5,182 matches
-
dat de acest factor asupra centralizării culturale Înțelese ca „unitate”. Altfel spus, confuzia uneori voită care se face Între unitate și centralizare culturală a permis controlul diversității culturale, respectiv restrângerea diversității culturale. Spre deosebire de alte culturi moderne, a căror unitate este viabilă mai cu seamă În perimetrul limbii și al confesiunii, cultura română modernă este activă În special În cadrul statalității recente, desemnată după 1918. Liantul limbii nu a fost coeziv pentru comunitățile românești din afara României, cum nici liantul credinței religioase nu a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cesereanu: Au existat manipulări și manipulări. Alegerile din 1990 au constituit o manipulare naivă, instinctuală, ca să zic așa: Ion Iliescu era confundat cu revoluția din decembrie 1989, cu retrocedarea pământului etc.; Iliescu se afla la vârsta unei senectuți considerate Încă viabilă, spre deosebire de contracandidații săi; iar masa românilor era analfabetă din punct de vedere politic. În timp ce În 1992 a fost vorba de o comoditate, de un „oblomovism” al alegătorilor, și de miza și pedalarea Puterii tocmai pe această comoditate aptă de exploatat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pervanoglu, fanariotul tipic, muiat în aur, cu un chip hâd și vorbind românește stricat. Lacom, libidinos, prost și laș, Pervanoglu e îmbrâncit afară de Iancu Jianu; toți actorii narațiunii se întâlnesc înlăuntrul acestui unic episod. Deși lipsite de adâncime, personajele rămân viabile prin detaliul semnificativ, prin nota caracteristică a limbajului, prin gestul și atitudinea grăitoare. Nu lipsesc motivele romantice consacrate - răpirea frumoasei Ileana Golfineanu de arnăuții lui Pervanoglu, goana haiducului care trece Oltul călare într-o noapte sfâșiată de fulgere. Rezolvarea tensiunii
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Scânteia tineretului”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească” ș.a. F. și-a găsit, probabil, vocația în literatura SF și a ilustrat-o mai mult decât onorabil. O iubire din anul 41 042 e mai degrabă compunerea unui confecționer experimentat decât un roman viabil. În anul 41 042, o „Arcă a lui Noe”, navă cosmică uriașă trimisă în spațiu cam prin anul 9000, regăsește Pământul, mutat între timp pe alt amplasament și devenit un fel de muzeu istoric al unei umanități care se extinsese
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
de N. Steinhardt, Jurnalul lui Mircea Zaciu. Încă din primii ani postdecembriști, în paginile revistei este intens discutată „memorialistica rezistenței”. Inițial abordată ca „tehnică și retorică a supraviețuirii”, pe măsura exploziei de memorii și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
și povestea conform căreia un strălucit absolvent de Fizică, lucrând cu surse deschise la o bibliotecă publică, a realizat planurile pentru o bombă nucleară, pe care niște experți al căror nume nu a fost precizat le-au confirmat ca fiind viabile. Printre alte informații care nu pot fi clasificate, dar care ar putea, în anumite situații, să beneficieze de protecție se numără: • informații financiare ce ar putea facilita câștiguri ilicite pe piețele de capital sau de mărfuri; • informații tehnologice care nu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
semne celor de pe țărm” (Poem de dragoste). Simbolurile tutelare ale imaginarului sunt trandafirul și ciuma, care se distribuie alternativ în economia volumului. Deși ele amintesc, la o primă lectură, de cunoscuta sciziune baudelairiană, M. nu acceptă edulcorarea estetizantă ca răspuns viabil dat cataclismelor istorice. Mai mult, scriitura se autodenunță, dezvăluindu-și adesea fondul vitriolant: „Dar ce ascunzi tu, îngerașule,/ sub cuvintele ciuruite pe care ni le tot arăți?/ Putreziciunea - am spus -/ și oribila spaimă de moarte/ pentru care am închipuit cele
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
susținută documentar, prefața la secțiunea de poezie contemporană expune cu pertinență fazele și diversele orientări care au marcat dezvoltarea creației poetice românești de după cel de-al doilea război mondial. Tabloul de ansamblu, alcătuit din șaizeci și cinci de poeți, avansează o propunere viabilă, sugestivă. Toate generațiile și direcțiile poetice sunt ilustrate în versiunile polone realizate de H., la strădania meritorie a selecției adăugându-se aceea a translației. Traduceri: Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], Varșovia, 1969; Marin Sorescu, Punkt
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
Cronica revistelor” întregesc imaginea unei publicații despre care, la un deceniu de la apariție, Hortensia Papadat-Bengescu scria că reprezintă „puterea de perseverare specific feminină, tenacitatea unei mame pentru copilul ei născut prin definiție debil și pe care dragostea ei îl face viabil” (1-2/1936). Alți colaboratori: Mihail Sebastian, Emanoil Bucuța, Petru Manoliu, Isaiia Răcăciuni, Sandu Tzigara- Samurcaș, Lucreția I. Bacalbașa, Elena Niculiță-Voronca, Ovid Densusianu-fiul, Virgil Carianopol, Sanda Movilă, Mia Frollo, Alfred Moșoiu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Ion Aurel Manolescu, Doina Bucur, Vlaicu
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
confirmat și de Premiul Academiei Române - și conține caracteristicile fundamentale ale scrierilor de mai târziu: jalonarea „balzaciană” în spațiu și timp, descrieri minuțioase ale arhitecturii, mobilierului, vestimentației, armelor - întreținând astfel iluzia autenticității -, caracterizarea exterioară a personajelor, în portrete esențializate până la schematism, viabile însă, ca ale cronicarilor, alternarea lungilor pasaje „stagnante”, când evenimentele sunt privite global, cu pasajele de acțiune vijelioasă, ca un joc între prim-plan și fundal. Cu Păcatele sulgerului (1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R. își
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
nenumăratelor statute și coduri locale, care mențineau În viață o economie medievală Îmbătrânită. În plus, era necesar să se stabilească o limbă comună, un sistem de educație unificat, o singură forță de poliție și alte mecanisme centralizate pentru a face viabilă o piață comercială internă națională. Aceasta nevoie, spune Karl Polanyi, este cea „care a Împins statul teritorial În față ca instrument al naționalizării pieței și creator al comerțului intern”12. Apariția statului-națiune Statul-națiune este o instituție relativ nouă destinată guvernării
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
da viața pentru țara lui -, Statul Își va respecta partea sa din Înțelegere protejând dreptul fiecărei persoane de a avea și a schimba proprietate privată pe o piață liberă. Creearea unei identități comune era de asemenea esențială pentru a face viabilă o piață națională fără obstrucții. Înainte ca Anglia, Franța, Germania și Italia să existe, au existat o suită Întreagă de povești și tradiții diferite trăite În mici cătune, cuibărite În văi sau așezate pe pantele munților de pe tot continentul. Fiecare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Palatelor, ea reprezenta o piață de cititori prea mică pentru noua revoluție a comunicației. Pe de altă parte, atât de multe limbi și dialecte erau vorbite În Europa, Încât fiecare dintre acestea reprezenta o piață prea mică pentru a fi viabilă din punct de vedere comercial. Soluția, În majoritatea țărilor, a fost să se aleagă un singur dialect, de obicei cel dominant Într-o anumită regiune și folosit ca limbă pentru copiere - mai Întâi În cazul bibliilor și apoi al cărților
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În descreștere, În special datorită introducerii noilor tehnologii de comunicație și producție, precum și a noilor metode de organizare care reduc costul tranzacțiilor. Când acestea tind spre zero, profiturile aproape că dispar, iar schimburile pe piață nu mai sunt un mod viabil de a face afaceri. Publicarea cărților este un exemplu bun. Pe piață, eu Îmi vând cartea editorului, care o trimite tipografului. De acolo, ea merge la un vânzător engros și apoi la un vânzător cu amănuntul, unde clientul plătește pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de acțiune deschis”, Uniunea Europeană revenea asupra viziunii anterioare, punând un accent sporit atât pe extinderea noilor tehnologii În industrie, și stabilirea unui regim de reglementare adecvat, cât și pe stimulii care ar putea genera un model de afaceri În rețea viabil și eficient. Planul reliefa de asemenea integrarea noilor tehnologii În domeniul informației și al comunicațiilor și folosirea rețelelor În sistemul educațional, precum și modalitatea de a le face parte din viața de zi cu zi a cetățeanului european. Au fost Încurajate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideologiei statului-națiune, ar fi putut părea la fel de fantezistă și artificială În epoca medievală târzie. Întrebarea se pune astfel: „Ce fel de alianță Îi va impulsiona pe oameni să transceandă vechile loialități și să facă din visul european un vis universal viabil?”. Însă, cu toate că nu este o sarcină simplă, va trebui să fim capabili să ne lărgim ideea de atașament la drepturile și obligațiile bazate pe teritorialitate, la drepturile și obligațiile umane universale bazate pe participarea noastră colectivă pe o planetă În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Scopul operațiilor militare europene, uneori numite „operații robuste de menținere a păcii” sau „a doua generație de menținere a păcii” este de a opri violența Între părțile În conflict și de a crea condițiile pentru stabilirea unui acord de pace viabil. Acest gen de intervenție militară necesită o regândire completă a strategiei militare. Noi termeni militari cum ar fi „refugii sigure”, „zone În care zborul este interzis” și „coridoare umanitare” au devenit parte a lexiconului În ultimii ani. Noua formulă militară
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Numai reunind rețeaua profundă de relații care permit ecosistemelor naturale să funcționeze În mod corespunzător pot mediile naturale să fie conservate cu adevărat. De exemplu, o zona mare continuă și nerestricționată este adesea esențială pentru a menține o populație minimă, viabilă a unei anumite specii - În special carnivorele mari. Acolo unde flora și fauna trăiesc peste o frontiera politică, este mai ușor să le administrăm populația și să asigurăm supraviețuirea acestora dacă cooperăm. Asemănător, programele de cercetare sunt mai ușor de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu se Îndoiește de avantajele comerciale care decurg din unificarea intereselor economice ale țărilor asiatice. Întrebarea rămâne totuși dacă există o legătură comună suficientă, dincolo de interesele pur financiare, care să sugereze că un parteneriat politic mai integrat este fezabil și viabil pe termen lung. Cu toate conflictele Între națiunile și guvernele europene, În decursul ultimelor două milenii, există cel puțin legăturile filosofice, teologice și culturale comune pe care europenii le Împărtășesc, care includ știința greacă, legea romană, creștinismul, Renașterea și Reforma
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vor risca să sucombe toți; dacă primăvara, când se dă drumul la pășunat, fiecare gospodar dintr-un sat va face totul ca vitele lui să mănânce cât mai multă iarbă (și irosind), în curând sătenii nu vor mai avea pășune viabilă; dacă, într-o universitate, cadrele didactice se vor sustrage sistematic de la a-și face datoria și vor neglija studenții, în timp, universitatea își va pierde prestigiul, atractivitatea, fondurile, riscând să dispară. Indivizii sunt tentați să afecteze distructiv bunul colectiv nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apariție, la acceptarea unei formule grafice modeste, la restrângerea numărului de colaboratori, la o difuzare slabă. Dincolo de fluctuațiile ideologice și valorice, generate mai cu seamă de evoluția societății românești din ultimele patru decenii ale secolului trecut, L. reprezintă o dovadă viabilă de cultură și literatură, în care își găsesc locul, cu rare excepții, majoritatea autorilor importanți, dar și foarte mulți aspiranți la notorietatea literară. Frecvența cea mai mare o are, de-a lungul timpului, poezia, pe care o semnează întreg arcul
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
ce va atrage cele mai multe voturi câștigând punctele puse în joc; - se vor forma două subgrupuri și li se vor distribui acestora un număr egal de carduri; fiecare grup va avea la dispoziție un sfert de oră pentru a dezvolta soluții viabile dintre soluțiile aflate pe cardurile lor; - fiecare subgrup încearcă să-și „vândă” ideile celuilalt subgrup; - se reunesc grupurile și se va încerca identificarea ideilor celor mai bune. Brainsketching este o tehnică de tip brainwriting ce presupune un grup de patru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
casei sale înconjurate amenințător de blocuri, S. sintetizează semnificațiile dramei. Densitatea textului vine din perfecta susținere a temei - stingerea vetrei strămoșești - pe conflictul dintre acest ultim mohican al ruralității și partizanii tot mai numeroși ai „progresului” istoric. Dar piesa este viabilă estetic numai până la actul al III-lea, care aduce o neverosimilă răsucire a protagonistului. Conflictul se „rezolvă” prin cumpărarea de către „generosul” stat comunist a casei lui Simion Albu, pentru ca aceasta să fie expusă la Muzeul Satului din București. Este prețul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
presupusă crimă - se spune -, de parcă nu s-ar fi putut reintegra în lumea de dinaintea plecării, acum tulburată. În pofida intenției de a-și înscrie romanele în actualitatea imediată, S. nu izbutește să închege credibil materia epică și nici să construiască personaje viabile: trama se diluează în acțiuni paralele excesive, conturul personajelor se estompează în conversații superflue, fie într-un stil afectat, fie simplificat în dauna realismului psihologic. Dacă ar fi insistat asupra mediilor mondene aflate într-o epocă de tranziție, în care
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
arătase contemporanilor că o construcție statală republicană nu poate fi aplicată și, pusă În practică, nu are viitor. Într-o vreme când cele mai multe și importante state europene erau monarhice, când republicile edificate prin revoluții aveau o existență efemeră, singura soluție viabilă era monarhia constituțională. Cu atât mai mult În cazul țărilor române, plasate geopolitic și strategic la Întâlnirea a trei mari imperii, aflate În dispută pentru controlul acestei părți din continentul european și având În granițele lor milioane de români. Acesta
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]