9,893 matches
-
să-i spun că toți mă-njură și printre lacrimi îi privesc, dar nu mă uit la ei cu ură și doamne, vreau să îi iubesc. Citește mai mult Cum pot să fiu acum cinstitcând mi-au furat pâinea din vatră?așa sărac eu am muncitorfan de mamă și de tată.Cum a-ș putea să mulțumesclui Dumnezeu că calc pământul?în suflet știu că mai găsesclumina lui și legământul.Trăiesc și eu ca voi în țarăașa flamand și necăjit,dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
vieții, dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta, Mângâiere-o să devină Și s-așezi pe frunte-aș vrea Infinita ei lumină. Crăciunița Azi sunt mândră Crăciuniță, Mi-am pus roșie rochiță, Cu desaga încărcată Stau cuminte lângă vatră! Vino, pe genunchii mei, Port cu mine tot ce vrei! Meriți tot ce e mai bun, Mi-a spus mie, Moș Crăciun! Am adus în piept, iubire Și în ochi numai sclipire De noroc și bucurie, Ani să-ți bucuri
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
să numere Decât până la al doisprezecelea ceas. A doua moarte a lui Zeus Zeus în speranța nemuriri Cât a existat la Pontul Euxin Și-a modelat din lut și piatră Statuia lui la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita lui, plecată la vânătoare Aflând că zeus e sus în neuitare s-a întors să proslăvească statuia ce strălucea măreață-n soare, chemând mulțimile
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350142_a_351471]
-
frigul și-a adus cu el și geru' Și te-ai îndurat, Tu, Doamne, să ni-l iei pe blandu' Vieru?! Ai făcut înc-o minune, ai știut dorința lui, Ca să-ți cânte Ție-n ceruri, și Mihai, și dumnealui. Plânge vatra strămoșească, plânge colbul de pe cărți, Că Moldova e și astăzi pusă-n cui pe două hărți; Va mai fi nația bravă? Spune tu, că ești în cer, Scrie-ne vreo epistolă cu o pană de înger! Referință Bibliografică: În aceeași
ÎN ACEEAŞI LIMBĂ SFÂNTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361784_a_363113]
-
nucul și castanul. Cum aștepta să se-mplinească anul, Să-și regăsească visul și norocul ! Vechi scutier și cu prestanță - bradul Îi luminează clipa și popasul - Un colț fantastic îi apare vadul. Îl poartă astfel mai elastic pasul - Aicea este vatra și răsadul - Cu încântare își înalță glasul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Vad vechi / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VAD VECHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361797_a_363126]
-
cum vine pe scară? A muri în somn, a nu mai muri. Femeia la treizeci de ani, de Balzac, o povestire, mi se părea neinteresantă când aveam eu optsprezece, apoi îmi aminteam cum mă uitam la o călugăriță venită la Vatra Dornei să se trateze de stomac. Mă uitam ca la o icoană, o văd și acum, avea un oval perfect al chipului, ochi negri, sprincene mai frumoase decât orice aranjament, buze neiertător de frumoase, un corp unduitor în hainele lungi
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
ei în cer? - Ca o doină de oier! - Cum i-e Raiul pe pământ? - Ca frunza bătând în vânt! - Oare, Bade, ce mai vrei? - Doar o ramură de tei! - Ce să-ți punem la ferești? - Floarea limbii românești! - Și pe vatră ce să-ți pun? - Mărgărit de suflet bun! - Ce dor ai avut, Bădie? - Ce nu ai, să-ți dau eu, ție! - Și ce dor în cerul mare? - Tot dragoste muritoare! - Bădie, în Rai, mai scrii? - Scriu în vise, la copii
INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361836_a_363165]
-
Olgăi Ciolacu este cea intitulată „DIN CALEA ROBILOR”, pe versurile lui Dumitru Matcovschi, muzica Mircea Oțel. „Acest șlagăr este adorat de românii de pretutindeni, care după ani de străinătate, se întorc acasă și nu mai găsesc ce au lăsat la vatră lor de baștină” îmi spune Olga și o lacrima se prelinge pe obraz.. Acesta este de fapt cântecul de debut al Olgăi în muzică ușoară și a devenit șlagărul mai multor generații de români. În anul 1989 Olga Ciolacu a
INIMĂ ROMÂNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361918_a_363247]
-
că vin! Moldovă sfântă credincioasă De peste munți, de lângă Prut De mult voiesc să vin acasă M-am tot zbătut dar n-am putut. Dulceața ta de mamă sfântă Copiii tăi dreptcredincioși M-au tot chemat să vin pe stâncă Pe vatra sfinților strămoși. Departe dus peste hotare Între români ce nu-s ai tăi Te-am tot dorit cu plâns și jale Cu stropi de lacrimi tot mai grei. Sunt buni românii tăi oriunde Și gospodari cum n-ai văzut Dar
AŞTEAPTĂ-MĂ, MOLDOVA MEA, CĂ VIN! de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361934_a_363263]
-
Stihuri > Momente > HAI SĂ NE MINȚIM, IUBITO! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Hai să ne mințim, iubito, că frumoși suntem și buni, Că mai arde în noi focul, cum în vatră doi cărbuni; Să uităm dureri de oase, că ne taie câte-un junghi, Că ne mai privim în față căutând mereu alt unghi. Eu îți zic că ești superbă, cum o viață tot ai fost, Tu îmi faci un semn
HAI SĂ NE MINŢIM, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361941_a_363270]
-
fierbinte. De-auzi în vene cum lupul urlă, Iar strigătul îți este mut, E semn că mersu-ți se înturnă, Spre orizont necunoscut. De-ncepi să-ți chemi ca altă dată, Pașii de horă-n ritm de nai, E semn că vatra-ți este darâmată Și că țară nu mai ai. Oricât ai vrea să te prefaci, Că nu plângi și că nu-ți pasă, Ecoul inimii când taci, Trage clopotul de-acasă. Cauți aripi în sângele-ți tulburat, Știi că nu
ŢARĂ NU MAI AI de MARIA COZMA în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361952_a_363281]
-
mamă. Vreau să mor spintecată de Sabia Sfântă a lui Ștefan să dispoi rușinea îngroșată pe obarjii de înaltă cinste al Marelui meu Neam! Vreau să mor înecată în Lacul parfumat de Tei, să uit că poezia nu mai are vatră, ci doar „mișeii” și „nebunii” fără Cuvânt, fără Dumnezei! Paris, 16 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Vreau să mor în Țara mea! / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
VREAU SĂ MOR ÎN ŢARA MEA! de MARIA COZMA în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361947_a_363276]
-
on-line, București, 2009, Viața că o punte, Editura DACIA XXI, 2011, Anotimpul jocului, Editura NICO, Târgu-Mureș, 2011, Un strop de veșnicie, Editura Semănătorul, 2012. Despre opera să au scris revistele: Oglindă Literară, Viața de Pretutindeni, Amurg Sentimental, Eminescu, România Literară, Vatra Veche, revistele on-line A.R.P. Vestea, cotidianul „Cuvântul liber” etc. Articolele au fost semnate de Alex. Ștefănescu, Al. Stănescu, Petrică Birău, Mariana Zavati Gardner (Anglia), Ioan Miclău (Australia), Mariana Sperlea, Ionel Andrașoni, Ioan Pop, Marin Oprea, Marian Barbu, Adina Enăchescu
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
Petri Mor („Monografia Județului Sălaj”) satul a fost așezat la început în locul numit „La Arini”. Era un spațiu teritorial de aproximativ un kilometru lungime, între locurile numite Carașeu și Capul Satului. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Vatra Satului era localizată în zona „Sub Vii” și „Pe Deal”; ultima poziționare a localității este cea actuală, care cuprinde un teritoriu destul de întins, între Carașeu și Valea Hotarului (aproximativ 4 kilometri), satul fiind dispus mai mult pe lungime, fără a
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
revoluții, Din pâine, libertate - în arest - Din visători, devin tirani, recruții - Când emanați din Est, și când din Vest - Estimp, plecăm flămânzi cumplit, din țară, De pâine, libertate, mai ales - Să le trăim măcar pe dinafară, De n-au în vatra noastră, înțeles - Să vină iarăși duba cea de pâine! Să plece iarăși, duba de arest! Să mai trăim o viață, până mâine! Sătui de lanțuri, între Est, și Vest ! 16 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: DUBA / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN
DUBA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362103_a_363432]
-
vechi decât al popoarelor slave învecinate. Sunt bine cunoscute bisericuțele de la Basarabi, peștera Sfântului Nicodim de la Tismana, bisericuțele rupestre de la Basarabi sau cele din Sălaj etc. Reputatul profesor sibian argumentează vechimea monahismului românesc și prin toponimia locurilor care au adăpostit vetre monahale: Poiana Călugăriței, Călugăreni, Chilia, Mânăstirea etc. Cercetarea vieții monahale din spațiul românesc a preocupat de timpuriu istoriografia românească, fiind investigate unele aspecte ale monahismului românesc, respectiv viața duhovnicească emanată din mănăstiri, rolul cultural-artistic al vetrelor monahale... Altfel spus, preocupările
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
locurilor care au adăpostit vetre monahale: Poiana Călugăriței, Călugăreni, Chilia, Mânăstirea etc. Cercetarea vieții monahale din spațiul românesc a preocupat de timpuriu istoriografia românească, fiind investigate unele aspecte ale monahismului românesc, respectiv viața duhovnicească emanată din mănăstiri, rolul cultural-artistic al vetrelor monahale... Altfel spus, preocupările istoriografice în privința monahismului nu au încetat în decursul timpului până în vremea noastră. Noutatea cercetărilor de astăzi însă, constă oarecum în investigarea zonală geografico-istorică a monahismului românesc. Așadar, între lucrările de referință din ultima perioadă în această
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
numită Eu. Itinerarul epic se deschide cu un preludiu retrospectiv, extras din arborescența temporară: „Am traversat o parte din ținuturile Bucovinei, aflându-mă într-un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Imi amintesc că am trecut prin Vatra Dornei . Ce puteam vedea din mersul trenului? Toate imaginile s-au perindat cu viteză și nu am avut timp suficient pentru a le memora așa cum aș fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
comuna Priponești, județul Galați. Și-a făcut ucenicia de publicist pe vremea în care efectua stagiul militar, între anii 1951- 1954 (la o unitate din Someșeni, județul Cluj), la ziarele „Scutul patriei”, „Glasul armatei” și „Apărarea patriei”. După lăsarea la vatră,a fost redactor la ziarul „Steagul roșu” din Bârlad și redactor-șef al ziarului „Rulmentul”, susținut de Fabrica de rulmenți din localitate și, mai apoi, pe vremea în care a fost studentul Facultății de științe juridice și administrative din Iași
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
volume publicate: CLIPA DE LUMINĂ, Editura Miracol, 2001, roman de debut, lansat la Sala Marin Preda, a Centrului Cultural M.I.R.A., București. OAMENI DE NISIP, Editura Amurg sentimental, 2006, roman-trilogie. Vol. 1 „Jurământul văduvei”, Vol. 2 „Târguiala”, Vol. 3 „Lacrimi pe vatră”. Lansarea a avut loc în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române, București. GRĂDINA CARE S-A SUIT LA CER, Editura Florile Dalbe, 2007, proză scurtă. Lansarea a avut loc în Sala Marin Preda, a Centrului Cultural M.I.R.A., București. CUVINTE DE
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
Dacoromâne (patru volume) - 2013, Simbioze lirice (Antologie de poezie - Anamarol), 2013 . A publicat proză, poezie, eseu, critică literară, cronică de evenimente cultural-literare, epigrame, catrene, povestiri în proză și în versuri pentru copii, în revistele: „Literatorul”, „Argeșul”, „Oglinda Literară ”, „Albina Românească”, „Vatra veche”, „Luceafărul”, „Cafeneaua Literară”, „Vitralii”, „Dacoromânia”, „Pietrele Doamnei”, „Răsunetul”, „Agora Literară”, „Moldova Literară”, „Lumină Lină”, „Paradox”, „Contraatac”, „Amurg sentimental”, „Revista Societății Scriitorilor Români”, „Agero”(Stuttgart), „Luceafărul Românesc”, „Monitor Cultural”, „Neamul Românesc”, „Slova Creștină”, „Viața Literară”, „Analize și Fapte”, „Arcada”, „Glas
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu boi,/ țesut la război, / prispă, cerdac, / hara din sat, / port țărănesc, / conac boieresc, / corlata la vatră, / șezătoarea de fată, / azimă-n țăsț, / pârleazul cu rost, / livada de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci deschise / peste tot manele, / cerșetori gubele, / hecări, internet, / homo berechet, / minijup tutun, / femei de consum, / gropile pe
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
nou de coasă. v-așteaptă satele, casele părăsite, femeile voastre iubite... copiii-abandonați, uitați, fără de mame, făr’de tați... nu mai robiți pentru străini, nu mai trudiți o viață-n spini! redeveniți demni iară și reveniți la voi în țară, străvechea vatră milenară...! se zvârcolesc strămoșii în morminte de urgia grea din țară... români, fiți demni urmași, nu epigoni, nu mai fiți lași! veniți-napoi din băjenie în mândra noastră Românie! Ionel GRECU Referință Bibliografică: BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
de la păsări Ce trebuie să spui, Ascultă ciripitul Dumnezeit pe ram- Învață de la păsări Ce-i dragostea de neam Și dacă pleci în lume, Nu-i lume mai frumoasă! Învață de la păsări Cum să te întorci acasă Și Dorul de pe vatră, Ce nu îl poți uita, Învață de la păsări Să-l cânți pe limba ta... Referință Bibliografică: Învață de la păsări... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae
ÎNVAȚĂ DE LA PĂSĂRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365905_a_367234]
-
Care o fost mai harnic se întoarce către casă, că-i așteaptă animalele din gospodărie. Îi cam greu cu transportul. Sunt, doar două trenuri, unul dimineața și altul sara și două curse, pe zi. Da și aiestea, merg taman până la Vatra Dornei și sunt multe sate pe traseu. Prundul îi pă la jumătate, cam la douăzeci de kilometrii de aici. - Nu am știu că-i zi de târg, zise Șerban zâmbind. - Apoi, no, cum să știi dacă nu ești de pă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]