37,159 matches
-
punctele de vedere, numai că eu n-am știut s-o interpretez bine în acel moment. Și chiar dacă știam exact ce se va întâmpla, tot așa ar fi decurs lucrurile, pentru că asta a fost voința celor de Sus, iar acestei Voințe Supreme nu i te poți împotrivi oricât liber arbitru ai avea. Așa că este mai bine acum să aștern pe hârtie tot ce s-a întâmplat ca să vedeți și să judecați și dumneavoastră dacă am sau nu dreptate. Voința Divină nu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
iar acestei Voințe Supreme nu i te poți împotrivi oricât liber arbitru ai avea. Așa că este mai bine acum să aștern pe hârtie tot ce s-a întâmplat ca să vedeți și să judecați și dumneavoastră dacă am sau nu dreptate. Voința Divină nu se discută, se execută, indiferent în ce fel - aici intervine liberul arbitru - dar se execută; și e bine așa. Am depășit paranteza și mergem mai departe. Într-o seară, în jurul orei 21, mă sună alarmat fiul meu G.V.S.
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
vă este, deschideți bine ochii minții și ai sufletului: observați cu atenție totul. Luați timp de gândire și abia apoi luați hotărârea, dar așa cum vine din interiorul vostru, de la propria scânteie divină, nu cum se încearcă să vă fie inoculată voința altora sau să vă fie anihilat propriul discernământ, propria alegere. Propuneți-vă țeluri nobile, luminoase, înarmați-vă cu dorință de muncă și răbdare și nu uitați niciodată țelul suprem - IUBIREA pentru DUMNEZEU și totul se va împlini frumos, treptat sau
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
reliefa suavitatea trăirii fără păcat, iubirea absolută, neîntinată, dar oare și fără de păcatul plăcerii ?!? Chiar și așa se simte o victimă a iubirii, pentru că ”iubirea sapă în ea...”. ”Cruzimea cumplită a acelui blând o revolta dintr-un val imperios de voință și de imposibil. Cum trebuie să-l fi adorat femeile și să se fi zdrobit de stavila voinței lui ! Și el trebuie să fi iubit...Fiul omului !... Lungul val al părului Magdalenei, resturnat în gestul lui etern de amor nefericit
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
simte o victimă a iubirii, pentru că ”iubirea sapă în ea...”. ”Cruzimea cumplită a acelui blând o revolta dintr-un val imperios de voință și de imposibil. Cum trebuie să-l fi adorat femeile și să se fi zdrobit de stavila voinței lui ! Și el trebuie să fi iubit...Fiul omului !... Lungul val al părului Magdalenei, resturnat în gestul lui etern de amor nefericit, își scurse plânsul ca al unei sălcii de aur ”. Citind acest fragment este cutremurătoare viziunea blasfemică, eretică, de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
impulsul unei iubiri declanșatoare de plăcere. Este o aberație! Viziunea îngustă de a-l admira pentru faptul că refuza femeia este un nonsens. IIsus nu este firesc să fie analizat din punct de vedere uman, ca un om plin de voință, divinitatea este un fenomen. Parcă geniul are voința studiului, cunoașterii, simțirii? El există, e geniu și e suficient! Își poate permite, chiar și Fiul omului, să abdice de la menirea sa mesianică și renunțând să caute plăcerea pe care s-o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
aberație! Viziunea îngustă de a-l admira pentru faptul că refuza femeia este un nonsens. IIsus nu este firesc să fie analizat din punct de vedere uman, ca un om plin de voință, divinitatea este un fenomen. Parcă geniul are voința studiului, cunoașterii, simțirii? El există, e geniu și e suficient! Își poate permite, chiar și Fiul omului, să abdice de la menirea sa mesianică și renunțând să caute plăcerea pe care s-o refuze mai apoi? În fapt Manuela exagerează căutând
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
regulilor, principiilor și teoriilor învățate, consolidarea cunoștiințelor și deprinderilor însușite, dezvoltarea operațiilor mintale și constituirea lor în structuri operaționale, sporirea capacității operatorii a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, prevenirea uitării și evitarea tendințelor de interferență (confuzie), dezvoltarea unor trăsături morale, de voință și caracter. Exersarea este o condiție esențială în realizarea obiectivelor metodei prin exerciții, dar exersarea impune activarea elementelor complexe ale memoriei. Eficiența este asigurată când operațiile prevăzute de exerciții creează condițiile necesare pentru elevi spre a le utiliza în condiții
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ale secolului XX, din necesitatea revitalizării învățământului. Este considerată o metodă didactică modernă. Învățarea prin descoperire aduce o contribuție însemnată la dezvoltarea creativității și a comportamentului creator. Metoda are funcție formativă complexă pentru că se adresează, concomitent, inteligenței, capacității de memorare, voinței, sensibilității și imaginației. Învățare prin descoperire, considerată în bibliografia pedagogică punct de plecare pentru proiectul de cercetare propriuzis, modernizează abordarea tradițională. Accentul se mută, în acest context, de pe înregistrarea pasivă a cunoștiințelor, pe implicarea directă în descoperirea și asimilarea lor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Oricum, nimeni nu avea cum să-i ajute. Cuvinte de susținere sunt din partea tuturor, dar ajutor, rar când vezi. Au construit și a doua casă. Și au peste 70 de ani și mă mir de voiniciea lor. Cât curaj și voință, te umpli de atâta energie pozitivă, încât îți vine greu să pleci din căsuța lor mică, dar ridicată în stil tradițional. Rar, când mai vedem o casă cu acele covoare înflorate, cu păritare și multe obiecte, pe care unii doar
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Cuvânt Înainte de Prof. univ. dr. C. D. Zeletin Președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Membru al Academiei de Științe Medicale Ideea de soartă simplifică biografia, dar în același timp o complică. E marele ei paradox. Tatonările voinței omenești sunt numeroase și cu un traseu încâlcit, în timp ce traseul Fatum ului recunoaște mersul săgeții la țintă. Rolul omului de creator al propriului destin se reduce până aproape de nulitate, oricare ar fi răspunsul lui Oedip, în varianta Enescu-Fleg, la întrebarea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
dea...) Iată textul: «Aș putea spune că eu nu mi-am trăit viața, ci ea m-a trăit pe mine. Prea mult m-am lăsat copleșit de datorii: unele mi-au revenit, pe altele mi le-am asumat. Din proprie voință (și naivitate!). Într-un târziu m-am trezit cu un gol lăuntric. Aceasta după ce ani și ani m-am agățat de idealuri și himere, intelectuale și politice. Acum încerc să mă „reconstruiesc”. Vreau să mi dovedesc mie însumi că sunt
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe față cu țepi de salcîm... Tomiță era cît pe ce să-și sclintească un picior... Ilinca luă o trîntă... dar nimeni nu s-a plîns de nimic. Mergeau mereu pe niște urme nevăzute, atrași de o forță străină de voința lor. Astfel ajunseră la marginea poienii unde păștea vaca lui Vlad. O albină se așeză pe umărul Bărzăunului, dar n-o alungă nimeni. Nu departe se auzea clipocitul liniștit al izvorului... Iar de partea cealaltă a poienii, chiar la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Aurora, Adam și Eva care au vizionat toată întălnirea la un monitor video dintr-o încăpere alăturată. Evelin: Dl. Darwin este de mult timp membru al Academiei Universului! Domnilor, mi-a făcut o deosebită plăcere întălnirea cu dv. și, în funcție de voința Cerului, vă promit că voi mai participa la întălniri cu dv. Darwin: Domnilor, se apropie zorile, vă propun să ne întoarcem la domiciliile noastre pentru vecie. Cu o animație specială, o întălnire între fantomele unor muritori și un extraterestru nemuritor
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
în tabloul Sfântul Idelfons scriind sub dicteul Sfintei Fecioare (Iliesca, biserica Spitalului lui Hristos). Leibniz, în Eseu de Teodicee (af.403), afirmă: "Nu ne formăm ideile pentru că noi vrem; ele se formează în noi, prin noi, nu ca urmare a voinței noastre, ci după natura lucrurilor". Nietzsche: "Un gând vine când vrea el, nu când vreau eu" (Dincolo de bine și rău, af. 17). " Ideile poetice sunt un meteor", scria Victor Hugo. "Entuziasmul" care semnifică "a fi în dumnezeu" εν τεο constituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și o altă perspectivă ? Dacă inimaginabilele energii latente din lumea materială pot fi atât de extins și uimitor fructificate, încât am ajuns, de pildă, la descoperiri de mare excepție privind comunicarea la distanțe astrale, atunci energiile noastre spirituale, trăite în voință de absolut valoric, nu se fructifică în circuitul ontologic cosmic nu știm unde și când ? Decăderea culturală și morală actuale tot mai grave, onticitatea profund viciată, negativă până la malefic nu se datorește energiilor negative plecate de la răul de zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este totul, "nimic altceva", iar Eminescu, în Rugăciunea unui dac aruncă "blestem mișcării prime, al vieții primul colț" care a fost motivația de a pune în versuri, în jocul sublim al formelor prozodice cât mai perfecte atâta dispreț și disperare? Voința esteticului estompează gravitatea ideației, transformă tragicul în "bucuria" nu doar a unui joc pur semantic, ci a creației, adică a descoperirii unui adevăr neschimbător al vieții, al lumii. Poetul filtrează tot ce trăiește exaltare, deprimare, lumină, beznă prin taumaturgia poetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
îi este accesibil tărâmul eternei Lumini și a divinului pur, precum și Adevărurile și Valorile ideale, încă din această viață, prin încântare extatică. Dionisiacul este nevoia de unitate și de depășirea eului, panteismul simpatetic al bucuriei și al suferinței sanctificate, eterna voință de renaștere, de eternă întoarcere. * Așa cum afirmă în autobiografia sa, Ecce homo esența cărții Așa vorbit-a Zarathustra, este ceea ce Nietzsche consideră marea sa descoperire, Eterna întoarcere. Ideea revenirii, a renașterii iterative de-a lungul veșniciei, este de origine indiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lucrurile pământului când vei bea acest suflet singular ! Când Fântână a Eternității, senin și teribil abis al Amiezii, când îmi vei resorbi acest suflet în tine?" * Confuzii grave s-au făcut privind viziuni fundamentale nietzscheene, și anume, "moartea lui Dumnezeu", voința de putere, Supraomul. Când el scria "Gott ist tot", Nietzsche nu decreta un deces real, ci constata cu oroare moartea lui Dumnezeu în conștiința oamenilor, și profețea dezastrele morale, crimele inimaginabile care vor urma acestei sincope spirituale a omului. Reamintim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Dumnezeu al nobleței și purității, "dincolo de bine și rău". Dumnezeu este Ființa ființelor, Universul spiritual, o ființă supremă care trece prin stări intermediare spre forma sa perfectă, absolută concepție a unui "Dumnezeu-Devenire", prezentă și la Empedocle, Eckhart, Boehme, Schelling. Relativ la voința spre putere, Wille zur Macht, Nietzsche scrie: "A imprima Devenirii caracterul Ființei, aceasta este suprema Voință de Putere". Iar această devenire este supraomul, depășirea de sine. Voința de putere însemnează a te ridica mai sus de tine pentru a deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ființă supremă care trece prin stări intermediare spre forma sa perfectă, absolută concepție a unui "Dumnezeu-Devenire", prezentă și la Empedocle, Eckhart, Boehme, Schelling. Relativ la voința spre putere, Wille zur Macht, Nietzsche scrie: "A imprima Devenirii caracterul Ființei, aceasta este suprema Voință de Putere". Iar această devenire este supraomul, depășirea de sine. Voința de putere însemnează a te ridica mai sus de tine pentru a deveni Supraom, în sensul de a acționa dincolo de bine și rău, etica noastră "astrală" trebuind să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
absolută concepție a unui "Dumnezeu-Devenire", prezentă și la Empedocle, Eckhart, Boehme, Schelling. Relativ la voința spre putere, Wille zur Macht, Nietzsche scrie: "A imprima Devenirii caracterul Ființei, aceasta este suprema Voință de Putere". Iar această devenire este supraomul, depășirea de sine. Voința de putere însemnează a te ridica mai sus de tine pentru a deveni Supraom, în sensul de a acționa dincolo de bine și rău, etica noastră "astrală" trebuind să fie afirmarea vieții aici în imanent, înțelegând că marea realitate este Devenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a te ridica mai sus de tine pentru a deveni Supraom, în sensul de a acționa dincolo de bine și rău, etica noastră "astrală" trebuind să fie afirmarea vieții aici în imanent, înțelegând că marea realitate este Devenirea autocreatoare, ca o voință a Naturii de a perfecta mereu și mereu viața acționând prin fapta noastră vizionară. "Căci Supraomul este sensul pe pământ, depășirea noroiului, a mizeriei, a jalnicei suficiențe. Omul este o coardă întinsă între bestie și Supraom, o coardă deasupra prăpastiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
noroiului, a mizeriei, a jalnicei suficiențe. Omul este o coardă întinsă între bestie și Supraom, o coardă deasupra prăpastiei. Măreția omului este de a fi o punte, și nu un capăt". Artistul, Poetul (orice artist este poet) este înainte de toate voință spre putere. Este acea artă a cărei perfecțiune ne împiedică să murim de adevărul comun, pentru că veritabila artă este "un monolog sau un dialog cu Dumnezeu". Între arte, muzica induce o eflorescență de stări inefabile al căror ecou este misticismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
muzică. * Zarathustra este profetul depășirii umanului, profetul Supraomului. Acesta ne conduce către marea Amiază a cunoașterii sau la marele Miez de Noapte al revelației mistice și al absorbției în bucuria universală. Triada predicată și profețită de Nietzsche Supraumanitatea, Eterna Întoarcere, Voința de putere sunt liniile de forță care se intercondiționează, se interpotențează, constituind mesajul care cheamă omul la afirmarea nobilă de sine, la înălțare și puritate. Iată Morala nietzscheană: "Predestinat căilor astrale,/ Astrule, ce importă umbra ?/ În fericirea ta străbate acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]