1,940 matches
-
nimic despre ei. în schimb a făcut-o (singurul dintre simboliștii romîni) Bacovia. Un poem de-al său se intitulează chiar așa: „Pantofii”: „Pantofi de aur, expuși în vitrină,/ Veți sta sub dantele, în nopți de baluri,/ Și-n ale valsului leneșe valuri/ Veți rîde prin săli, - potop de lumină.// Pe trist catafalc, cu tristă regină,/ Veți sta în piciorul de gheață, și sfînt,/ Și-n trecerea vremii veți arde-n mormînt,/ Pantofi de aur, expuși în vitrină...” Tema versurilor e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București, să vreau să merg așa (adică încet), mi-ar fi imposibil. M-aș împiedica de toți și toți s-ar împiedica de mine”. Azi însă lumea evocată de versul lui Bacovia pare că a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
merg așa (adică încet), mi-ar fi imposibil. M-aș împiedica de toți și toți s-ar împiedica de mine”. Azi însă lumea evocată de versul lui Bacovia pare că a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi imposibil. M-aș împiedica de toți și toți s-ar împiedica de mine”. Azi însă lumea evocată de versul lui Bacovia pare că a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care au reușit în literatură ca fiind singurii îndreptățiți să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care au reușit în literatură ca fiind singurii îndreptățiți să parvină la o asemenea situație. într-o oarecare măsură, succesul lor se explică și prin ratările altora. în „Notița” (o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înduioșat și nu mi-a adus lacrimi în ochi fără de voie”. Romanța pe versurile lui Alecsandri sau „Cuibul părăsit” de Eug. Ceaicovschi copleșea „sufletele sentimentale”, la fel ca „Santiago” pe ale celor cu nostalgia altor orizonturi geografice. Bacovia cînta, apoi, valsuri, probabil „Rêve d’amour” de Th. Bonheur, „Dichterliebe” și „Les fruits du mariage” de A. Cirillo etc., la modă în primii ani ai secolului XX, sau Chopin („lugubrul marș al lui Chopin”). Nu i neg cîtuși de puțin sensibilitatea și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și, poate, mîngîia maturități”. („Impresii de roman
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Renée apare într-un costum vaporos, aproape de cel al Evei biblice, fapt ce scandalizează publicul 249. Dansurile la modă sunt: "Leș polkas, leș valses, leș mazurkas alternèrent avec leș quadrilles" [Zola, La Curée, p.368], dar dânsul prin excelență este valsul. Dânsul reduce femeia la statutul de obiect al plăcerii masculine. Această posedare sublimata are loc sub privirile unui public ales: "Tout son corps s'offrait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.344]. Într-o societate în care a atinge corpul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
masculine. Această posedare sublimata are loc sub privirile unui public ales: "Tout son corps s'offrait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.344]. Într-o societate în care a atinge corpul feminin ține de o reglementare strictă, de o interzicere, valsul constituie o autorizare excepțională, cu atat mai mult cu cât toaletă feminină dezgolește anumite părți ale corpului, de obicei voalate și ascunse. De aici atracția acestui dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
peste noi, printre coloanele de marmură și peste velurul distinselor doamne săsoaice, un vag miros de carne friptă și mititei. Deh, o fi vreo terasă prin apropiere sau o mustărie, ne-am zis, cumva intrigați de mirosul insinuant ca un vals de Chopin. În sfârșit, am fost poftiți la partea a doua și am avut surpriza să vedem cum grupul de oficialități locale molfăia satisfăcut, ba chiar una dintre beizadele se scobea între dinți de zor. Și așa am realizat că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
-i e, atunci, un contradans: răstimp în care are de plătit cutare gaj sau o amendă (mică) unui paj. Menuetu-i dansul cel mai prețuit, dar nici cadrilu-ncrucișat, pavana, ca și arabescul, nu-s (dimpotrivă!) de disprețuit. Alte dansuri: twistul fals, valsul trist și paso-doble. Java, jerkul, samba, mambo, conga, tango și fadango. Patinada, unul din cele mai riscante, trepidansul, dans ultranervos, și, cel mai iute, looping-pongul. Snobinella, recte dansul prințeselor selecte și men(i)uetul zilei, care se schimbă cotidian, adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
folcloric“. Se cântă hiturile momentului - fiindcă există și așa ceva. La ora 12 noaptea se face o pauză de masă, timp în care adolescenții merg la discotecă. După ora 2 noaptea intervine neapărat și un moment când se cântă tangouri și vals. Altfel, nu există nici un fel de ritual specific, nimic care să deosebească la prima vedere ruga de o sărbătoare câmpenească obișnuită. În fine, ruga nu e nici exclusiv etnică (așa cum era, de exemplu, kirchweich-ul șvabiloră, fiindcă rareori populația satului e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
prezentat un moment artistic complex ce face parte din categoria dansului variat - musicall, având în componență o varietate de mișcări, fie lente, fie rapide, fie individuale, în pereche sau în grup, prezentând câteva elemente din stilurile de dans ca: charleston, vals vienez, cha-cha, însă cea mai mare parte din majoritatea elementelor cuprinse fiind cele din stilul de dans modern, multe din ele combinate cu scaunul, accesoriu folosit individual de fiecare în parte. Fondul muzical este alcătuit din 2 părți muzicale (melodii
,,?nving?torii?? by Marieta Negru [Corola-publishinghouse/Journalistic/84369_a_85694]
-
kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul", kile "măsură de capacitate pentru cereale, chilă"); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (Stambol "Istanbul", altın "monedă de aur"); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", Walzer "vals"). Procedeul aplicat a fost identic atunci când s-au format, în diferite limbi, cuvinte ca rom. minnesota "o rasă de porci" (cf. top. engl. Minnesota), fr., rom. panama "pălărie făcută dintr-o împletitură de paie; țesătură care imită această împletitură" (cf.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rotație a unui cilindru, separă semințele de impurități, numită și trior; cilindrul respectiv, numit și melc" < germ. Spiral[pumpe] "pompă centrifugă cu carcasă spirală" (v. Avram, pp. 142-143); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Appassionata, op.57, în sonatele ultimei perioade, op.109 și op. 111. Pentru instrumentul său preferat, pianul, Beethoven a compus un mare număr de piese independente, în formă de Temă cu variațiuni. Dintre acestea, cele ,,33 variațiuni pe tema unui vals de Diabelli” constituie nu numai o culme a inspirației și științei muzi cale, ci o anticipare genială a dezvoltării ulterioare a muzicii în perioada romantismului, ilustrată de Schumann, Chopin, Wagner. Zeci de alte lucrări în forme mici, bagatele, rondo-uri
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Johann Strauss I (3Johann Strauß) s-a născut in Viena în 14 martie 1804. A trăit pînă în 25 septembrie 1849. Johann Strauss a fost un compozitior romantic din Austria cunoscut mai ales pentru valsuri. Cea mai cunoscută piesă este Marșul Radetzky (numit astfel după Joseph Radetzky von Radetz) în timp ce valsul cel mai cunoscut este Lorelei Rheinklänge. O tragedie i- a lovit familia atunci când mama sa a murit,pe când el avea șapte ani, din cauza
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Țonea Ana Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107375]
-
în 14 martie 1804. A trăit pînă în 25 septembrie 1849. Johann Strauss a fost un compozitior romantic din Austria cunoscut mai ales pentru valsuri. Cea mai cunoscută piesă este Marșul Radetzky (numit astfel după Joseph Radetzky von Radetz) în timp ce valsul cel mai cunoscut este Lorelei Rheinklänge. O tragedie i- a lovit familia atunci când mama sa a murit,pe când el avea șapte ani, din cauza frisoanelor. Atunci când avea 12 ani, tatăl său, Franz Borgias Strauss, a fost descoperit înecat, posibil prin
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Țonea Ana Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107375]
-
a lui Michael Pamer, la care a renunțat pentru a se alătura unui popular cvartet de coarde cunoscut drept Cvartetul Lanner, format din viitorul său rival Joseph Lanner și frații Drahanek, Karl și Johann. Acest cvartet de coarde care interpreta valsuri vieneze și dansuri germane rustice s-a extins într-o mică orchestră de coarde în 1824. Johann Strauss era un om de acțiune, care căutase să-și asigure printr-o energie și un talent puțin comune, privilegiul de a fi
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Țonea Ana Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107375]
-
rivalizeze succesul lui Lanner, pe lângă faptul de a pune capăt dificultăților sale financiare. Făcând acest lucru, Lanner i-ar fi devenit un rival crâncen, deși rivalitatea nu a dus la consecințe ostile, deoarece competiția muzicală era foarte productivă pentru dezvoltarea valsului, precum și a celorlalte tipuri de muzică de dans din Viena. Curând a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți compozitori de dans din Viena, pornind într-un turneu cu orchestra sa în Germania, Olanda, Belgia, Anglia și Scoția. Frâurile
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Țonea Ana Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107375]
-
stradă Îngustă, de-a lungul căreia personajele sunt gonite cu biciul“ (așa cum spune Kundera În Nemurirea), romanul modern are la bază principiul construcției muzicale, variațiunea și repetiția. „Uvertură“, „Larghetto e piano“, „Andante non tropo“, „Aria piciorului rătăcitor“, „Aria lui Satanovski“, „Vals“, „Marș“ sunt numele capitolelor din Locomotiva Noimann, un roman În mare parte „muzical“, construit după tehnica contrapunctului. Prima parte a simfoniei romanești, intitulată „Uvertură“, prezintă primele metamorfoze ale stomatologului Noimann. Apare astfel tema dublului, o temă foarte des abordată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]