6,708 matches
-
a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun soarele, luna, aștrii, stelele... -10- îmblânzirea morții. Nimic nu se naște din nimic, totul pleacă de la atomi și de la deplasările lor în vid - e un lucru care se știe de-acum. Chiar și moartea se supune acestei legi. Or, ea se află la originea multor temeri ale omului. Trebuie să murim: și atunci, la ce bun să mai trăim? Și cum? Ce este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al lui Lucrețiu se sprijină pe această simplitate virtuoasă, romană. Moartea îi terorizează pe majoritatea oamenilor? Ea trebuie să-l conducă pe filosof la împăcarea cu sine însuși. Neantul îi paralizează pe cei mai mulți? înțeleptul știe să se sprijine pe acest vid sideral pentru a bascula într-o voluptate confecționată de el însuși. Negativitatea câștigă până la urmă? Epicurianul cunoaște regulile ce permit, până una alta, generarea plăcerii de a exista. Nu vom mai fi decât niște cadavre? Trupul, câtă vreme dăinuie, să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
analiză pentru acest exemplu aplicat este România, iar perioada considerată este reprezentată de începutul tranziției (prăbușirea comunismului în 1989). O primă observație cu caracter general vizează faptul că instituționalizarea partidelor are loc într-un mediu instituțional competitiv, nu într-un vid instituțional sau într-un mediu în care argumentul tabula rasa funcționează (Kitschelt, 1992). Partidele nu sunt unicele organizații ce se instituționalizează, iar în acest sens pot fi identificați multipli competitori pentru acestea în cadrul unei societăți. Voi trece în revistă doar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
privește ordinea bipolară instaurată, ea nu a fost cauzată nici de expansionismul constitutiv al Uniunii Sovietice și internaționalismul ideologiei comuniste, și nici de încercarea Statelor Unite de a-și instaura și extinde sfera de influență în Europa, ci ca urmare a „vidului de putere” creat într-o Europă slăbită, care a fost acoperit în mod mecanic și automat de către cele două puteri. Mai recent, faptul că SUA, Franța și Germania au manifestat poziții divergente față de intervenția militară în Irak, în ciuda faptului că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care plutesc acele flatus vocis ale promisiunilor stereotipe. În realitate, ei chiar sunt niște măști. Niște măști sub care, dacă le-am ridica, sunt sigur că n-am găsi nici măcar o grămăjoară de oase sau de cenușă; am găsi neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este un teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de putere politică în sens tradițional, ci un vid de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ei chiar sunt niște măști. Niște măști sub care, dacă le-am ridica, sunt sigur că n-am găsi nici măcar o grămăjoară de oase sau de cenușă; am găsi neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este un teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de putere politică în sens tradițional, ci un vid de putere în sine. Cum am ajuns la acest vid? Sau
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
măști sub care, dacă le-am ridica, sunt sigur că n-am găsi nici măcar o grămăjoară de oase sau de cenușă; am găsi neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este un teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de putere politică în sens tradițional, ci un vid de putere în sine. Cum am ajuns la acest vid? Sau, mai bine zis, „cum au ajuns
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sigur că n-am găsi nici măcar o grămăjoară de oase sau de cenușă; am găsi neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este un teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de putere politică în sens tradițional, ci un vid de putere în sine. Cum am ajuns la acest vid? Sau, mai bine zis, „cum au ajuns la el cei de la putere”? Explicația este la fel de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o grămăjoară de oase sau de cenușă; am găsi neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este un teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de putere politică în sens tradițional, ci un vid de putere în sine. Cum am ajuns la acest vid? Sau, mai bine zis, „cum au ajuns la el cei de la putere”? Explicația este la fel de simplă: conducătorii democrat-creștini au trecut de la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este un teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de putere politică în sens tradițional, ci un vid de putere în sine. Cum am ajuns la acest vid? Sau, mai bine zis, „cum au ajuns la el cei de la putere”? Explicația este la fel de simplă: conducătorii democrat-creștini au trecut de la „faza licuricilor” la „faza dispariției licuricilor” fără să-și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de putere politică în sens tradițional, ci un vid de putere în sine. Cum am ajuns la acest vid? Sau, mai bine zis, „cum au ajuns la el cei de la putere”? Explicația este la fel de simplă: conducătorii democrat-creștini au trecut de la „faza licuricilor” la „faza dispariției licuricilor” fără să-și dea seama. Oricât de apropiat de criminalitate poate să pară
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
organizate începând din ’69 în tentativa - până acum reușită din punct de vedere formal - de a păstra puterea. Spun „din punct de vedere formal” deoarece, repet, în realitate conducătorii democrat-creștini acoperă, cu manevrele lor de automate și cu zâmbetele lor, vidul. Puterea reală merge înainte fără ei, și nu mai au în mână decât acele aparate inutile care arată că din ei reale mai sunt numai costumele de ciocli. În orice caz, în istorie vidul nu poate să subziste, el poate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de automate și cu zâmbetele lor, vidul. Puterea reală merge înainte fără ei, și nu mai au în mână decât acele aparate inutile care arată că din ei reale mai sunt numai costumele de ciocli. În orice caz, în istorie vidul nu poate să subziste, el poate fi predicat doar la modul abstract și prin absurd. Este probabil ca, de fapt, „vidul” despre care vorbesc să fie deja în curs de umplere, printr-o criză și o reașezare care nu pot
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aparate inutile care arată că din ei reale mai sunt numai costumele de ciocli. În orice caz, în istorie vidul nu poate să subziste, el poate fi predicat doar la modul abstract și prin absurd. Este probabil ca, de fapt, „vidul” despre care vorbesc să fie deja în curs de umplere, printr-o criză și o reașezare care nu pot să nu răscolească întreaga națiune. Un exemplu în acest sens este așteptarea „morbidă” a loviturii de stat. De parcă ar fi vorba
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
caz, „trupa” ar fi, datorită înseși alcătuirii sale, nazistă). Puterea reală pe care de zece ani au slujit-o „capetele de lemn” fără a-și da seama de realitatea sa: iată ceva care s-ar putea să fi umplut deja „vidul” (zădărnicind și posibila participare la guvernarea marii țări comuniste care s-a născut prin decăderea Italiei, deoarece nu este vorba despre a „guverna”). Noi avem imagini abstracte și, în fond, apocaliptice despre „puterea reală”: nu putem să ne închipuim ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dintre un lider și mulțime, a demonstrat că atât respectivul conducător, Mussolini, cât și respectiva mulțime sunt două personaje absolut arheologice. Un conducător ca el este astăzi de neconceput nu doar din cauză că tot ce spune este nul și irațional, din pricina vidului logic din spatele cuvintelor sale, ci și pentru faptul că nu ar găsi absolut deloc spațiu și credibilitate în lumea modernă. Televiziunea ar fi suficientă pentru a-l zădărnici, pentru a-l distruge politic. Tehnicile acelui conducător mergeau pe o scenă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inevitabilitatea sectelor” (David, 1997), de amploarea, avalanșa sau chiar agresivitatea fenomenului (Achimescu, 2002, p. 8). Astfel că s-a declanșat o adevărată „explozie religioasă și pseudoreligioasă” (Achimescu, 2002). Schimbările regimului politic au permis ca, pe fondul unei stări generale de vid religios, să apară o nouă „ofertă religioasă”, abundentă și chiar agresivă (Achimescu, 2002). Apariția sectele a fost favorizată de: 1. cauze sociale: efectele perioadelor de tranziție, multiculturalitatea societății contemporane, secularizarea tot mai accentuată, perceperea tradiționalului în sens peiorativ, tensiunile dintre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acord cu concepțiile adepților uneia sau alteia dintre formele de conducere prezentate (Erickson, 1998, pp. 265-269). Problemele conducerii stau permanent în atenția reprezentanților cultelor. Printre aceste probleme se numără cea a formării cadrelor de conducere, ca răspuns la pericolul apariției vidului în dezvoltarea unor viziuni asupra viitorului organizațiilor. J.C. Maxwell accentuează necesitatea creșterii preocupărilor pentru dezvoltarea viziunilor asupra viitorului bisericii. „Fără o viziune, oamenii și bisericile devin egocentrici. Oamenii încep să-și caute greșeli unii altora și biserica se autodistruge. Viziunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Cealaltă paradigmă, mai veche, provine din laboratoarele de fizică și este ilustrată de izolarea experimentală și controlul de laborator. Aici se află pereți izolatori și acoperiți cu straturi de plumb, se controlează presiunea, temperatura și umezeala, se reproduc condițiile de vid și așa mai departe. Această tradiție mai veche controlează destul de puține ipoteze alternative, dar care sunt precizate În mod explicit. Ele nu sunt niciodată controlate la perfecție, dar destul de bine pentru a le face implauzibile. Care anume dintre ipotezele alternative
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
porii mai mari și se întrebuințează pentru precipitatele gelatinoase, cum ar fi Al(OH)3, Fe (OH)3. Creuzetele filtrante din sticlă se întrebuințează pentru filtrarea precipitatelor care se cântăresc ca atare, după o simplă uscare în etuvă sau în vid, fără a fi calcinate. Creuzetele filtrante din sticlă sunt notate cu G (= Gerateglad, adică materialul din care este făcut creuzetul) și cu cifre. Cu cât cifra de după litera G este mai mare, cu atât porii plăcii filtrante (pulbere de sticlă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cu ajutorul unui dop de plută sau de cauciuc, se fixează în gâtul unui flacon de trompă cu tubulatură laterală, prin care se leagă trompa de apă. Trompa de apă este un dispozitiv de sticlă sau de metal, care servește pentru vid (prin aspirație) sau pentru obținerea vidului. Această aspirație sau vid se realizează cu un curent de apă. Exicator de sticlă cu placă de porțelan ce se fixează în exicator cu ajutorul a trei dopuri de plută. Cea mai potrivită dimensiune a
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de cauciuc, se fixează în gâtul unui flacon de trompă cu tubulatură laterală, prin care se leagă trompa de apă. Trompa de apă este un dispozitiv de sticlă sau de metal, care servește pentru vid (prin aspirație) sau pentru obținerea vidului. Această aspirație sau vid se realizează cu un curent de apă. Exicator de sticlă cu placă de porțelan ce se fixează în exicator cu ajutorul a trei dopuri de plută. Cea mai potrivită dimensiune a exicatorului este de 15 - 16 cm
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în gâtul unui flacon de trompă cu tubulatură laterală, prin care se leagă trompa de apă. Trompa de apă este un dispozitiv de sticlă sau de metal, care servește pentru vid (prin aspirație) sau pentru obținerea vidului. Această aspirație sau vid se realizează cu un curent de apă. Exicator de sticlă cu placă de porțelan ce se fixează în exicator cu ajutorul a trei dopuri de plută. Cea mai potrivită dimensiune a exicatorului este de 15 - 16 cm diametru interior. Placa de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
dimensiune a exicatorului este de 15 - 16 cm diametru interior. Placa de porțelan are 4-5 găuri circulare, de mărime potrivită, pentru așezarea creuzetelor. În exicator se introduc creuzete de porțelan calde. Prin răcirea lor în exterior se produce un ușor vid, astfel că se va deschide capacul exicatorului prin alunecare. Marginile capacului exicatorului trebuie unse cu o unsoare specială pentru realizarea unei cât mai bune etanșeități și totodată permite deschiderea ușoară prin apăsare și alunecare a capacului. În partea de jos
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]