34,796 matches
-
factură stalinistă, profitabilă doar pentru o mafie politico-financiară, respingerea categorică a xenofobiei specifice național-comunismului agonic, recunoașterea, drept reper de căpetenie, atît al societății din România, cît și al celei din Basarabia, a unei integrări europene și chiar universale. E o viziune istorică, vizînd "o confrerie transnațională a intelectualilor, care recuperează ceva din spiritul universalist al Evului Mediu, prin fundarea unei noi identități umane în pragul mileniului trei". Aparent anticolectivistă, o atare "confrerie" ar reprezenta o soluție favorabilă întregii noastre obști. Oricît
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
kitsch pînă la genunchi." Și, în continuare: "Oana Pellea este o Ioana emoționantă, care cîntă cu virtuozitate pe claviatura stărilor sufletești. Spectatorii au în fața ochilor mai puțin o sfîntă transfigurată, cît mult mai mult un om viu, cu spaime și viziuni. Și mai presus de orice, ea nu este o luptătoare viguroasă, cu darul sacrificiului." Despre forța montării, cronicarul Oliver A. Láng notează: "Cine face teatru atît de departe de clișeele hollywoodiene, precum regizorul Mihai Măniuțiu, trebuie să puncteze ușor! Și
Ioana d'Arc la KlangBogen Festival Wien 2000 by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/16809_a_18134]
-
Alex. Ștefănescu Obsedantul deceniu, într-o nouă viziune S-ar putea face o experiență: să i se dea lui Ioan Groșan să scrie despre Troilus și Cresida, dar și despre Bill Clinton și Monica Lewinsky; să treacă de la romantism la realism, de la realism la modernism, de la modernism la
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
cu ajutorul limbajului) de anumite obsesii, angoase și un "prea plin existențial". Cine vorbește în mine?" se întreba Freud. Apoi încearcă să transmită un sentiment (chiar dacă știe cît de neputincioasă este comunicarea indicibilului și al inefabilului), să sugereze o stare, o viziune asupra lumii sau un concept în căutarea unei semnificații și al unui sens. Ce este romanul? Punerea în fapt sau eveniment a unui simbol ori a unei parabole pentru a descoperii transcendența lumii. Pe măsură ce scriitorul deprinde meșteșugul scrierii unui roman
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
urma urmelor, care este noțiunea primară cu care operăm, pe care ne bazăm raționamentul, aceea de persoană, sau cea de persoană-stagiu? În funcție de cum răspundem la aceste întrebări, putem susține o abordare reducționistă, de tipul celei preferate de Derek Parfit, în viziunea căruia nu există persoană, ci doar persoane-stagiu, sau o abordare non-reducționistă, care mizează totuși pe existența unui concept de persoană pe care își propune să îl definească ca reuniune de persoane-stagii legate între ele printr-o strictă cauzalitate psihologică (John
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
preocupați prin urmare de problema învierii, a vieții de după moarte, a justiției divine, care nu poate atinge decît făpturi "recuperate" cumva. Meritul lui Raymond Martin, deloc mărunt, este de a restabili o legătură explicită între o teorie a identității și viziunea pe care o avem asupra morții. Ființa umană nu e capabilă de reprezentări autentice ale propriei sale limite, spune Thomas Nagel, un alt nume des invocat de Martin. Moartea este anularea unui orizont infinit de posibilități care definește sinele fiecăruia
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
în descendență brîncușiană, într-o zonă a purismului formal, în vecinătatea lui Arp și a lui Moore, însă într-o variantă dematerializată și eterică. Lipsit de orice crispare și instalat confortabil în spațiul unui decorativism solar, el reprezenta, cumva, o viziune complementară aceleia, și ea tot de sursă brâncușiană, a lui Etienne Hajdu. Față de formele decorative ale acestuia, agitate și analitice, a căror sursă era imprevizibilul univers vegetal, formele decorative ale lui Camilian Demetrescu erau mult mai sintetice și mai ample
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
Paciurea făceau doar un experiment de limbaj, încercau o adaptare, e drept, mai curînd mecanică, a expresiei lineare și grafice la formele constituite ale rond-boss-ului, Camilian Demetrescu încearcă o reprezentare artistică a ecumenismului, însă nu prin depășirea componentelor într-o viziune sintetică, ci prin hibridare formală și prin subordonare declarată în raport cu ideologicul. în această perspectivă, nivelul plastic, artistic propriu-zis, este permanent o preocupare secundă, în timp ce primul plan este ocupat de măreția scopului, care este unul aprioric și denotativ. Aici artistul se
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
americane?) Djerzinski și alții, cei în cauză au replicat constant, dacă-i întrebai cu ce anume se ocupă: - Sîntem "revoluționari de profesie"! Într-adevăr, grație acestora nu ne-a fost dat să vedem nici măcar un hectar de seră irigat după "viziunea" zișilor... profesioniști, la fel cum n-am consemnat lucrarea în totalitate, de către un ucenic (pe "trepiedul barbar") a unei perechi, barem, una, de pantofi. Exemplele s-ar putea înzeci! De regulă, comuniștii (bolșevicii) erau cei cu vorbele, cu armele, cu
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
nădejdea că ele vor folosi cîndva vreunui student sîrguincios, sau biografului devotat. Dar motivația care stă la baza alcătuirii acestui volum depășește cu mult simpla avariție auctorială: ea pleacă de la un respect adînc față de gazetărie și ajunge pînă la o viziune aparte, estetică și teoretică, asupra actului literar ca permanentă încercare de apropiere de perfecțiune. La începuturile experienței noastre de receptare a artei, ne reamintește Updike, noi toți credem inconștient că undeva trebuie să existe produsul desăvîrșit, acea capodoperă în căutarea
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
pornește de la un singur aspect, pe bună dreptate socotit drept fundamental, al metodologiei din domeniul compoziției: problema identității auctoriale. Altfel spus, cea a scriitorului, a acelei făpturi ubicue, spre disperarea mea la primul contact cu mediul academic american, the writer. Viziunea dascălilor de compoziție este de a "elibera" o voce interioară a fiecărui student în parte, care apoi să producă mai mult sau mai puțin sub dicteul unei inspirații misterioase, o scriitură fluentă și articulată, expresie, în plus, a identității studentului
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
misterioase, o scriitură fluentă și articulată, expresie, în plus, a identității studentului cu pricina. Așa-numitele teorii expresiviste ale scrisului au făcut vogă în Statele Unite în anii '80 și sînt încă departe de a fi date uitării. Dar o asemenea viziune, protestează Faigley, nu are nimic de-a face cu declarația unui Roland Barthes, de pildă, anunțînd moartea autorului, și nici cu faimoasa redefinire a conceptului de autor ca spațiu abstract de semnificație de către Michel Foucault. Dimpotrivă, teoriile expresiviste ale scrisului
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
Mai mult, recenzentul încheie, paradoxal, prin a recunoaște chiar ceea ce negase - interconexiunile structurale și complexitatea operei literare și academice ale lui Mircea Eliade. Volumul lui Rennie ar fi "mai puțin un studiu critic al lui Eliade, cît o apologie a viziunii proprii activității sale de Religionswissenschaft", în care autorul "eșuează regretabil în adoptarea unei atitudini critice asupra operei lui Eliade, sfîrșind inevitabil prin a deveni apologetul ei". Pe lîngă faptul că recenzia nu vădește o disociere clară între sferele de semnificații
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
the cultural work of Religionswissenschaft" -, care ar fi, totuși, argumentele, pentru care opera în discuție nu ar merita travaliul unei apologii, care ar putea fi și ea o formă sau un rezultat al atitudinii critice, în orice caz al unei viziuni culturale sau științifice? Familiar cu imensul volum de texte eliadești - mai puțin cunoscută fiindu-i beletristica lui Eliade, exceptînd traducerile din engleză și franceză - , Bryan Rennie subliniază diferența calitativă dintre diversele moduri de interpretare ale operei gînditorului și scriitorului: "demersul
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
exhaustive a conceptelor operei eliadești, Rennie reconstituie configurația elementelor taxonomice esențiale - illud tempus, homo religiosus, hierofanie, coincidentia oppositorum, arhetip ș.a. Urmărind valorizările timpului arhaic și modern în diversele sale opere, autorul consideră concepția despre timp ca fiind la baza întregii viziuni eliadești. Totodată, subliniază că tipul de umanism ilustrat de Eliade este mai degrabă al unui precursor al postmodernismului, decît al unui modern(ist). Comentînd criticile aduse atît implicării sale politice din anii '30-'40, cît și cele aduse creației sale
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
totuși, modul cum a evoluat concepția gînditorului asupra elementelor-cheie ale acesteia, opera eliadescă e prezentată atît în contextul gîndirii moderne, cît și al celei postmoderne, în particular. Studiul relevă, în același timp, îmbinarea elementului arhaic, modern și postmodern în structurarea viziunii lui Eliade, recurgînd atît la o paralelă cu opera lui Joyce, cît și la o serie de criterii relative la gîndirea postmodernă aparținînd unei game largi de teoreticieni, de la Jürgen Habermas la Ihab Hassan și Brian McHale. Pe bună dreptate
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
moderne ale acestuia, Nietzsche sau Heidegger, sau componente arhaice, în cazul lui Eliade, precum și ideea juxtapunerii de moduri sau alternative existențiale în universul modern sau arhaic implicată de "sistemul" gîndirii sale, concordantă cu cea a tensiunilor, relativismului, pluralității exprimate în viziunea - dar și în discursul - postmodernismului. Prin surprinderea aspectelor esențiale ale operei și inspirata contextualizare în universul gîndirii contemporane, Reconstructing Eliade rămîne indiscutabil unul din studiile fundamentale despre autorul român. 1) Bryan S. Rennie, Reconstructing Eliade. Making Sense of Religion, Albany
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
despre autorul român. 1) Bryan S. Rennie, Reconstructing Eliade. Making Sense of Religion, Albany: State University of New York Press, prefață de Mac Linscott Ricketts; traducere în română de Mirella Baltă, Gabriel Stănescu și Ștefan Stoenescu - Reconsiderîndu-l pe Eliade: O nouă viziune asupra religiei, Norcross, Ge: Criterion, 1999.
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
analizați din unghi formal: preferința lui Eminescu pentru forme prozodice fixe și versuri-sentință, amestecul de sinceritate dezarmantă și artificiu, stilizare la Bacovia, procedeele prin care Arghezi modifică sintaxa pentru a asigura densitatea sau rarefierea versului, rolul "bestiarului" blagian în configurarea viziunii sale specifice ("excepții" de la această "regulă": descifrarea unei Gnoze în poezia barbiană, a întrepătrunderilor celor două "fețe" ale poetului Ion Pillat, linia eroticii voiculesciene și unitatea operei sale poetice). Caracteristică demersului critic al lui Șt. Aug. Doinaș este căutarea legăturilor
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
Gnoze în poezia barbiană, a întrepătrunderilor celor două "fețe" ale poetului Ion Pillat, linia eroticii voiculesciene și unitatea operei sale poetice). Caracteristică demersului critic al lui Șt. Aug. Doinaș este căutarea legăturilor între volume, refacerea unui portret și a unei viziuni a celui studiat din cioburile poemelor (cu rare, totuși, inserții biografice), identificarea, normal, a temelor și a esteticii în care se înscrie combinîndu-se cu prinderea alunecărilor spre rigoarea clasică, spre puritatea muzicală a versului, aversiunea pentru suprarealism (de așteptat de la
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
general a optzeciștilor (cel puțin în această antologie), cu alte cuvinte selectarea (în special) a acelora cu care spiritul său "consună" sau pe care grila valorilor "clasice" îi pot apropia. Lecturile, substanțiale, aduc, nu o dată, surprize, de exemplu apropierea dintre viziunea lui Nichita Stănescu și gîndirea lui Stéphane Lupasco. Citind această antologie a unui "poet-critic" nu poți să nu te raportezi de fiecare dată la viziunea, universul poetic al autorului și, ca de fiecare dată în asemenea cazuri, textele criticului spun
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
valorilor "clasice" îi pot apropia. Lecturile, substanțiale, aduc, nu o dată, surprize, de exemplu apropierea dintre viziunea lui Nichita Stănescu și gîndirea lui Stéphane Lupasco. Citind această antologie a unui "poet-critic" nu poți să nu te raportezi de fiecare dată la viziunea, universul poetic al autorului și, ca de fiecare dată în asemenea cazuri, textele criticului spun multe despre opțiunile poetului (și viceversa). Ștefan Aug. Doinaș - Poeți români, Editura Eminescu, București, 1999, 576 de pagini, f.p.
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
lume de pe planetă, și în special din Europa, asta, care va fi o Europă unită, se pare, ar vrea să aducă istoria cu începere de la 1945 încoace? Eu am această impresie din ce în ce mai acut. Și o am, pentru că am și experiența viziunii din Occident. Ați mai auzit vorbindu-se foarte mult despre Evul Mediu, despre marile acțiuni de păstrare a valorilor spirituale europene? Ați mai auzit ca în Franța, sau Italia, să se vorbească despre cruciade, despre cucerirea locurilor sfinte? La noi
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
All, Nemira, Paralela 45), în colecții anume consacrate lor, sînt recenzați și susținuți în paginile revistelor, premiați de Uniunea Scriitorilor. Credem că editorialistul Axiomei se înșeală cînd scrie că "nu mai există loc pentru nou veniți pe banchiză". Ce-i viziunea asta catastrofico-polară? Grădina literaturii e mare și e loc în ea pentru toate generațiile - în costum, în blugi, în bermude, în pielea goală, singura condiție a accederii acolo fiind talentul concretizat în cărți. Talentul individual. Nu ajunge să contești în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
le-a traversat pînă în anul 1922. Cartea nu este ieșită din comun prin genul pe care îl ilustrează, prin convenția literară sau, mai bine zis, epică, în care intră - prin datele sale obiective, cu alte cuvinte, - ci prin natura viziunii și prin tonul său poetic, de o enormă puritate, și prin mișcarea lentă a lumii ei interioare, asemenea levitației din vis. Lumea sordidă și abrutizată, lumea aceea colcăitoare a mahalalelor unui imperiu secătuit și muribund, în care piatra, carnea și
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]