3,355 matches
-
cu temperaturi interioare prescrise diferite și poate avea sisteme de răcire cu funcționare intermitenta. ÎI.2.4.3.1 Principalele date de intrare Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor sunt: - caracteristicile elementelor de anvelopa și ale sistemelor de ventilare; - sursele interne de căldură și umiditate, - climatul exterior; - descrierea clădirii și a elementelor sale, a sistemelor de încălzire/răcire și scenariului lor de utilizare; - date privind sistemele de încălzire, răcire, apa caldă de consum, ventilare și iluminat: ● partiționarea clădirii în
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
anvelopa și ale sistemelor de ventilare; - sursele interne de căldură și umiditate, - climatul exterior; - descrierea clădirii și a elementelor sale, a sistemelor de încălzire/răcire și scenariului lor de utilizare; - date privind sistemele de încălzire, răcire, apa caldă de consum, ventilare și iluminat: ● partiționarea clădirii în zone de calcul determinate de parametrii de confort diferit și/sau scenarii de functionare diferite; ● pierderi de energie la sursele de răcire sau pe traseul de distribuție al agentului termic până la consumatori și eventuale recuperări
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ieșire Principalele date de ieșire (rezultate) ale metodei de calcul sunt: - necesarul de energie lunar și anual pentru răcirea clădirilor; - consumul de energie lunar și anual pentru răcirea clădirilor; - durată sezonului de răcire; - consumul de energie auxiliar pentru răcire și ventilare. ÎI.2.4.3.3 Datele de ieșire adiționale Acestea sunt: - valori lunare pentru principalele elemente ce intervin în bilanțurile de energie: transmisie, ventilare, surse interne, aporturi solare; - contribuția surselor de energie regenerabile; - pierderile din sistem (pe partea de încălzire
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
și anual pentru răcirea clădirilor; - durată sezonului de răcire; - consumul de energie auxiliar pentru răcire și ventilare. ÎI.2.4.3.3 Datele de ieșire adiționale Acestea sunt: - valori lunare pentru principalele elemente ce intervin în bilanțurile de energie: transmisie, ventilare, surse interne, aporturi solare; - contribuția surselor de energie regenerabile; - pierderile din sistem (pe partea de încălzire, răcire, apa caldă, ventilare și iluminat) și eventualele recuperări ale acestora. ÎI.2.4.3.4 Descrierea procedurii de calcul Necesarul de energie pentru
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
3.3 Datele de ieșire adiționale Acestea sunt: - valori lunare pentru principalele elemente ce intervin în bilanțurile de energie: transmisie, ventilare, surse interne, aporturi solare; - contribuția surselor de energie regenerabile; - pierderile din sistem (pe partea de încălzire, răcire, apa caldă, ventilare și iluminat) și eventualele recuperări ale acestora. ÎI.2.4.3.4 Descrierea procedurii de calcul Necesarul de energie pentru răcire va fi calculat pe baza bilanțului termic efectuat pentru întreaga clădire sau pentru fiecare zonă a clădirii. Aceste valori
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
energie al clădirii). De asemenea, pentru situații deosebite, calculul necesarului de energie pentru răcire se poate efectua în două sau trei etape succesive: de exemplu, în prima etapă, se realizează calculul necesarului de energie, fără să se ia în considerare ventilarea nocturnă sau ventilarea care se realizează în afara perioadei de ocupare, iar în a doua și în a treia etapă, se pot integra efectele acestor tipuri de ventilare (dacă ele există), ținând cont de rezultatele obținute în prima etapă. Bilanțul de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
De asemenea, pentru situații deosebite, calculul necesarului de energie pentru răcire se poate efectua în două sau trei etape succesive: de exemplu, în prima etapă, se realizează calculul necesarului de energie, fără să se ia în considerare ventilarea nocturnă sau ventilarea care se realizează în afara perioadei de ocupare, iar în a doua și în a treia etapă, se pot integra efectele acestor tipuri de ventilare (dacă ele există), ținând cont de rezultatele obținute în prima etapă. Bilanțul de energie la nivelul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
etapă, se realizează calculul necesarului de energie, fără să se ia în considerare ventilarea nocturnă sau ventilarea care se realizează în afara perioadei de ocupare, iar în a doua și în a treia etapă, se pot integra efectele acestor tipuri de ventilare (dacă ele există), ținând cont de rezultatele obținute în prima etapă. Bilanțul de energie la nivelul clădirii include următorii termeni (numai căldură sensibilă): - transferul de căldură prin transmisie, dintre spațiul climatizat și mediul exterior, datorat diferențelor de temperatură, - transferul de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
rezultatele obținute în prima etapă. Bilanțul de energie la nivelul clădirii include următorii termeni (numai căldură sensibilă): - transferul de căldură prin transmisie, dintre spațiul climatizat și mediul exterior, datorat diferențelor de temperatură, - transferul de căldură pentru încălzirea/răcirea aerului de ventilare introdus mecanic său natural, datorat diferențelor de temperatură dintre spațiul climatizat și aerul introdus, - transferul de căldură prin transmisie și ventilare dintre zonele adiacente, datorat diferențelor de temperatură dintre zona climatizata și spațiile adiacente, - sursele interioare de căldură (inclusiv cele
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
transmisie, dintre spațiul climatizat și mediul exterior, datorat diferențelor de temperatură, - transferul de căldură pentru încălzirea/răcirea aerului de ventilare introdus mecanic său natural, datorat diferențelor de temperatură dintre spațiul climatizat și aerul introdus, - transferul de căldură prin transmisie și ventilare dintre zonele adiacente, datorat diferențelor de temperatură dintre zona climatizata și spațiile adiacente, - sursele interioare de căldură (inclusiv cele negative, care absorb căldură), - sursele de căldură solare, directe (radiație solară pătrunsa prin ferestre) sau indirecte (radiație solară absorbita în elementele
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
răcire va fi luat în calcul prin introducerea unei ajustări a temperaturii interioare sau a unei corecții aplicate necesarului de frig calculat pentru cazul răcirii continue a clădirii. Folosirea unui "factor de utilizare a căldurii" transferate prin transmisie și prin ventilare permite luarea în considerare a faptului că numai o parte din aceasta căldură diminuează necesarul de frig. Partea neutilizata a acestui transfer de căldură are loc în perioade în care climatizarea nu functioneaza (de exemplu noaptea). Bilanțul nu ia în
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
soare, Q(mt) - căldură degajata de sursele interioare; Q(Ți) - căldură totală schimbată de clădire cu exteriorul, prin transfer (poate avea și sens invers, în funcție de temperatură interioară și exterioară), Q(rec,cl) - căldură evacuată la nivelul clădirii (de exemplu prin ventilare nocturnă; din punct de vedere al răcirii se poate considera o recuperare a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sunt răcite pe cale mecanică și temperaturile prescrise pentru răcire diferă cu mai mult de 4 K; ... b) există mai multe sisteme de încălzire/răcire ce funcționează simultan și acoperă arii diferite în interiorul clădirii climatizate, ... c) Există mai multe sisteme de ventilare ce deservesc diferite zone ale clădirii climatizate; dacă există un sistem de ventilare ce deservește mai mult de 80% din volumul clădirii (zonei), celelalte spații se considera deservite de același sistem, considerat că "sistem principal", ... d) Debitele de ventilare a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de 4 K; ... b) există mai multe sisteme de încălzire/răcire ce funcționează simultan și acoperă arii diferite în interiorul clădirii climatizate, ... c) Există mai multe sisteme de ventilare ce deservesc diferite zone ale clădirii climatizate; dacă există un sistem de ventilare ce deservește mai mult de 80% din volumul clădirii (zonei), celelalte spații se considera deservite de același sistem, considerat că "sistem principal", ... d) Debitele de ventilare a spațiilor climatizate, raportate la 1 mp de pardoseala utilă, diferă între ele cu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de ventilare ce deservesc diferite zone ale clădirii climatizate; dacă există un sistem de ventilare ce deservește mai mult de 80% din volumul clădirii (zonei), celelalte spații se considera deservite de același sistem, considerat că "sistem principal", ... d) Debitele de ventilare a spațiilor climatizate, raportate la 1 mp de pardoseala utilă, diferă între ele cu mai mult de 4 ori. Această condiție nu este aplicabilă atunci cand ușile de separare dintre spațiile ventilate sunt supuse unor deșchideri frecvente sau cand mai mult
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
utilă, diferă între ele cu mai mult de 4 ori. Această condiție nu este aplicabilă atunci cand ușile de separare dintre spațiile ventilate sunt supuse unor deșchideri frecvente sau cand mai mult de 80% din aria pardoselii are aceeași rata de ventilare (număr de schimburi orare). ... Fiecare zonă termică interioară poate fi caracterizată de parametri diferiți (temperatura) sau scenarii diferite de temperatură pe durata unei zile. În cazul definirii mai multor zone, bilanțul termic se efectuează separat pentru fiecare zonă în parte
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
j în perioada de răcire, [°C]; A(p,j) - aria pardoselii utile a spațiului j, [mp]; Dacă se aplică procedura de calcul monozona iar zona respectivă cuprinde spații cu utilizări diferite (relativ la surse de căldură interioare, ore de iluminat, de ventilare, debite de ventilare etc.) se va utiliza ca valoare a temperaturii zonei, o medie ponderata cu parametrii stabiliți în funcție de utilizare, de același tip cu media ponderata a temperaturilor. ÎI.2.4.4.2.2 Calculul multizona, fără cuplaj termic dintre
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de răcire, [°C]; A(p,j) - aria pardoselii utile a spațiului j, [mp]; Dacă se aplică procedura de calcul monozona iar zona respectivă cuprinde spații cu utilizări diferite (relativ la surse de căldură interioare, ore de iluminat, de ventilare, debite de ventilare etc.) se va utiliza ca valoare a temperaturii zonei, o medie ponderata cu parametrii stabiliți în funcție de utilizare, de același tip cu media ponderata a temperaturilor. ÎI.2.4.4.2.2 Calculul multizona, fără cuplaj termic dintre zone Pentru calculul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
utilizată pentru a obtine necesarul de energie pentru răcire pentru întreaga clădire sau pentru o zonă a acesteia, conform următoarelor etape de calcul: a) calculul transferului de căldură prin transmisie, conform § 2.4.7; ... b) calculul transferului de căldură prin ventilare, conform § 2.4.8; ... c) calculul aporturilor de căldură de la sursele interioare, conform § 2.4.9; ... d) calculul aporturilor solare, conform § 2.4.10 ... e) calculul parametrilor dinamici, conform § 2.4.11 ... f) calculul necesarului total de energie pentru răcire
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Ț) + Q(V) (2.28) în care, pentru fiecare zonă și pentru fiecare perioadă de calcul: Q(Tr) - căldură totală transferată, [MJ]; Q(Ț) - căldură transferată prin transmisie, v, § 2.4.7, [MJ]; Q(V) - căldură transferată prin aerul de ventilare, v. § 2.4.8, [MJ]; În funcție de diferențele de temperatură cu care se calculează termenii Q(Ț) și Q(v) și de coeficienții de transfer, (relațiile 2.30 și 2.33), termenul Q(Tr) poate fi negativ (căldură extrasa din clădire
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zero; pentru lunile caracterizate de un raport "pierderi/surse interne" ridicat, se aplică un factor de corecție Durată sezonului de răcire poate fi redusă prin aplicarea unor tehnici care conduc la economii de energie pentru răcire (de exemplu, prin utilizarea ventilării nocturne); în aceste situații este necesara evaluarea perioadelor de funcționare ale eventualelor sisteme auxiliare, păstrând pentru calculul necesarului de energie, doar perioadă de timp în care funcționează sistemul de răcire de bază. ÎI.2.4.7. Transferul de căldură prin
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
reprezintă în acest caz temperatura sursei, iar valoarea coeficientului de transmisie H(ț,k) al elementului este egală cu produsul dintre suprafață expusă [mp] și coeficientul de transfer termic U [W/mpK]. ÎI.2.4.8. Transferul de căldură prin ventilare ÎI.2.4.8.1. Calculul energiei disipate de clădire prin ventilare Energia disipata de clădire prin ventilare, se calculează în fiecare zonă conform relației: Q(v) = Σ(k) (H(V,k)[ι(i) - ι(într,k)]) . ț (2.32
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ț,k) al elementului este egală cu produsul dintre suprafață expusă [mp] și coeficientul de transfer termic U [W/mpK]. ÎI.2.4.8. Transferul de căldură prin ventilare ÎI.2.4.8.1. Calculul energiei disipate de clădire prin ventilare Energia disipata de clădire prin ventilare, se calculează în fiecare zonă conform relației: Q(v) = Σ(k) (H(V,k)[ι(i) - ι(într,k)]) . ț (2.32) în care: Q(v) energia totală transferată de zonă z, prin ventilare
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cu produsul dintre suprafață expusă [mp] și coeficientul de transfer termic U [W/mpK]. ÎI.2.4.8. Transferul de căldură prin ventilare ÎI.2.4.8.1. Calculul energiei disipate de clădire prin ventilare Energia disipata de clădire prin ventilare, se calculează în fiecare zonă conform relației: Q(v) = Σ(k) (H(V,k)[ι(i) - ι(într,k)]) . ț (2.32) în care: Q(v) energia totală transferată de zonă z, prin ventilare, în MJ; H(V,k) coeficientul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ventilare Energia disipata de clădire prin ventilare, se calculează în fiecare zonă conform relației: Q(v) = Σ(k) (H(V,k)[ι(i) - ι(într,k)]) . ț (2.32) în care: Q(v) energia totală transferată de zonă z, prin ventilare, în MJ; H(V,k) coeficientul de transfer prin ventilare datorat aerului refulat în zona z, prin elementul k, [W/K]; ι(într,k) temperatura de introducere (refulare), [K]; ι (i) temperatura interioară a clădirii (zonei) conform § 2.4.12
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]