ape! Atunci, la grea încercare, Hans începu să se roage, ca Cel de Sus să aibă milă de ei și să-i scape. Și
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
atât de sus ridicate față de orizont, încât ziceai că marea este mai sus de uscat, că se contopește cu cerul albastru! Îi plăcea mult spectacolul mării, urmărind pescărușii venind și plecând în zbor razant deasupra apelor. Urmărea șiragurile de unde ale valurilor care plecau periodic de la țărm spre zări, departe. Vedea cu nostalgie acele zări, unde, la orizont, valurile atingeau cerul, în sclipiri vii de argint. Urmărea cum corăbiile își umflă pânzele când părăsesc rada portului, pentru a ieși în larg, să
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
contopește cu cerul albastru! Îi plăcea mult spectacolul mării, urmărind pescărușii venind și plecând în zbor razant deasupra apelor. Urmărea șiragurile de unde ale valurilor care plecau periodic de la țărm spre zări, departe. Vedea cu nostalgie acele zări, unde, la orizont, valurile atingeau cerul, în sclipiri vii de argint. Urmărea cum corăbiile își umflă pânzele când părăsesc rada portului, pentru a ieși în larg, să înfrunte primejdiile de tot felul, să cutreiere oceanele lumii celei rotunde. Odată cu aceste corăbii, și dorurile ei
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
Din pernă ta se cerne scrum, În anii mei se face hau Mi-e dor adânc de somnul tău, Mi-e bocet, noapte, și mi-e fum. De părul tău mi-e blond abis, De ochii verzi mi-e verde val, Mi-e adâncire grea, de deal, icoana ta rămasă-n vis. Ca un nisip pereții tac, Sub casă ploile se frâng săpând izvor în ochiul stâng și mari, în timpul fără leac. Ploua cu tine peste seri, Azi te șoptesc, nu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
fără ieri.Din pernă ta se cerne scrum,În anii mei se face hăuMi-e dor adânc de somnul tău,Mi-e bocet, noapte, și mi-e fum.De părul tău mi-e blond abis,De ochii verzi mi-e verde val,Mi-e adâncire grea, de deal,icoana ta rămasă-n vis.Ca un nisip pereții tac,Sub casă ploile se frângsăpând izvor în ochiul stângși mari, în timpul fără leac.Plouă cu tine peste seri,Azi te șoptesc, nu te mai
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
poate cine știe ce credea...De data aceasta era ceva nou: o plimbare care mă încântă și pe mine...Și-am plecat imediat după masă, era căldură mare, se-apropia luna lui cuptor, grâul dăduse în pârgă, venea postomol peste noi în valuri verzi-gălbui, mirosea a levănțică și-a busuioc și zefirul aducea aer răcoros în valuri și doamna Deleș, încântată de asemenea poezie, tăcea și privea cu o ușoară melancolie câmpul acela mare, nesfârșit. Am luat-o pe un drum de țară
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
și pe mine...Și-am plecat imediat după masă, era căldură mare, se-apropia luna lui cuptor, grâul dăduse în pârgă, venea postomol peste noi în valuri verzi-gălbui, mirosea a levănțică și-a busuioc și zefirul aducea aer răcoros în valuri și doamna Deleș, încântată de asemenea poezie, tăcea și privea cu o ușoară melancolie câmpul acela mare, nesfârșit. Am luat-o pe un drum de țară, printre lanuri și am coborât un prundiș, aici am intrat într-o vâlcea în
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Același râu din care cităm: „Același râu/ Îl duc mereu/ cu maluri albie curgând/ în el apune Domnul Zeu/ ca să răsară gând cu gând/.../ Dar fără fund și fără mal/ e fără guri și nici izvor/ adeseori e doar un val/ mereu din el începător/ Vai ce adâncă-i noaptea lui/ și fără margini e de clară/ temeiul ne-temei oricui/ cu mine-apune să răsară”. Iată, spicuite și ele, aproape la întâmplare, versurile dintr-un alt poem intitulat Peisagiu poetul-în-cușcă: „Vorbele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Este torturat cu sadism, zile în șir, șantajat permanent cu represalii dure împotriva rudelor sale și, incapabil să mai reziste, divulgă anumite informații care - coroborate cu cele obținute, prin metode identice, de la Alexandru Alexandrescu, “aghiotantul” lui Arsenescu, duc la declanșarea valului de arestări în multe localități muscelene. Regionala Securității din Pitești, care deja primise dispoziții- printr-un ordin circular emis de Direcția Generală din București - să lichideze FĂRĂ JUDECATĂ persoanele periculoase pentru regim, l-au împușcat demonstrativ, la marginea drumului național
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
datorită vigilenței dumnealui, nu ne-am tăiat craca de sub picioare, învățând că în unele momente trebuie să scrâșnești din dinți, să cedezi câte puțin pentru a nu pierde totul. Datorită experienței amare și propriilor dezamăgiri, a manevrat cu dibăcie prin valurile tulburi ale incertitudinii politice din acea perioadă când era greu să ghicești din care parte bate vântul, reușind să protejeze colectivul și ziarul, numai pe sine n-a fost în stare să se apere de bădărănia unor cinovnici. Invocând acel
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
de Ileana Petrean-Păușan, distinsă fiică a satului Treznea. O monografie a satului Treznea nu credem că putea fi scrisă mai bine decât de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa părintească, poveștile bunicilor sau ale bătrânilor satului despre vremuri de restriște din timpul războiului, cotele insuportabile și colectivizarea forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]