1,883 matches
-
un anumit domeniu, aflate într-o relație de dependență reciprocă și subordonate conceptual, metaforei generice. Denumirea și obiectul de studiu al Virusologiei se dezvoltă pe constructul metaforic, virus (cf. fr./ en. virus) - cuvânt utilizat în limba latină cu sensul de "venin/otravă" (cf. lat. virus,-i s.n.). Tabelul nr. 7: Virusul este otravă Domeniul țintă Domeniul sursă Terminologia ramurii medicale Organisme vegetale inferioare Ciupercă (cf. lat. fungus, -i s.n.) fungus (cf. fr./ en. funguas) microorganism vegetal: sămânță (cf. lat. germen , -inis
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
adj. (cf. fr. vasculaire, adj.; en. vascular); vector-,,vector, linie de forță" (cf. lat. vector,-oris s.m. ,,care poartă; călător, pasager"); velo- "alergare, viteză" (cf. lat. velox,-ocis adj. ,,iute, rapid"); vir(o)- "virus, virotic" (cf. lat. virus,-i s.n. ,,venin, otravă; infecție"): med. ro. virus s.n. (cf. fr. virus, s.m; en. virus); visco- "viscozitate" (cf. lat. viscum,-i s.n. "vâsc", "clei"); vitel(o)- "vitelus" (cf. lat. vitellus.i s.m. "viteluș; gălbenuș de ou"). X xant(o)- "galben" (cf. gr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și oarbe la propriul bine!”, iată cuvinte deloc măgulitoare despre cei ce acceptă să se supună și nu caută libertatea. Desigur, scrierea sa e Îndreptată Împotriva tiranilor, dar e și o caracterizare vitriolantă a celor care nu găsesc deloc amar „veninul servituții”. El descrie un Întreg lanț al supunerii. Veriga malefică sunt „curtezanii”, formând o grupare legată prin interese și complicități, o adevărată „bandă”; ei se supun și apoi supun, la rândul lor, pe cei mulți, aservindu-i, făcându-i dependenți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
exactitate câteva dintre simptomele acestui „pitoresc bâlci al deșertăciunilor” care se dovedește a fi scena politică autohtonă („indulgența complice”, „voioasa empatie față de iscusința și de venalitatea flagrantă”, epidemia „schimbărilor la față”), se declară „stupefiată de cantitatea de energie - și de venin - oricând disponibile când vine vorba de Emil Constantinescu”, și denunță „elanul de intransigență” dovedit de opinia publică „jurnalistică și politică” față de fostul șef al statului. E multă dreptate în cele scrise de către dna Petre. Și nu puțină eroare. Parte din
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
noi judecăți și aprecieri greșite, nedrepte. Când ar fi trebuit să se creeze pentru mine atmosferă nefavorabilă, se spunea că eu eram influențat de el și că el e așa și pe dincolo, când trebuia să i se facă lui venin se spunea că el e cel influențat de mine. Toate acestea erau făcute numai cu gânduri de rău, cu invidie și din prostie. Eu am avut deseori de suferit, însă adevărul curat este că niciodată nu am avut ceva de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cunoscut de profesorul Gheorghe Puiu, după ce a plecat În ,,Noaptea aceea” (testament precoce?) În care ,,Aerul fraged În umbră coasei/ Devasta În numele dorului de moarte/ Țipatul universal al firului de iarbă”. Referindu-se la ,, Când vom pleca” și exemplificând cu: ,,Veninul vârstei spulberate-n zbor Cu Închipuiri amare de copil Pulsează În steaua pădurii Rezemata de tulpina cerului” Profesorul conchide: ,,avea acest copil ceva mioritic În el. Cerul, pământul, Întregul univers, erau o entitate În care se confundă”. În poezia lui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
căci suveranul bănuiește deja efectul versurilor asupra nepoatei sale : ea-i cuprinsă/ În mreaja lui Ovidiu, cu mintea sa aprinsă. Principele e pornit împotriva autorului de versuri desfrânate, periculoase pentru morala publică, și e convins că Ovidiu corumpe Roma ntreagă./ Veninul de pe buze-i în miere se descheagă (III 2). Iulia caută să-și îmblânzească bunicul amintindu-i că în tinerețe nutrea el însuși ambiții de autor epic, precum și că marii poeți au contribuit la faima Curții sale : Tu care cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu-i pasă de viața altora, nici de a ei... voia să-l facă gelos (III 4). Casandra îi ghicește firea plină de mândrie și răutate (II 13), dar și singurătatea care a apropiat-o de Egist (e roasă de veninul încet al slăbiciunii și al fricii... Nu era nimeni lângă ea... l-a luat pe el - III 13) și se teme de gândurile ei ascunse (simt cum crește în ea... o voință primejdioasă - IV 4). În final, regele intuiește în lipsa
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
banii publici pentru a-i apăra cu cei plătiți din aceiași bani pentru a le face dreptate acestor amărâți, pe care doar dreptatea cerească îi mai poate salva. Aceste ființe, aducătoare de nenorociri, care și-au însușit viclenia vulpii și veninul viperei pot fi ușor recunoscute după comportamentul cotidian. Au mașini demne de ciocoii noi, urmași în condițiile secolului XXI ai eroilor lui Nicolae Filimon, sunt foarte mândri de achizițiile lor, din care aruncă oriunde resturile lor menajere, circulă disprețuind normele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cu cei dragi și cu marile experiențe.” Ralph Waldo Emerson 278. „O carte e o pulbere albă; poate fi zahăr, poate fi arsenic, cu o diferență pe care puțini o recunosc; nu toți cei puși în gardă se tem de veninul cărților; pe lângă aceasta, bietul nostru spirit, când îi e dată alegerea, ne conduce să preferăm paginile care favorizează tocmai acele înclinări contra cărora se invocă medicația bunelor lecturi.” Christina Trivulzio Belgiojoso 279. „Aș vrea să se scrie cărțile pentru a
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
bune pe care le au, ci după cusururile lor. Bietul rege David! Ce-ar fi spus despre el <<Societatea locală pentru paza bunelor moravuri>>?” Jerome Klapka 568. „Dacă vreo carte de-a mea vă descumpănește, citiți-o încă o dată; sub veninul aparent, am avut grijă să ascund antidotul; nici unul dintre ele nu tulbură, cât avertizează.” André Gide 569. „Să nu citești niciodată o carte care măcar un an vechime.” Ralph Waldo Emerson 570. „Câte cărți, câte studii, senzații, încercări triste, câte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe dracul? Trebuia să roșească dintr-atât pentru propriul lui oraș natal? Nici gând! Aici, foarte aproape, se afla o anume grădină publică, care, înainte de a deveni locul favorit de plimbare cu Margareta, fusese celebrată de un mare maestru în veninuri bucureștene: "Matei Caragiale!" Numele ăsta nu-i spunea nimic lui Arcadi, dar mirosi capcana și, de altminteri, era departe de a fi epuizat muniția unui oraș care le rezistase nemților eroic: "Anna Ahmatova!" "Shakespeare", șuieră Ahile, punându-și pe fugă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mare o să vă fac o cântare: “Foaie verde și o lalea/ măi băieți din țara mea /bine că sânteți colea/ că aici e vreme grea/ nu cresc pomi să facă fructe/ nu cresc vii să facă vin/ numai lacrimi și venin”. În altă scrisoare ne tot spunea că suferă mult și tare ar dori să revină acasă. Am primit și o fotografie de la mormântul mamei și spunea tot în scrisoare că se adresează cu lacrimi și zice: ...Unde-ți casa, unde
REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Gârbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1686]
-
pe atunci - era foarte veninos. Opozanții îl numeau „Verdele Stătescu“, atât pentru că avea culoarea palidă a tuberculosului, cât și pentru că ar fi fost foarte rău. Beizadea Dimitrie Ghica a spus odată în Senat: „Dacă în lume este o oca de venin, trei sferturi sunt în Eugeniu Stătescu“. Omul acesta a fost cel mai puternic ministru de Justiție pe care l-a avut țara. A fasonat magistratura, a numit la toate instanțele oameni devotați și își creiase o atât de tare situație
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
istoria a devenit o expunere a imensei mizerii umane și nimic mai mult! 14. Ce încredere ne prezentăm nouă înșine? În fine, cine dorește să simtă neîncrederea în om, să se analizeze pe sine. În fiecare dintre noi există un venin ucigător care ne cuprinde întreaga ființă, ne-o intoxică cu rapiditate fulgerătoare, și, deși este supus îngrijirilor energice, eroice, nu poate fi eliminat complet niciodată, stă mereu la pândă, chiar și atunci când pare că dormitează: este acel venin pe care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
există un venin ucigător care ne cuprinde întreaga ființă, ne-o intoxică cu rapiditate fulgerătoare, și, deși este supus îngrijirilor energice, eroice, nu poate fi eliminat complet niciodată, stă mereu la pândă, chiar și atunci când pare că dormitează: este acel venin pe care îl numim eu-l nostru. Priviți o platformă industrială imensă într-o perioadă de liniște. Totul tace, ba mai mult chiar, acel aparat colosal de mașini nemișcate, dă impresia unei morți. Și deodată, sirena cheamă la fabrică mii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ori pentru îndestularea plăcerilor i-a împins spre materie, ori a tinerilor copleșiți de focul patimilor; contagiul îndoielii începe să afecteze și mintea adolescenților și a copiilor, care încă mai deprind pe băncile școlii primele semne ale literelor. Este un venin lent care aduce descompunerea morală în toate națiunile, pervertind conștiințele și abandonându-le, fără nici o împotrivire, violențelor patimilor naturale“. „Dacă mințile sunt rătăcite, voințele se prăbușesc; și toate acestea pentru că inimile sunt pervertite. Voința stăpânește toate facultățile spiritului uman - spunea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
special, care se socotea partidul cel mai democratic și cu cele mai multe drepturi să fie la putere. Pe lista național-țărănistă se afla Mihai Ghelmegeanu, un oportunist, un demagog. Toată campania sa a consistat într-o serie de cuvîntări acre, pline de venin și injurii și cu cele mai ridicole promisiuni de aducere a paradisului pe pămîntul Ismailului. Ghelmegeanu se aștepta ca eu să reacționez la aceste provocări; căuta scandal cu lumînarea. Avea nevoie de scandal, mai ales ca să poată explica o eventuală
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Duminică, 26 februarie. Cu prilejul botezului Principelui Mihai, fusese bătută o medalie, pe care tatăl său, prințul moștenitor Carol, o acorda după bunul plac, inclusiv unei persoane ce nu fusese prezentă la botez, spre nemulțumirea Reginei Maria. Vineri, 7 aprilie. Venin de la Belgrad, Regina Maria face o vizită la Atena, unde se pregătea căsătoria fiicei sale, Mignon, cu regele Alexandru al Serbiei. La Atena, o găsește pe Principesa Elisabeta bolnavă de febră tifoidă. Dar Sitta și Mihai erau sănătoși: „Mihai al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cratițele vechi, sparte și ruginite. Făceau astfel curat în gospodăria lor. Aceste personaje au rămas doar în amintirea satelor noastre. Pământ natal Pornind de la ideea afirmată de cronicarul Grigore Ureche, că: "Toată albina își apără căscioara cu acele și cu veninul său", cred că fiecare dintre noi, trebuie să ne slujim, după posibilitățile de care dispunem, patria. Dragostea de patrie este cea dintâi virtute a omului civilizat. Marele poet grec, Homer, sublinia că: "Nimic nu e mai dulce decât locul în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Acesta a urcat ca o săgeată și mi-a spus doar atât: Dă-te jos, că-i prăpăd! Te-a zărit maică-ta la toacă. Bine mi-a zis tata că: Jocul e o luptă lipsită de spaimă, precum un venin transformat în medicament. Cadou de aniversare Întrucât ziua natală a Oltei era apropiată de ziua mea, părinții au hotărât ca aniversarea s-o sărbătorim comasată. Aceasta, din mai multe motive: o singură cheltuială și-o singură pregătire (muncă). Din vreme
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alarmantă: din cauza cenzurii „nu mai suntem în măsură să scoatem ziarul. Vom scoate totuși ziarul la timpul potrivit. Redacția și administrația.” (nr.207/ 7XII 1919). * „Dacă nu s-ar numi dl. N. Iorga „marele istoric” nici n-am răspunde la veninul strecurat într-un articol din Neamul Românesc, împotriva dlui Iancu Flondor. Fost-a om mare, în toate domeniile, să nu fie batjocorit de dsa: Gr. Tocilescu, Hajdeu, A.D. Xenopol? Nici Nicolae Filipescu, nici Delavrancea n-au scăpat de ura dsale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
amețit niciodată. - Dar tu, Bret? întrebă ea. Tu nu te amețești? - Ascultă, să fii cel mai mare scriitor din America în categoria celor sub patruzeci e o mare povară. E greu de tot. Mi-a aruncat o privire plină de venin. - Mă minunez de eroismul tău. - Te ocupi de fiica ta, te rog? - De ce nu te ocupi tu? zise ea. Pe tine te ține de mână. - Dar atunci cine-i va întâmpina pe oaspeții surpriză și... Jayne plecă înainte să termin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dormitorul fiicei... - Da, să se fută sub dușuri - habar n-am cine erau - și să prizeze cocaină de pe masa din bucătăria noastră. Încă mă săgeta cu privirea, cu mâinile înfipte în șold. O pauză mai lungă, în care am adunat venin: - Au fost în bucătărie astă-noapte?!? - Da. Se drogau în bucătăria noastră, Bret. A recitat replica asta cu aceeași mină războinică, cu mâinile în șold. - Iubito, ascultă, poate s-au consumat droguri, dar sunt convins că în liniște și cu discreție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
violență ce-i amesteca pe călăii ceaușiști cu victimele lor, moștenind de la aceștia - o ironie a timpului - o boală gravă a politicii „moderne”, suspiciunea, șarpe veninos și insinuant ce se prelinge și linge obiectele și oamenii, falsificând și umplând de venin chiar și actele cele mai curate, mai îndrăznețe. Marele, cu adevărat genialul și inovatorul dramaturg Eug. Ionescu era mânios nu pe România istorică și fizică, precum Cioran, ci pe tatăl său român, și ura pe care i-o purta acestuia
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]