1,948 matches
-
intens realist, rațional, simplu, axat pe observația directă și pe valorile tradiționale, inclusiv cele religioase, diurn, al poveștii și existenței cotidiene a Mașei. Celălalt al ,Extraterestrului" (o variantă originală de Mefisto care o ispitește pe femeie determinînd-o, în final, cu viclenie, să semneze celebrul pact), metafizic, încărcat de aluzii culturale, fantastic, oniric, irațional, cu accente parabolice, suprarealist, în care toate reperele realității au fost date peste cap, obiectele își schimbă forma, animalele devin prezențe simbolice și/sau parabolice. Povestea Mașei este
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
fac acest lucru din plăcere, ci mai degrabă din plăcerea anticipării (din plăcerea de a visa la ceva mai bună, și constrânse de situația economică dificilă În care se află, sau de alte persoane care le exploatează folosind violența fizică, viclenia sau șantajul. De cele mai multe ori decizia este Înlesnită de climatul sociofamilial pauper, subcultural, agresiv, acest mediu de dezvoltare predispunând persoanele În cauză la metode disperate de câștigare a existenței. Cazul Ameliei nu face excepție: În urma abuzurilor sexuale repetate la care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pentru că, în realitate, unde a boicotat badea Gheorghe istoria? La Rovine? La Podul-Înalt? La Călugăreni? La Plevna? în Munții Tatra? Mai degrabă putem spune că istoria l-a dus de nas pe badea Gheorghe și că el a învățat, din vicleniile ei, viclenii și mai mari și a știut în felul acesta să i le dejoace, uimind pe foarte mulți din acest continent, care nu o dată se trezesc întrebîndu-se: cum existăm noi, romînii? Cine sîntem? Ce e cu noi? Ce este
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
realitate, unde a boicotat badea Gheorghe istoria? La Rovine? La Podul-Înalt? La Călugăreni? La Plevna? în Munții Tatra? Mai degrabă putem spune că istoria l-a dus de nas pe badea Gheorghe și că el a învățat, din vicleniile ei, viclenii și mai mari și a știut în felul acesta să i le dejoace, uimind pe foarte mulți din acest continent, care nu o dată se trezesc întrebîndu-se: cum existăm noi, romînii? Cine sîntem? Ce e cu noi? Ce este asta, Romînia
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a instinctelor, nici a rațiunii, sau să le negăm pe rând. Arta nu ne plasează în afara luptei pentru obținerea acestei armonii la care aspirăm și care clipă de clipă este pusă în dezechilibru de expansiunea eului nostru, care folosește, cu viclenie, când instinctele, când rațiunea. Opera de artă e seducție, și când conține în ea, elemente prea vizibile ale unei morale oricât de fascinante, această seducție se micșorează. Scriitorii obsedați de mari aspirații morale sacrifică o parte din seducția naturală a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu toate că romanul acesta despre țărănimea antebelică era neterminat: nu mă interesa dacă țărănimea română continua să se ruineze în capitalism, așa cum spunea o frază la sfârșitul volumului, pe care ulterior am scos-o, ci viața unei categorii umane pândită de vicleniile istoriei; ori, aceste viclenii erau abia anunțate. Cine poate însă să asigure un scriitor că o obsesie a sa aflată în plină desbatere a conștiinței va trece în mod sigur și pragul expresiei artistice? Să păstrăm, mi-am zis, în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
țărănimea antebelică era neterminat: nu mă interesa dacă țărănimea română continua să se ruineze în capitalism, așa cum spunea o frază la sfârșitul volumului, pe care ulterior am scos-o, ci viața unei categorii umane pândită de vicleniile istoriei; ori, aceste viclenii erau abia anunțate. Cine poate însă să asigure un scriitor că o obsesie a sa aflată în plină desbatere a conștiinței va trece în mod sigur și pragul expresiei artistice? Să păstrăm, mi-am zis, în rezervă marea întrebare despre
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
care Îi iese În cale, fără să verifice dacă În ea e apă sau benzină, interveni: —Sărbătoarea Torei - asta Îmi amintește o anecdotă bine-cunoscută despre Begin și Yasser Arafat. Și se lansă pentru a mia oară În povestea despre cum viclenia lui Begin a Învins ticăloșia lui Arafat. Gad Eitan răspunse: I-aș fi spânzurat pe amândoi. Tamar interveni: —Gad a avut azi o zi grea. Iar Fima adăugă: —Vremurile astea sunt grele. Încercăm tot timpul să nu ne gândim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Milă față de arabi sau milă de noi Înșine? Îi zâmbi din nou cu cochetărie temătoare, ca o adolescentă de la țară derutată de o Întrebare neașteptată despre culoarea lenjeriei sale sau despre distanța de aici până la Lună. Răspunse cu grație și viclenie: —Mila e milă. Bărbatul de la masa vecină, care părea stafidit și chinuit, cu părul gras lipit de creștet, pe care Fima și-l imagină ca pe un mic funcționar de la impozite suferind de hemoroizi sau ca pe un funcționar de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Gad? Sau la un dandy palavragiu ca tatăl său? Fima zâmbi cu mirare. Poate până la urmă Annette greșea și exista totuși ceva enigmatic? Misterul preferințelor feminine. Sau poate nu greșea, dar prefera să păstreze secretul față de dușman? Și ascundea cu viclenie Însăși existența secretului? Sigur că nu mă dorea azi-dimineață, dar i-a fost milă de mine și a hotărât să mi se dăruiască, așa că mi s-a dăruit. Iar eu, după o jumătate de oră, n-am dorit-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
atinse una dintre labe, făcându-l să se poticnească sub violenta șocului. Laba își reveni la normal într-o fracțiune secundă, dar Ixtl era conștient acum de limitele rezistenței lui la aceste arme puternice. Totuși, nu era alarmat. Prin repeziciunea, viclenia și capacitatea de a-și calcula precis fiecare mișcare, putea neutraliza efectul acestor noi arme. Lucrul cel mai important era: ce anume aveau de gând oamenii? Evident că, închizându-se în sala motoarelor, puseseră la punct un plan, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
năzdrăvani, le fac o injecție și-i omoară... Cum adică să-i omoare? — Îi omoară ca să nu crească și să se aleagă din ei vreun Gruia ori vreun Novac să Îmboarde comunismu’!... O teorie mai completă privind forța, spaima și viclenia comunismului nu am mai Întîlnit nici În filozofie, nici În religie, nici În magie. După Revoluție, am Întrebat-o dacă văzuse În confruntările televizate vreun Gruia ori vreun Novac. Nici unul, nici nu puteau să s-arate, doară ți am spus
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
coapse, prea drept pentru șoldurile ei. Deschidea geanta după o țigară, iar Sammler Îi oferea un foc. Ea Îi iubea bunele maniere. Fumul Îi ieșea pe nări și ea Îl privea, când era În formă, veselă cu o notă de viclenie. Fecioara cea frumoasă. El era bătrânul sihastru. Când devenea inimoasă cu el și râdea, vedeai că are o gură mare, o limbă mare. Înăuntrul femeii elegante el vedea una necioplită. Buzele erau roșii, limba adesea palidă. Acea limbă - o limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lor sau despre creșterea părului lor. Le implanta totodată părerile lui, speranțele lui În piepturi și apoi, dacă spunea: „Ei, nu-i așa?“, era Într-adevăr așa. Ca un general de armată modern, un Eisenhower, Își făcea pregătirile logistice. Această viclenie era foarte copilăroasă. Dar ușor de iertat. Mai ales Într-un asemenea moment. Într-un asemenea moment, cum putea să doarmă? Sammler ieși Încet pe ușă cu spatele și se duse În salonul vizitatorilor. Acolo Angela ședea fumând, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Dinspre mijlocul terenului de adunare, imediat lângă catargul drapelului, un șef al Detașamentelor de muncă ale Reich-ului apărut din senin cu o escortă impecabilă începu să rostească fraze sacadate. Era vorba despre infamie și trădare lașă, despre jalnica josnicie și viclenie a unei clici de ofițeri aristocrați, despre un atentat împotriva Führer-ului mult iubit și care, din fericire, dăduse greș, și despre răzbunare, o răzbunare nemiloasă, despre „stârpirea acestei găști“. Pe urmă numai despre acela, care - „o adevărată minune!“ - supraviețuise. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
treacă indiferentă pe lîngă locul unde Bărzăunul aruncase tăblițele. Le zări de departe, se făcu că dă cîteva lovituri de cazma în jurul lor, ca să pară descoperite atunci, apoi le ridică și începu să le întoarcă pe toate părțile. Bărzăunul prinse viclenia Ilincăi și, gîndind că descoperirea sa ar putea avea vreo importanță, nu se putu stăpîni să nu strige, ca să-1 audă toți: Eu le-am găsit! Vlad, Virgil și Tomiță se apropiară imediat de Ilinca. Ce-s astea? întrebă Tomiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ai voștri m-au rugat să omor capra omului!.. Chiar așa, măi nevolnicilor, dar aveți noroc mare că vă iubesc, că și voi sunteți copii din turma mea cea mare de pământeni muritori! Odată, demult, a venit la mine, cu viclenie, una de-a voastră, cu părul lăsat pe frunte și retezat deasupra sprâncenelor, dar nu ca celelalte din neamul vostru, ci cu o înfățișare de speriat pruncii și cu o ură nemaivăzută la alte noroade... Și-mi spune mie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
scurt timp însă, acestea se contopiră într-una singură. Străfulgerarea acesteia le cuprinse întreaga ființă. Dragostea lor pătimașă învinsese puterea sângelui. Viața îi aștepta cu toate ale ei. Vișinel și Voica voiau să fie cât mai departe de relele și vicleniile lumii. Aveau convingerea că numai iubirea adevărată este singurul drum spre culmile cele mai înalte și că inimile lor unite îi pot duce către limanurile visate. În timp ce pașii lor excaladau muntele înzestrat cu puterea de a le împlini visurile de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
neverificabile, absolvindu-i de orice responsabilitate personală. Responsabilitatea a tot ce se întâmplă este atribuită (transferată) unui personaj cosmic atotputernic, Dumnezeu, care produce tot ce se întâmplă. Până acum, minciuna a ținut și unii oameni iresponsabili, din ignoranță sau cu viclenie, poluează și distrug mediul de viață. Unii oameni manifestă „o evitare continuă, dublată de o respingere totală a unor realități fundamentale, care „deranjează comoditatea vieții cotidiene și plăcerile materiale ale majorității ființelor omenești” (Florin Gheorghiță, 1997, (7)). Oamenii suportă efectul
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
apă sau pietre) și hidrogenul rezultat din hidroliza apei. Cei care vă spun că apocalipsa va fi provocată de Dumnezeu, vă mint, vă derută și vă lasă să continuați să distrugeți viața pe pământ, din neinformare, neștiință, ignoranță sau cu viclenie. Oameni, deveniți responsabili ai efectelor acțiunilor voastre! Mai sunt unele sisteme care „exploatează filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești” (Ștefan Zweig, 1975, (35)). Aceste sisteme sunt întreținute de stat, care se sprijină pe ele în acțiunile de supunere
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
legea „homo hominis, lupus est”( limba latină, omul este lup pentru om). În societatea umană actuală, omul este „pradă sau prădător”(Mircea Malița, 2010, (14)). „Se exploatează filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești”(Ștefan Zweig, (35)). tradiții, cu viclenie introduse, care determină bărbatul să o vâneze și să o transforme pe femeie în proprietatea lui. În funcție de educația și de duritatea bărbatului, acesta o transformă pe femeie în servitoarea lui supusă, în obiectul lui de uz personal. B .Omul și-
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
fi catalogat drept răutăcios. Când individul se opri si se uită în jos spre Gosseyn, ochii lui, văzuți de aproape, erau cenușii - închis la culoare. Și zâmbetul le dădea o privire care, pe Pământ ar fi fost considerată plină de viclenie și atotștiutoare. Nu avea un aer amenințător. Și, de fapt, față de un om care stătea acolo, întins pe spate, nu prea știa ce atitudine să ia în momentul acela. Rămânea să aștepte până când celălalt avea să facă prima mișcare. "Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
omul după chip și căutătură. Echilibru Cei ce reușesc să-și aprecieze în mod realist neîmplinirile, pierderile, eșecurile sau dramele cu care se confruntă, își păstrează echilibrul nervos și tonusul psihic. Luptători Adevărații luptători nu depun armele după prima înfrângere. Viclenie Viclenia ca trăsătură negativă de caracter trădează lipsa de onestitate. Ferește-te de oamenii șireți! Dedublare Duplicitatea este una dintre formele de manifestare a dedublării personalității. Prudența Prudența înseamnă mai curând înțelepciune decât teamă. Precauție Precauția nu trebuie confundată cu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
după chip și căutătură. Echilibru Cei ce reușesc să-și aprecieze în mod realist neîmplinirile, pierderile, eșecurile sau dramele cu care se confruntă, își păstrează echilibrul nervos și tonusul psihic. Luptători Adevărații luptători nu depun armele după prima înfrângere. Viclenie Viclenia ca trăsătură negativă de caracter trădează lipsa de onestitate. Ferește-te de oamenii șireți! Dedublare Duplicitatea este una dintre formele de manifestare a dedublării personalității. Prudența Prudența înseamnă mai curând înțelepciune decât teamă. Precauție Precauția nu trebuie confundată cu lașitatea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
socotit vinovat conform acuzațiilor aduse. Era totuși de neconceput ca un om care se afla în posesia secretelor fundamentale ale Arsenalelor să fie lăsat în libertate. Și, dacă așa cum credea Consiliul, Împărăteasa știa unde se află Hedrock, prin iscusință și viclenie această informație avea să fie smulsă de la ea în cadrul întîlnirii pe care chiar ea o propusese. Hedrock, prietenul lui Gonish, trebuia să moară. Iar între timp era recomandabil ca Gonish să intre în clădire și să vadă ce mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]