2,463 matches
-
tablouri dela Sans Souci, se vede dealul ruinilor, ruine artificiale (forul roman). Asemenea copii am mai văzut vreo două la Potsdam un arc de triumf roman și un obelisc egiptean. Inscripția castelului, spre partea dinspre terase: Sans, Souci. De ce este virgulă între sans și souci? Pentru că în partea stângă, a ofițerilor și a slujitorilor, în adevăr se poate spune sans, pe când dincolo, unde locuia regele, era souci. "Quand je serai là, je serai sans souci". Alăturea de o Floră de marmoră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de asistență tehnică ARO. Aveam impresia că mă aflam în altă ambasadă, în altă țară, în alt oraș. Mi-am luat teancul de lucrări și m-am așezat la lucru. După mai bine de o oră, nu schimbasem nici măcar o virgulă, cum nu aveam secretară, lucrările ni le dactilografiam singuri, sau cu sprijinul cifrorului. Mă întrebam cu malițiozitate dacă șeful misiunii citise lucrările, întrucât nu întâlnisem nici o observație sau urmă de răsfoire a paginilor parcurse. Deschiderea corespondenței era așteptată de toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ofițeri, era mai trivial decât cel de mahala. I-am sesizat originea În comenzile după care se desfășura instrucția de front. Nu exista comanda: “Capul spre dreapta”, pentru evitarea unor conflicte lingvistice, ci numai “Capul, la dreapta”. Nimeni nu spunea virgula. De aici, de la sculare până la culcare, denumirile vulgare ale organelor genitale erau pe buzele tuturor. Nu puteam mânca nimic. Apa se aducea cu cisterna din Borcea și adesea spălătorul era lipsit de apă. Nu puteam dormi. Trebuia să fim atenți
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
facem un periplu moldav. Am dormit la Mănăstirea Neamț o noapte. Un călugăr, Agafton, ne-a dat niște pături să ne învelim și atunci am văzut și eu cum arată ploșnițele. Nu eram obișnuit cu asemenea metafore. Ploșnița e o virgulă pusă de Dumnezeu între el și om... Dar e o virgulă al naibii de sâcâitoare. Ce șanse mai acorzi cititorului de poezie? Cititorului?... Are din ce în ce mai mici șanse pentru că, dragul de el, autorul de poezie, este din ce în ce mai predispus la mistificări de toate felurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Un călugăr, Agafton, ne-a dat niște pături să ne învelim și atunci am văzut și eu cum arată ploșnițele. Nu eram obișnuit cu asemenea metafore. Ploșnița e o virgulă pusă de Dumnezeu între el și om... Dar e o virgulă al naibii de sâcâitoare. Ce șanse mai acorzi cititorului de poezie? Cititorului?... Are din ce în ce mai mici șanse pentru că, dragul de el, autorul de poezie, este din ce în ce mai predispus la mistificări de toate felurile, de întins capcane. Așa că cititorul mai are o singură șansă: de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Iova), ce crede el... în chestiunea ratării? Credincios dogmei autonomiei semnificantului (care se autogenerează, marxturbându-se în draci, precum Materia, diabolectica leliță din centrul fantasmagoriilor Bărbosului Karl), el suputează că omul ratează pentru că îi lipsește ț-ul din semnificant; mai precis, virgula, sedila de sub t, marcă indelebilă a castrării sale aurorale. Rața, ea, nu ratează. Tautologic exprimându-ne, sau comițând o judecată analitică, adecă reperând subiectul în definiția predicatului, și viceversa, ni-i îngăduit să afirmăm despre dânsa că... ratează. Omul ratează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
simt acasă, de ambele culturi sunt la fel de atașat. Evident că după 40 de ani trăiți în spațiul și mediul german se simt influențele și în română. Trebuie doar să vezi și în textul de față frazele lungi, multe fraze secundare, virgulele sau parantezele, oboseala care te cuprinde citindu-mă. Poeziile în schimb sunt foarte scurte, versurile la fel, multe rime interioare sau abundența metaforelor. Majoritatea tipic germane. La fel însă și în germană am foarte multe elemente argheziene sau bacoviene ba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au inventat dreptatea și adevărul. * Pedepsele sunt opera celor puternici. * Cele mai multe cărți sunt rupte din viață; cele mai multe ale vieții sunt rupte din cărți; și unele și altele au aceeași soartă: se deteriorează. * Cititul printre rânduri ține și de calitatea scrisului. * Virgula pusă la locul ei face lumină; pusă greșit - face derută; nepusă deloc - face beznă. * Cititorii în stele sunt și scriitori de cărți. * Urcușul pieptiș obosește, dar și fortifică. * Într-o pădure seculară și lăstarii sunt bătrâni. În unele cazuri te
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ne întreba nimic; era boala cea mai grea a școlii această despărțire a lumii în două, de o parte a profesorului, unitate abstractă, vorbind în gol, de cealaltă parte tinerii necăjiți. Ne simțeam reduși la nimic, eram desființați, nici măcar o virgulă, un punct nu eram. Cred că această schizofrenie, pricinuită de tradiții osificate, ar fi omorât în cele din urmă școala ieșeană de medicină, de n-ar fi existat câțiva oameni vii. Printre aceștia Alexandru Țupa, care era și decan. Sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
comuna doljeană de unde era originar. Îmboldiți așadar de impetuos-autoritarul Ionel Marinescu, șeful nostru direct, dar și de propria noastră curiozitate față de noua meserie, ne-am pus pe treabă. Am învățat, câteodată amu zându ne, jargonul specific („puf“ pentru punct și virgulă, „băț“ pentru semnul exclamării, „cap“ pentru aliniat nou), ce sunt aldinele, italicele, cuadrații, durșusii, ce e un șpalt, o „perie“, o „albă“, un „bun de calandru“, noțiuni care azi, în parte, au ieșit din uz, împinse în caducitate de schimbarea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
evidențiază față de ediția Perpessicius sunt de natură (în marea lor majoritate) a îndrepta o punctuație deficitară, ce apare fie dintr-o lecțiune greșită a manuscrisului eminescian, fie din pricini tipografice etc., demonstrând cât de importantă este prezența sau lipsa unei virgule, de pildă, ori a apostrofului eliminat prin lege în anii '50, într-o poezie căreia îi poate schimba nu doar sensul lecturii ci chiar sensul ideatic. Iată, luat la întâmplare comentariul de acest fel pentru poezia Ce-ți doresc eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
consultă, pentru fantezia la care invită manuscrisele poetului. Atragem atenția că Înger și Demon nu e nici pe departe cel mai greu poem eminescian pentru un editor: locul acesta îl deține poemul Strigoii, cum se va vedea)" sau, pentru Luceafărul; Virgula după chip de lut (care apozitează: tu, chipule de lut) este prezentă încă din Convorbiri literare (care preiau, însă, Luceafărul din Almanah după ieșirea poetului din viața civilă) și face carieră prin edițiile Maiorescu (deși lipsește și din manuscrise). Textul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Viața. Am arătat nu demult că, În circuit Închis chiar, biocenoza degradează substratul pe carel populează, cu toate că ambele componente ale biocenozei, autotrofă și heterotrofă, sunt reprezentate de entități vii, negentropice; și aici, 1 + 1 nu fac 2, ci minus zero virgulă ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care este autotroful și care heterotroful? Cu ghilimele, bineînțeles. Dați-mi voie să găsesc “autotroful” rivierei În munte, căci el este rezultatul unei captări de energie primară care, punând În mișcare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trebuie să faci cerere. Acum sunt în spital și încerc să scriu. Am ceva să vă spun neapărat. Mă grăbesc și nu cred că o să fiu prea artist cu textul ăsta. Sunt scriitori care pretind că pot vedea spinarea unei virgule și spun că asta e scriitorul, un alpinist pe cocoașa unei consoane, dar probabil n-o să am timp de escaladă dintr-aceasta. Scriu. Asta e tot ce mi se întâmplă relevant de o vreme încoace. Ce să vă mai zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
publicului în vederea strângerii de fonduri pentru victimele tsunami-ului din Asia. Un vag aer de Revoluția Română, decembrie 1989, un du-te vino continuu în studio, multă improvizație-du jamais vu pentru o televiziune care de obicei este atentă și la virgulele luminoase din platou. Se perindă de-a valma în fața camerei tot feluri de directori de obscure ONG-uri umanitare, plasate însă strategic în buricul (buricele, mai exact) Parisului, cântăreți celebri de origine asiatică care par treziți după o baie de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cuvintele fitzgeraldiene: „old friend”, ceea ce nu merită să-i spui decât tatălui tău, după ce a murit; femeilor nu le spuneam „iubito...” sau „scumpo...” - un instinct de conservare încă mai lucra în mine - doar „dragă”, dar mă deconspiram imprudent, între două virgule ale unei singure fraze. Voiam să mă încredințez, chiar să mă vând. Se părea că sunt în preajma unui faliment. Crahul trebuia să mă găsească fără cuvinte, fără vocabular, vindeam toate acțiunile sub formă de visuri, jurăminte, afirmații categorice, duioșii, promisiuni
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
lemnărie și cincizeci de mii de cărămizi. Și pentru lăudabilele noi construcții s-au făcut pregătiri în Talpă, s-au cumpărat plăci din Iași, cinsprezece mii optsute nouăzeci și trei = 15.893, echivalentul în coroane române a noua sute nouăzeci virgulă optzeci și doi = 990,82. Atât în Cotnara / Cotnari cât și în Ozelleno trebuie construite locuințe pentru servitorii misionarului. În același timp ,trebuie făcută casă și biserica parohiala în Ghiriest - parohia nou aleasă.Unele edificii obligă la reparații inevitabile. Se
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ar fi inventat un fel de scriptio continua modernă), suplimentarea discretă a semnelor de punctuație (dacă lipsa lor făcea neclar textul), completarea datelor calendaristice și a unor cuvinte scrise fragmentar (am semnalat completările prin croșete), evitarea tacită a transcrierii unor virgule utilizate greșit în original, unificarea modului de scriere a datelor calendaristice (am redus la forma cu minusculă dubletele cum ar fi Septembrie - septembrie, Miercuri - miercuri). Dată fiind preluarea selectivă a materialului, am marcat prin croșete omisiunile. Am decis să nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acționat Împotriva acțiunilor”. Trădare!! Acest adevărat inestimabil diamant lingvistic a fost inserat la sarcina numită „Verificarea membrilor PCR evrei” care s-a soldat și cu o realizare de prestigiu. Iat-o, conform originalului din care n-am tăiat nici măcar o virgulă: „După cum am semnalat În mai multe rânduri că unii membri de PCR evrei sunt Încadrați și În org. Sioniste care În mai multe rânduri ne-au făcut ședințe atât la Comunitate cât și la o acțiunie care am Întreprinso la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi zdruncinat sistemul ridicat cu propagandă deșănțată, minciună și găunoșenie pe un munte uriaș de cadavre. Gheorghe Gheorghiu Dej și ai săi aveau nevoie de liniște pentru a construi mai departe socialismul victorios așa că nu trebuiau deranjați nici măcar cu o virgulă pusă unde nu trebuia și În fond, de asta erau plătiți regește tovarășii cenzori. Chiar și autorii sovietici erau cenzurați iar cea mai bună dovadă poate fi adresa nr.1897/8 mai 1959 trimisă de Direcția Generală de la București
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vorba ceea răstălmăcită: „De unde nu ai, nici Lenin nu-ți cere!”, În raportul său de activitate pentru perioada 1 aprilie-30 iunie 1964. Desigur, se referea la ziarul de uzină „Rulmentul” un bun cal de bătaie pentru pigulirea minuțioasă a punctelor, virgulelor și parantezelor puse nelalocul lor. „Astfel În ziarul <<Rulmentul>> nr.154 din 15 aprilie a.c. (1964, n.n.) În pagina IV se publica articolul lui Al. Tacu și C.N. Vasluianu intitulat <<Mediocritatea - un pericol social>>”. „Meritul” descoperirii unei „uriașe” greșeli nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
birocrații a fost „Serviciul Plan” din această instituție a cărui utilitate ne scapă dacă ne gândim că „plan” Înseamnă să-ți propui ceva și să-ți realizezi țelul Însă În cazul cenzurii presei, ce plan puteau să-și traseze tovarășii? Virgule și puncte mai multe sau mai puține? Mai multe fraze sau propoziții schilodite semantic? În fine, la data de 20 ianuarie 1969, Serviciul Plan, Financiar, Contabilitate trimisese la Vaslui adresa numărul 29 prin care Îl instruia pe cenzorul Andrei Ion
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
participînd efectiv la un astfel de curs, dar e clar că exersează non-stop altfel de ce ar vorbi ca o casetă de învățare a limbii romîne ? Matei, știu eu un loc ascuns, spune ea, accentuînd tot ce se poate accentua, inclusiv virgula asta, desigur, în timp ce se zbenguie goală. Nu e de mirare că, în fața acestui spectacol, toată lumea își pierde capul. Locotenentul Matei își pierde capul și uită că avea o prietenă (Diana Munteanu). Omologul lui basarabean, Vanușa (șerban Ionescu), își pierde capul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cum e astăzi; se trezește câte unul, îl ia de acolo și îl pune papițoi, îi dă și-un grad pe umăr și, ca să-și ascundă incompetența sau lipsa de pregătire, zice: "Nu ți-ai lustruit nasturele, pantoful e scâlciat, virgula nu este la locul ei etc.". Găsește prostii din ăstea prin care își ascunde lipsa de competență. Sunt și oameni foarte buni, dar sunt și scursuri din astea. S. B.: Pe Stănculescu îl știați? M. M.: Da. Foarte bine. Un
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pericol. Doamne ferește!) Am întrerupt un „moment” până am ajuns sus. De acum pot scrie, suntem la o înălțime apreciabilă și datorită superbei zile (cerul e senin) soarele se oglindește în lacurile de pe pământ care par (lunguiețe, cum sunt majoritatea) niște virgule bizare, azurii, intrând într-un dialog zglobiu cu o geană la fel de strălucitoare de la orizont, astfel încât pare că micile întinderi de apă s-au urcat pe cer, pământul nemaiputând fi văzut din cauza luciului lor. Emoțiile sunt legate atât de zborul lung
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]