3,277 matches
-
lăuntric, dar mai cu seamă absența resentimentelor în relația cu semenii, ceea ce a impus legături sincere și durabile. Țin minte cât de bine arăta și ce forme frumoase avea mama; moștenea de altfel ținuta bunicii grămoștence Maia Bodarici. Orice piesă vestimentară, indiferent de croială și culoare, se așeza foarte bine pe corpul mamei și era totdeauna asociată cu un mic accesoriu pe care mama îl alegea cu grijă. Avea cu adevărat o reală colecție de bijuterii, în speță mărgele și broșe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
el, și ale «căruțașilor». În 1910 , îl identificăm pe Constantin G. Folea într-o fotografie de protocol a delegaților Partidului Socialist Internațional din Ungaria, ca unic reprezentant al oamenilor de la sate, ușor de recunoscut, fiind singurul reprezentant, prin ținuta sa vestimentară al oamenilor muncii din mediul rural. După cum în «Foaia» partidului său din vremea aceea găsim materiale publicate de el, la anumite zile festive, prezentându-se chiar cu unele creații literare, poezii naive, ce-i drept, dar care demonstrează preocuparea sa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fig. nr. 1 și 2) Articolul 2 În termen de 30 de zile de la publicarea prezenței hotărîri, Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală va stabili modul de purtare a eșarfei tricolore de către delegații de stare civilă, precum și ținută vestimentară pe care trebuie să o aibă aceștia la oficierea căsătoriilor. Eșarfă tricolora va avea o lățime de 12 cm. Articolul 3 Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală împreună cu Ministerul Industriei Ușoare vor stabili necesarul și modul de confecționare
HOTĂRÂRE nr. 1779 din 16 decembrie 1970 privind ţinuta vestimentara a delegaţilor de stare civilă la oficierea căsătoriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125615_a_126944]
-
îi privește, materialul de urmărire penală le-a fost adus la cunoștință. Pentru părțile reprezentate prin apărători, având în vedere că aceștia nu au respectat prevederile art. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, referitoare la ținută vestimentară a judecătorilor, magistraților-asistenți, procurorilor și avocaților, urmează că aceste părți să iși formuleze în scris susținerile cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca fiind inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 257 din Codul de
DECIZIE nr. 187 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 şi 257 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127002_a_128331]
-
membrii in-grupului, dar și o atitudine violentă față de exponenții out-grupului. Așadar, mai degrabă anumiți indici de agresivitate (precum mantaua Ku Klux Klan, dezvelirea feței și uniforma militară) potențau comportamentul agresiv și iresponsabil specific deindividualizării decît un anume (mereu același) accesoriu vestimentar (mantaua și gluga), care în lumea "occidentală" întreține anonimatul. Prin urmare, indicii de agresivitate sînt cei care devin factorii principali ai deindividualizării și aceștia au semnificații aparte, uneori chiar opuse, în culturi diferite (Lurigio, 2009). 11.7. Self-ul în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
insistând la rândul meu! Nu știu dacă a înțeles că eu am priceput sursa reală a îngrijorării sale. Evident, am fost revoltată! Ar fi un stereotip cu privire la vârstă, dacă nu aș fi convinsă că "evaluarea" s-a datorat efectului stilului vestimentar. Niciodată nu am agreat stilul business, pe care l-am perceput ca impersonal și uniformizator și pe care l-am evitat ori de câte ori am putut. Un conferențiar ar fi trebuit obligatoriu să apară business, părea să strige prin toți porii colegul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o legătură care permite relaxarea psiho-motorie a bolnavului și inducția sugestiilor. Printr-un dialog efectuat pe un ton coborât, folosind îndemnul la confort și încredințarea în trăirea unei senzații plăcute, se înlătură senzația de teamă și neliniște. Ambientul camerei și vestimentar al terapeutului trebuie să se apropie de aspectul ambientul casnic: pat-canapea, lumină discretă, un fond sonor plăcut de fundal, atitudinea relaxată a terapeutului. Se sugerează pacientului, aflat în poziție clinostatică ușor înclinată ortopneic, să își imagineze că se află în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
2012 Bibliogr. ISBN 978-973-611-848-7 I. Chelcea, Septimiu (pref.) 316:687.1/.3 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ALINA DUDUCIUC SOCIOLOGIA MODEI Stil vestimentar și dezirabilitate socială Cuvânt-înainte de Septimiu CHELCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuvinte cheie: modă, înfățișare, cod vestimentar, gust, percepție socială Părinților mei Cuprins Cuvânt-înainte. Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret (Septimiu CHELCEA) / 9 Introducere / 13 Capitolul 1. Preliminarii pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ALINA DUDUCIUC SOCIOLOGIA MODEI Stil vestimentar și dezirabilitate socială Cuvânt-înainte de Septimiu CHELCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuvinte cheie: modă, înfățișare, cod vestimentar, gust, percepție socială Părinților mei Cuprins Cuvânt-înainte. Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret (Septimiu CHELCEA) / 9 Introducere / 13 Capitolul 1. Preliminarii pentru o sociologie a modei / 17 1.1. Moda și vestimentația / 17 1.1.1. Parcursul istoric
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ALINA DUDUCIUC SOCIOLOGIA MODEI Stil vestimentar și dezirabilitate socială Cuvânt-înainte de Septimiu CHELCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuvinte cheie: modă, înfățișare, cod vestimentar, gust, percepție socială Părinților mei Cuprins Cuvânt-înainte. Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret (Septimiu CHELCEA) / 9 Introducere / 13 Capitolul 1. Preliminarii pentru o sociologie a modei / 17 1.1. Moda și vestimentația / 17 1.1.1. Parcursul istoric al ideii de modă / 18 1.2. Studiul științific al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
M. Wundt: efectele sentimentelor sociale / 27 1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării / 28 1.2.6. Knight Dunlap: funcția de protecție / 31 1.3. Etapa clasică (1890-1960) / 36 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare / 38 1.3.2. John Carl Flügel: psihologia hainelor și atitudinile ambivalente / 44 1.3.3. Ruth F. Benedict și Edward Sapir: moda și vestimentația în enciclopediile secolului XX / 46 1.3.4. Contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea sociologiei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1.5. Perioada contemporană (după 1990) / 53 1.6. Analiza științifică a modei în România / 56 1.7. Precizări terminologice / 60 1.7.1. Gustul / 61 1.7.2. Stilul / 63 1.7.3. Înfățișare / 64 1.7.4. Codul vestimentar / 64 1.7.5. Maniera / 66 1.7.6. Moda și teribilismele / 67 1.7.7. Definiții ale modei / 68 Capitolul 2. Abordarea sociologică a modei / 75 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative / 75 2.1.1. Georg Simmel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3.1.4. Vestimentația
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3.1.4. Vestimentația și competența profesională / 127 3.1.5. Codul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3.1.4. Vestimentația și competența profesională / 127 3.1.5. Codul vestimentar în organizații / 131 3.1.6. Uniformele și efectele asupra comportamentului / 134 3.2. Orientarea socio-culturalistă / 140 3.2.1. Vestimentația și identitatea de sine / 141 3.2.2. Vestimentația și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asupra comportamentului / 134 3.2. Orientarea socio-culturalistă / 140 3.2.1. Vestimentația și identitatea de sine / 141 3.2.2. Vestimentația și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima de sine / 151 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
identitatea de sine / 141 3.2.2. Vestimentația și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima de sine / 151 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton Pan, și "cel isteț ca un proverb" după cum îl imortaliza Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din punctul meu de vedere, masajul profund transmis de lucrarea de față. Când am fost întrebat de fosta mea studentă, și apoi doctorandă, lectorul universitar de azi, Alina Duducic, dacă aș accepta să scriu o prefață la Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială, o dezvoltare a tezei de doctorat susținută în 2010 cu mult succes la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), am răspuns afirmativ fără niciun moment de ezitare: ce poate fi mai emoționant pentru un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înțelege că această periodizare nu este "patul lui Procust", ci o construcție flexibilă, dar care ajută la înțelegerea fenomenului modei. Consider meritoriu faptul că autoarea găsește în opera lui Charles Darwin rădăcina teoriei pudorii, cea mai veche teorie despre moda vestimentară, despre motivația purtării hainelor, făcând legătura cu concepția lui William I. Thomas despre modestie. De asemenea, merită remarcată analiza contribuției lui Herbert Spencer la abordarea științifică a modei. Autoarea apreciază că lucrarea The Principles of Sociology de Herbert Spencer inițiază
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și totdeauna bine documentat, autoarea analizează contribuțiile lui Wilhelm M. Wundt (pudoarea și vestimentația), Ernest Grosse (înclinația naturală a oamenilor spre înfrumusețare), Edward Westermarck (motivația sexuală a îmbrăcămintei), Knight Dunlap (funcția vestimentației de protejare a corpului). În Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc se regăsesc informații științifice de primă mână, observații subtile privind originile teoriilor contemporane despre modă, precum și o viziune de ansamblu asupra fenomenului modei. Toate acestea dau seamă despre maturitatea gândirii științifice a autoarei. Când
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini dintre psihosociologi sau dintre cei care scriu despre moda vestimentară au cunoștință. Perioada contemporană, de după 1990 până în prezent, este caracterizată susține documentat autoarea prin apariția lucrărilor lui Fred Davis (1992), Jennifer Craig (1993), Jukka Gronow (1997), Yuniya Kawamura (2004) și prin publicarea, în 1997, a revistei internaționale Fashion Theory. The
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un ghid de cercetare util nu numai studenților, dar și tinerilor cercetători, sugerând teme ce ar merita reluate în contextul socio-cultural românesc: vestimentația și formarea primei impresii, semnificația hainelor în context social concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne place sau nu, psihosociologia românească (subdomeniu al sociologiei) este mai mult "consumatoare" decât "producătoare" de cunoștințe științifice. Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc sporește cunoașterea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]