1,711 matches
-
fost închise. Autoritățile ungare au început să ia măsuri pentru evitarea inundațiilor, avertizând că situația ar putea deveni la fel de gravă ca cea din 2002, când au fost utilizați cinci milioane de saci cu nisip pentru consolidarea malurilor Dunării. La Budapesta, viitura de pe Dunăre este așteptată lam finalul acestei săptămîni. Primăria a decretat starea de alertă și a început lucrările de protecție pe maluri. Autoritățile au pregătit patru milioane de saci cu nisip, iar cinci mii de oameni sunt mobilizați pentru a
Viitura se apropie de România. Dunărea, nivel record la Budapesta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78644_a_79969]
-
paradoxal, imund ca un cîmp de luptă ale cărui leșuri se spală în ploi și se albesc la soare, imaculat și aseptic ca o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește asemenea unei viituri, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt simultan captivi și stăpîni. Ei i-au creat îndelung, cu voluptățile unui olar și cu o tenacitate de orfevru
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
cărți noi inundă în fiecare an, la începutul toamnei, librăriile franceze. Peștii cei mari care vor concura la premiile din noiembrie, traducerile cele mai importante, debuturile, toate sînt ținute la ecluza pînă în acest moment, cînd se deschid porțile și viitura de cărți pornește cu zgomot spre "victime". Strategiile de marketing ale editorilor în concurență, care se străduiesc să atragă atenția publicului, se suprapun într-un vacarm și nimeni nu e mulțumit: nici autorul care se pierde în masă de confrați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
interesul pentru aflarea subiectului, care poate lipsi. În Suburbii municipale, prin care curge râul negru, se întâmplă ceva asemănător lui Fănuș Neagu cu romanul Frumoșii nebuni ai marilor orașe (1976) căruia i se imputa, la vremea apariției, înnămolirea subiectului în viiturile catastrofale ale metaforei. În definitiv și multe poezii nu au ca subiect decât propriile lor vestminte strălucitoare! Și? Dar încărcătura semantică, textul ei între vis și realitate, deraparea lui spre obligația lectorului de a-i descifra sensul, goana prin cultura
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
miezul nopții a ieșit luna luminând șesul pe deasupra pâclei. Din frunzișuri coborau paingăni care tremurau în lumină piciorușele de jar. Cracul de apă era iezit cu hatie de nuiele și bolovani ce țineau malurile lângă moară, să nu le rupă viitura. Peste hatie apa spumega, scânteind argint sfărmat. Prin sfor, plutea de-un timp o vârșă veche. Sărea peștele în spumă. Într-o găoace de piatră picura un fir de apă. M-a pălit aromeala și, deodată, nu s-a mai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
un tînăr filiform și timid, deși în planul real evita femeile și părea posedat de vocația neprihănirii, mi-a mărturisit odată că marea lui fantasmă erotică se leagă de o scenă a ejaculării diluviene, de viziunea unor cearceafuri înecate în viituri seminale care, mai apoi, să dobîndească prin uscare măreția și sonoritatea unor imense folii de tablă imaculată. Ca să nu mai vorbim de haremul privat al fiecărui puștan căruia i s-a revelat abrupt funcția prohabului, harem în care intră cel
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
Cristian Teodorescu Nu e an, de vreo opt, nouă încoace să nu ne trezim luați de ape. Cei mai năpăstuiți de soartă sunt țăranii. Din săraci, viitura apelor îi lasă și mai săraci. Și în acest an, pe unii i-a scăpat Dumnezeu de toate grijile. I-a luat la el. La un post de televiziune, câțiva țărani bătrâni regretau că au scăpat cu viață. Nu mai
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
văi și depresiuni ce traversează perimetral unitățile cu caracter social sau economic de orice fel, să fie îndepărtate prin conducte proprii independente de rețeaua de canalizare a folosinței, spre cel mai apropiat emisar, realizându-se astfel îndepărtarea apelor mari de viitură de pe suprafața care se canalizează, precum și apărarea zonelor inundabile din perimetrul construit. În cazurile în care colectarea apelor din surse de suprafață în rețeaua de canalizare a folosinței nu poate fi evitată, la dimensionarea hidraulică a elementelor sistemului de canalizare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Atila fuge. în sfârșit, necazurile noastre s-au terminat. 19 Lui Sebastianus nu-i fu ușor să ajungă la bastionul cu vedere spre sud-est. Laolaltă cu tovarășii săi, pierduți în mulțimea care îi târa cu ea ca un râu în viitură, găsi bastionul deja ticsit de o mulțime ce nu-l mai încăpea și care se înghesuia până și pe scările de acces al traseului de rond. Erau mulți care, încercând să ajungă sus, se cățărau până și pe taluzul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aer, bagaudul, care, ca și el, renunțase la cal, strigă ceva către ei săi și se aruncă înainte, trăgând după sine mai mult de două mii de tovarăși; aceștia, scoțând un unic și imens strigăt, se revărsară ca o undă de viitură asupra barbarilor și chiar a romanilor ce se retrăgeau în fugă. între timp, aliniamentul romanilor se fărâmița și în dreptul poziției lui Metronius, în vreme ce bagauzii, încordați la maximum, aplecați înainte cu armele strânse în mână, fremătaum, privind cu ochii strânși dușmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cel Mare și Ghica-Vodă, partea cea mai veche fiind fără îndoială „Târgul făinii” și „Olăria”. E și natural să fie așa, deoarece aici se află locul cel mai larg deschis spre răsărit și destul de ridicat ca să nu fie inundat la viituri, de apele acestor pâraie. În acelaș timp, omul avea la dispoziție și din belșug, apa și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de pământ ori garduri de sălcii, pentru a stăvili secarea bălților. Din cauza sedimentărilor neîntrerupte, fundul bălților este ceva mai ridicat, în acest sector de luncă, decât nivelul cel mai scăzut al apei Prutului. Aceasta se observă ușor în vremea slabelor viituri ale râului, când ridicarea cu câteva zeci de centimetri a nivelului apei în albia minoră a acestuia face să se simtă și o ridicare a nivelului apei din bălți. Explicarea stă în aceia că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aduse de Prut și prutețe. În profil transversal, se observă că partea dinspre interiorul luncii se lasă din ce în ce mai jos cu cât ne depărtăm de albia minoră. Această diferență de altitudine a grindurilor, este în legătură cu mecanismul de sedimentare a aluviunilor: la viituri, apa Prutului și prutețelor ieșind din albia minoră, își pierde imediat viteza; odată cu aceasta însă, scăzând brusc și puterea de transport a apei revărsate, materialul aflat în suspensie este nevoit să se sedimenteze. Cum cea mai mare parte de aluviuni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se observă că în zona porții de la Albița Leușeni grindul fluviatil este mai ridicat, cam cu un metru, decât în zona basinară a luncii dintre Fălciu și Râșești. Această diferență de nivel se explică prin aceea că în epoca marilor viituri nivelul apelor Prutului este mai ridicat în zona porții, ele fiind nevoite să se scurgă pe un spațiu mai restrâns și mai scăzut în zona basinară, unde suprafața de scurgere a luncii este cu mult mai largă, apele putându-se
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura gârlelor de alimentare ori în punctele de debușare în luncă a arterelor hidrografice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
domolea în iazul cu hatie și cu opust. Balta avea pește din care se lua vamă cu crâsnicul și cu volocul. Măcinând la sfatul soboarelor, moara uruia liniștită. Iarna, roțile din lemn se sleiau în gheață, primăvara erau mâlite de viituri. De fiecare dată însă erau din nou puse pe măsele și, în sporul vorbelor cu tâlc, moara uruia iar. Când prăbușiri de trăsnet tunau adânc și fulgerele spintecau cerul cu zarea luminată, porneau ploi ce umflau gârla. Apa firavă creștea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Nistorești și Bobolia. În cel de-al doilea caz, după ce unda de viitoră generată de creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a efilat cuprinzând întreaga albie majoră a Prahovei. Împinsă spre versantul drept, între Nistorești și Podu Vadului, viitura a preluat depozitele coloviale stocate ca baza frunții terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații în orizontul acvifer din treimea inferioară a talazului a fost deschis, reactivând vechi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
îs dă jos, dî la Rotunda. N-am avut a face cu el”. O femeie îmi iese cu plin. Tocmai pune de mămăligă. “Întrebați-l pe nea Nicu Diaconescu, pentru că el știe câte-n lună și-n stele. Ultimu’ haiduc!...” Viitura Cu o pălărie lăsată spre rădăcina nasului, de sub care țâșnesc ochi iuți, oblici și smoliți, ca de veveriță, cu mustață pezevenghe, nea Nicu Diaconescu nu cunoaște astâmpărul. Despică aerul cu nasul, privește stânga-dreapta, ca la ieșirea din vizuină, și arată
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la ieșirea din vizuină, și arată spre partea cealaltă a Corbenilor. “Uite, aici e satu’ nou, Antonești. Noi așa-i zicem. În 1942, se făcuse la cheile Argeșului un baraj natural din copaci și aluviuni. Digul natural a cedat și viitura a ras tot. Mareșalul Antonescu a venit aici, a văzut și a hotărât să facă satul cu prizonieri ruși. Acu’, e un pic de hârâială, că vor să rămână în case cei care le-au primit ca locuințe de serviciu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari, se pot vedea nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar-ne argiloase vinete. În perioadele inundabile apele cursului principal depun peste conurile de dejecție materiale aluviale, dând naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de profesorul I. Gugiuman, se poate spune doar că variațiile de nivel și de debit ale apelor lor sunt strâns legate de condițiile climatice locale și regionale. Dezghețul brusc din timpul primăverii, ca și ploile abundente de peste an provoacă uneori viituri mari, albia minoră puțin adâncă a multor văi (0,5 - 1,5 m) favorizând producerea inundațiilor care acoperă aproape întreaga suprafață a albiei majore. Regimul hidrografic torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe terasele inferioare și în albia majoră a Bahluiului, la altitudini de 40-100 metri. Lacurile sunt de origine antropică, formate prin bararea râurilor Ciric (L. Dorobanți, Ciric I, II și III), Cârlig, Podgoria Copou, Nicolina și au scopuri multiple: atenuarea viiturilor, agrement, piscicultură, activități sportivecanotaj. Apele subterane din Grădina Botanică sunt folosite ca ape minerale, iar cele din complexul balnear Nicolina, în scopuri terapeutice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul orașului Târgu Frumos face parte din bazinul mijlociu al râului Bahluieț
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mediu anual de 0,324m 3 /s. În zona orașului, pâraiele tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află cantonate sub nivelul talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
să văd cum s-aude, zic. - Bine, dar nu cobori de pe calidor. Stau În calidor și tremur mărunt. Nu de frig, de plăcere. De auzit, nu se vede bine. Decât ploaia. Dacă n-ar ploua atâta, s-ar auzi vuitul viiturii - de la ruptură. Așa cum vuvuia și acum mai an. Dar tot vulvulvuietu-i, fiindcă aud aud licăriri de felinare. Nu știu dacă felinarele se mișcă prin apropiere, prin ogrăzi, pe ulițe, ori Încolo, pe Imașul Cailor; sau dincolo de șosea, pe Pășunea Vitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rău când s-a terminat, n-ar fi stricat să mai facem vreo trei-patru, că doar peștele-i lucru bun de mâncat... L-am făcut noi din nou, dar uite, s-a rupt iar. N-a ținut când a năboit viitura de la ruptura călugărilor - dar care? La Curchi, la mănăstire, au cinci iazuri, patru unu-n altul, al cincilea mai la o parte, pe alt pârâu. Lipa-lipa, lipa-lipa, picioare goale prin glodul drumului; zăngănit de căldări goale, clinchetul câte unei unelte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]