1,673 matches
-
de măsură folosită în comerțul cu vin practicat cu negustorii transilvăneni. Începând cu anul 1884, viile din zona Istriței au fost atacate de filoxera și a trebuit să fie distruse în întregime. Guvernul a demarat un proiect de restaurare a viticulturii românești, iar în 1893 s-a înființat pepiniera Pietroasa pe o moșie ce aparținuse mănăstirii Bradu, secularizată în 1864. Aici s-au adus soiuri de viță de vie din Franța și Italia. În perioada interbelică, aici au funcționat și școli
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
s-a înființat pepiniera Pietroasa pe o moșie ce aparținuse mănăstirii Bradu, secularizată în 1864. Aici s-au adus soiuri de viță de vie din Franța și Italia. În perioada interbelică, aici au funcționat și școli care pregăteau specialiști în viticultură. În 1928, stațiunea oenologică a fost extinsă, adăugându-i-se o stațiune de avertizare a manei de vie, dotată cu stație meteorologică. Închisă temporar în perioada comunistă, stațiunea a fost reînființată și refăcută în 1972. Din 2005 a fost preluată
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Mitropolitan, Facultății de Teologie, Seminarului Teologic, Liceului Eparhial de Fete, Liceului „B. Petricescu-Hașdeu", Liceului „A. Russo", Școlii Normale de Băieți, Liceului „Regina Maria", Facultății de Agronomie, Liceului Militar „Regele Ferdinand", Azilului de Bătrâni „Sfântul Alexandru", Închisorii Centrale, Școlii Naționale de Viticultură, Azilului „Cavalji", Spitalului „Costiujeni", Casei copilului, Ospătăriei Săracilor din Piața Nouă, 20, celor trei biserici militare, și Bisericii grecești din Chișinău. Totuși, acești tineri fanatizați reprezentau o picătură minusculă în totalul populației evreiești din Basarabia și Bucovina de nord, care
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
puțin fertile care necesită îngrășăminte chimice și lucrări agrotehnice speciale. Predomină creșterea animalelor: bovine și ovine pe baza pajiștilor naturale și a culturilor de plante furajere și porcine. Se practică de asemenea pomicultura cu plantații de pruni, meri, cireși și viticultură în Depresiunea Severinului. Podișul Mehedinți nu dispune de resurse minerale de subsol, ci doar de unele roci utile între care calcarele, exploatate la Baia de Aramă și la Bahna. Industria prelucrătoare este concentrată în cele două orașe Baia de Aramă (textilă și alimentară) și
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
Azerbaidjanului în secolele al XI-lea - al XII-lea o constituiau agricultură, producția meșteșugăreasca și creșterea sezoniera de animale în munți și pe pășuni. Că și mai înainte, țara era vestită pentru culturile pământului, pentru producerea mătăsii, a bumbacului, pentru viticultura, creșterea albinelor, producerea inului, vinăritul, cultivarea orezului și pomicultura. Orașele azere au cunoscut o nouă perioadă de înflorire, valoarea lor în viața economică, politică și culturală a țarii crescând mereu. În secolele al XI-lea - al XII-lea, au continuat
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
dezvoltare rapidă și considerabilă în domeniul industriei grele: hidroelectrică, de petrol și gaze naturale, de metalurgie, de chimie, de mașini și echipamente industriale, de textile. Pași foarte importanți au fost făcuți în agricultură, în creșterea animalelor, în industria alimentară, în viticultură etc. În cursul celor 70 de ani de regim sovietic, Transcaucazia a fost practic transformată de la o regiune preponderent agricolă, într-o zonă industrială și urbană dezvoltată. De-a lungul veacurilor, Transcaucazia deseori a jucat rolul unei zone tampon între
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
locuri, vorbesc despre munca organizată și creatoare a populației din Albania în a doua jumătate a mileniului I î.,e.n. și primele secole ale e.n. Cel mai ridicat nivel de dezvoltare în Albania acelor vremi l-au cunoscut pomicultura, legumicultura, viticultura și vinificația, precum și culturile tehnice. În izvoarele scrise s-au păstrat date despre dezvoltarea în antichitate, la triburile de pe țărmul Caspicei, a creșterii a cailor și a pescuitului. Un loc important în economia populației din Albania îl ocupa creșterea păsărilor
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
și ce le deal. Clima localiății Beltiug se caracterizează ca fiind una temperat continentală cu un regim termic mai cald, cu desprimăvăriri timpurii și cu precipitații relativ reduse, fiind o climă favorabilă majorității culturilor agricole precum și pentru pomi fructiferi și viticultură. La sud- vest de localitatea Beltiug curge râul Crasna, care izvorăște în Munții Apuseni și se varsă în Tisa, iar la nord-est de aceasta localitate își are cursul râul Bolda. La 2,8 km de localitatea Beltiug, se află forajul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
jefuiesc întregul ansamblu. Apoldu de Jos a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de administrare al sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune. Economia așezării este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor (cartof și leguminoase), viticultură și creșterea animalelor dar și pe industria de prelucrare primară a lemnului, comerț și agroturism.
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
domeniul construcțiilor sia materialelor de construcții, industriei de prelucrare a lemnului, producției de piese auto, în domeniul morăritului și panificației, comerțului, serviciilor și agroturismului. Activitatea specifică zonei este însă agricultura prin cultura plantelor și creșterea animalelor, precum și exploatarea fânețelor și viticultura.
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
data de 27 iulie 1969, în orașul Zalău. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa. După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul agroindustrial din Șimleul Silvaniei, specializarea Horticultura și Viticultura, a urmat cursurile Facultății de Horticultura din cadrul Universității de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Cluj (1989-1994), obținând diplomă de inginer horticultor. A urmat apoi studii de agronomie aprofundata, specializarea „Sisteme de producție și Dezvoltare rurală” la "École naționale supérieure
Dacian Cioloș () [Corola-website/Science/309870_a_311199]
-
ca grădinar la Ferma de stat din satul natal. În anul 1924 s-a înscris ca student la Școala tehnică de agronomie din Rîbnița. Începând din ianuarie 1928 este șef al Biroului de pomicultură din cadrul Școlii tehnice de horticultură și viticultură din orașul Rîbnița. În septembrie 1928 se înscrie la studii la Institutul de Agronomie din Odessa, apoi în ianuarie 1929 se transferă la Academia Agronomică "K.A. Timireazev" din Moscova, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1931. În
Gherasim Rudi () [Corola-website/Science/309963_a_311292]
-
22 mai 1937, fiind condamnat la pedeapsa capitală la 8 octombrie 1937. A fost executat prin împușcare în 11 octombrie 1937. Grigore Borisov-Starîi a fost reabilitat în anul 1955. În anul 1964, numele său a fost dat fostei străzi a Viticulturii din sectorul Botanica al municipiului Chișinău. După dezintegrarea URSS, strada a fost redenumită Sarmizegetusa în onoarea capitalei militare, religioase și politice a vechii Dacii.
Grigore Borisov () [Corola-website/Science/309968_a_311297]
-
1524) care era un adept al umanistului Erasmus din Rotterdam. Astfel activitatea lui începe ca "corector" (1518) ulterior "rector" la școala din Zwickau (1519) alcătuiește un nou sistem de învățământ cu limbile latină, greacă și ebraică, cu discipline ca agricultură, viticultură, măsurători, calcul, aritmetică și cunoștințe militare. Revenit în Leipzig (1522) studiază medicina, urmează o perioadă petrecută în Italia la Universitatea din Bologna, Veneția și Padua (1523-1524) revine în Chemnitz Germania (1526) În anul 1527 se căsătorește cu văduva Anna Meyner
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
56% - 6 și mai multe persoane. Economia în sat o alcătuiesc agenții economici, exportul mărfurilor agricole și industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la piețile din țară, precum și vândute agenților intermediari, ce le exportă în Belarus. Satul se mândrește cu
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
În perioada regimului comunist în Iezărenii Vechi era localizat sediul colhozului „Serghei Lazo”. Populația și ativitatea economică este caracterizată printr-o creștere. Astfel în 1969 producția globală constituia 1,1 mln ruble sovietice, cea mai mare parte revenid pomiculturii și viticulturii - 345 mii ruble, fiind urmate de creșterea animalelor - 295 mii ruble; cultura plantelor tehnice - 283 mii ruble; cultura cerealelor - 162 - mii ruble. Venitul net în bugetul satului în 1969 era de 244 mii ruble. În 1970 în Iezărenii Vechi locuiau
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
centru de colectare și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
unde e situate și satul Tartaul, este bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă în special muncile de camp,și-au înconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii și livezi, specializăndu-se mai ales în viticultură și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura, pomicultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer cald uscat care are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima Europei de Est provocând schimbări
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net a constituit , în 1974, 884 mii ruble. Gospodăria dispunea de 49 tractoare, 18 autocamioane, 25 combine. Din istituțiile culturale în sat activă Casă de cultură cu sala de cinime cu ecran
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona naturală de Silva stepa și silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce vin dinspre Oceanul Atlantic provocând schimbări în anotimpurilor de primăvara și iarnă. Temperatura variază vara între +23 C și +27 C,iar iarna
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
ÎI. Biserică de lemn a fost ridicată în 1793. În 1819 meșterul Chirică a construit o biserică nouă de lemn pe locul celei vechi. Hramul satului se ținea de sărbătoarea Sf. loan Gură de Aur. Sătenii se îndeletniceau cu agricultura, viticultura, apicultură, comercializînd în cantități mari miere pe piața locală. Între anii 1836-1850, 28 de familii din acest sat s-au strămutat în Bugeac, la Carabetovca, unde după strămutarea tătarilor din Bugeac urmau a fi valorificate pămînturile. Recensămîntul din 1859 numără
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
mergând până la roșul întunecat, aproape negru. Principale soiuri de viță de vie care se cultivă la Purcari sunt: La Purcari de Vinăria Purcari sunt produse vinurile: Localitatea Purcari s-a dovedit a fi una dintre cele mai favorabile zone pentru viticultură, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pantele line, situate pe malul drept al râului Nistru, în vecinătatea sătucului Purcari, au aparținut pe vremuri mănăstirii Zografu. Relieful de terasă al localității, ce favoriza încălzirea și luminarea pantelor pe tot parcursul zilei, a atras
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
din roadă). Mănăstirea a mai cerut ca viile să fie bine întreținute și eventual extinse / (re)plantate. Dacă aceste condiții nu erau îndeplinite, pământurile urmau să fie confiscate împreună cu podgoriile și construcțiile. După formarea statului moldovenesc feudal în secolul XIV, viticultura a început să se dezvolte și a înflorit în secolul XV pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a promovat importul de soiuri de înaltă calitate și la îmbunătățirea calității vinului, care a devenit cu timpul importante mărfuri exportate din
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]